A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

inchibberàda , nf Definition su inchibberare, genia de inteterada chi si faet faendho fortza o po fàere fortza Sentences innanti de dare s'inchibberada, sos giogadores si abbugnant gioghendhe a istrumpa ◊ sa pedhe iscorriolada si allorigaiat e illorigaiat a sas inchibberadas de cudha craba morindhe Etymon srd.

inchibberàre , vrb Definition essire chíbberu, prenu, ufrau; pigare arrennegu coment'e credendhosi meda Synonyms e antonyms intrusciare / achibberare, achighiristai, alloroscare, altivai, chibberare, inchighiridhare, inchighiristai, incripinire, ufiare / abbetiae, acroconai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences s'ispiga de su trigu est inchibberendhe ◊ a sa fémina si che li fit inchibberada sa bentre: fit ràida! ◊ abbuseschèndhesi de erva frisca allentorida a s'animale si che li podet inchibberare sa bentre 2. dai totue chena pònnere leant inchibberèndhesi a fura piana (G.Fiori) 3. su bentu in cue bi sulat fitianu e male e peus b'inchíbberat in s'ierru ◊ pro cussu fatu pacu m'inchíbbero! Translations French enfler, piquer, vexer English to offend, to swell (up) Spanish hinchar, mosquearse Italian inturgidire, impermalire German schwellen, kränken.

inchibudhíre , vrb Definition ofèndhere, su si arrennegare Synonyms e antonyms achepudhare, achibudhire, annebbiare, arrannegai, incrabudhire Sentences sas féminas, inchibudhidas, comintzeint a fàghere sos tichírrios e su degógliu piús mannos contra a su re Etymon srd.

inchidrinàre , vrb Definition apretare, fàere prus lestru, prus a forte, de prus Synonyms e antonyms acadriare, afortiai, apretai, incrispai Sentences sa froca invetze de sensare fit andhendhe e inchidrinendhe (M.Pinna) Etymon srd.

inchièsta , nf Definition genia de crica e de istúdiu chi si faet po averguare o connòschere méngius calecuna chistione.

inchietàda , nf Definition su s'inchietare Synonyms e antonyms arrennegada, inchestiada Etymon srd.

inchietàe, inchietài, inchietàre , vrb Definition pigare o giare arrennegu; segundhu de ite si narat, avolotare Synonyms e antonyms abbetiae, achibberare, acroconai, afutare, airai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, collobbiare, inchimerai, incrabudhire, infelai Sentences is fuedhus dhus eus ammesturaus a itzérrius candu si fiant inchietai ◊ irrocat che pidore e s'inchietat chi est unu cavanile!◊ tzieta s'inchietat narendi: "Mammai, Santu Pedru est su santu de is piscadoris!"◊ ma poita dha fais inchietai a mamma tua?◊ non t'inchietes, fipo brullandhe! 2. "Maria Cinisu, movidí ca a niscinus istait bèni cussa crapita!", dhi naràt sa bídria po dha fai inchietai!◊ totu cussu chi li aiat contadu cussu pedidore l’aiat inchietadu 3. fiat una noti sentza de luna chi su mari si fiat inchietau Etymon spn. inquietar Translations French se fâcher, agacer, s'indigner English to disquiet Spanish enfadar, indignarse Italian inquietare, sdegnarsi German ärgern, sich ärgern.

inchietèsa , nf Definition su èssere inchietos Synonyms e antonyms annébbiu, arrennegu, atédiu, inchietori Etymon srd. Translations French colère English anger Spanish ira Italian ira German Zorn.

inchietòri , nm Definition su èssere inchietos Synonyms e antonyms annébbiu, arrennegu, inchietesa Sentences at fatu biri s'inchietori po s'ofesa chi dh'iant fatu Etymon srd.

inchietósu , agt Definition chi tenet su naturale de s'inchietare, de si arrennegare Synonyms e antonyms airosu, arrabbiaditu, arrennegaditu, arrennegosu, cheprédhicu, iscotinosu, nevriàdile, spaxiosu, sufuriosu, sutzuliu, tràchidhu, tzacosu Sentences biadus is chi no funt inchietosus (Ev)◊ cussu est inchietosu che dimóniu!◊ issu no est inchietosu, no àrtziat mai sa boxi Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French irascible English hot-tempered Spanish irascible Italian irascìbile German reizbar.

inchiétu , agt Synonyms e antonyms arrennegadu, arteriadu, infrascau, pirmatu | ctr. allegru, pregiosu Sentences sa giustítzia divina est inchieta pro sos pecados nostros ◊ Santu Nàssiu e Santa Arrita fiant inchietus cun issu ◊ issos fint tropu inchietos po sas atrevitas de su frate ◊ sa mamma iat fatu una faci inchieta a Luxia poita fiat istétia tropu de bonugoru (R.Spissu) Etymon spn. inquieto Translations French fâché English unquiet Spanish enfadado Italian inquïèto German unruhig.

inchietúdini , nf Definition sentidu de arrennegu, su èssere inchietos Synonyms e antonyms arrennegu, inchietesa, inchietori, inchietúmene Sentences mi seu lassau dominai de sa supérbia e de s'inchietúdini.

inchietúmene , nm Synonyms e antonyms arrennegu, inchietesa, inchietori, inchietúdini Etymon srd.

inchighilliàre , vrb Definition essire in chígia mala de s'arrennegu; nau de s'aera, annuare, ammeletzare tempus malu, tempus móviu, avolotau Synonyms e antonyms achizare, acristai, inchigiare, inchizire, incilliri Sentences bidindhe cudhu a costas de sa sorre si est inchighilliadu male e peus 2. isetade a candho ch'essit su fritu: no podides andhare si s'aera est inchighilliada! (E.Pes)

inchighiridhàre , vrb Definition artzare sa boghe, arteriare foedhandho Synonyms e antonyms achibberare, achighiristai, altivai, incaboniscai, inchibberare, inchighiristai Sentences s'inchighiridhat chi paret unu pudhitu gherriscu Etymon srd. Translations French se mettre en colère English to get enraged Spanish enfurecerse Italian infuriarsi German wütend werden.

inchighiristài, inchighiristàre , vrb: incixiristari, incragaristai, increghestare Definition coment'e fàere o artzare sa crogorista, arrennegare, su si crèdere meda, bogare sa conca de su sacu foedhandho cun atza Synonyms e antonyms achibberare, achighiristai, altivai, inchibberare, inchighiridhare / abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arrannegai, collobbiare, inchestare, inchietae, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences at rispostu increghestèndhesi ca sos disisvios fint totu solu pro sos zòvanos ◊ mi furia incragaristada ancora de prus e ia crétiu de passai is dis prus orrorosas de sa vida Etymon srd. Translations French se fâcher à mort, remplir d'orgueil, lever la crête English to fret and fume, to make proud, to get cocky Spanish alzar el gallo Italian adirarsi forteménte, insuperbire, alzar la crésta German sich erzürnen, stolz werden, den Kamm schwellen lassen.

inchigiàre , vrb: inchizare Definition fàere o essire coment'e in cara trista, o fintzes arrennegada; nau de s'aera, annuare Synonyms e antonyms achizare, acristai, inchizire, incilliri 2. sas boghes de su bentu inchizant s'ària che lamentos de atitadora ◊ s'aera oe si ch'est inchizendhe Etymon srd. Translations French froncer le sourcil (s) English to frown Spanish fruncir el ceño Italian accigliarsi German ein finsteres Gesicht machen.

inchigída , nf: inchizida Definition cambiada de chígia coment'e intristandhosi, arrennegandhosi Synonyms e antonyms achizada, inchérrida, inchizada, inchizidura, incilladura, incillimentu Sentences de a s'inchigida at crumpéndhiu ca su chi naiant no fut cosa de iscurtare e fut méngius de no acortzire ◊ arratza de inchigida sa chi at fatu!… Etymon srd.

inchigíu , agt Synonyms e antonyms acristadu, inchizadu, incilliu Sentences fit inchietu, inchigiu e a ogos prenos de ódiu ◊ fiat inchizida che su tempus malu Etymon srd.

inchijinàre , vrb: inchisinare, incinisae, incinisai, incinixai Definition betare chinisu, imbrutare de chinisu; abbruxare totu, fàere a chinisu Synonyms e antonyms abbrugiai, afocazare, achighinare, infogai | ctr. ischinisare Sentences cóntigas sunt chirchendhe a semenare lua e fogu e inchisinare onzi fera, onzi pianta, onzi pessone (G.A.Salis)◊ sunt allumendhe e inchisinendhe su logu ◊ innòi est su logu aundi arróliat e bacanat su crou e su fogu incinixat! Etymon srd. Translations French réduire en cendres English to reduce to ashes Spanish encenizar Italian incenerare, incenerire German mit Asche bedecken, einäschern.