iscrarúja , nf Definition gregu levante, bentu chi benit de NE Synonyms e antonyms gregale Scientific Terminology tpm. Etymon srd.
iscràsamu , nm Definition dannu mannu, disastru Synonyms e antonyms desacatu, istràssia, salina 2 Etymon srd.
iscrastólu , nm: isgrastolu Synonyms e antonyms aghentolu*, bilguzu, gaigastolu, ingrastolu, ingullidorzu, valgastolu Sentences agiummai li aeschet sa salia in s'iscrastolu! ◊ unu cucumiau ndhe bogat unu miàulu dae s'isgrastolu ◊ cudhas fitas de sartitza no li fint arrividas mancu a s'iscrastolu Scientific Terminology crn.
iscrasumàre , vrb Definition fàere assicare, fàere fuire Synonyms e antonyms asciuconare, iscrasumire, ispabajare Sentences lasseit andhare un'úrulu chi fagheit a trèmere su ràmene de cughina: pro pagu no si ndh'est iscrasumada sa muzere! (P.Deledda)◊ sa súrbile, suber de iscrasumare petzi sos pitzinnos, at iscrasumau peri sos mannos 2. fut gasi iscrasumau chi no renessiat a ispricare faedhu.
iscrasumíre , vrb Definition fàere a tímere Synonyms e antonyms acicai, asciuconare, iscrasumare*, ispabajare, ispramai, isprauriri.
iscràtza , nf Definition
sa gente chi est dipéndhia de calecuna famíglia, de is mannos de unu parentau, cun is calidades puru, pruschetotu naturales
Synonyms e antonyms
aredeu,
arénsia,
arràcia,
arrampile,
arrépula,
iscrípia,
istripa,
istripile
Sentences
cussa est zente de mala iscratza
Translations
French
souche,
lignée
English
descent
Spanish
estirpe,
descendencia
Italian
discendènza,
stirpe
German
Herkunft,
Stamm.
iscratzàda , nf Definition su iscratzare; istragatzu, moida chi faet sa linna isperrandho / iscratzada de tronu = tzacarrada, iscorriada de tronu Synonyms e antonyms istratzada / traghidada, tzacarrada Etymon srd.
iscratzadítu , agt Definition nau de linnas, de matas, chi s'iscòsciant po pagu pagu chi si faet fortza Etymon srd.
iscratzadúra , nf Definition
su iscratzare, su segare cosa (es. cambos) a tiradura, a isperradura (in sa frochidha)
Synonyms e antonyms
iscosciadura
Etymon
srd.
Translations
French
fente de branches
English
breaking by drawing
Spanish
arranque
Italian
scosciatura
German
Abbrechen von Zweigen.
iscratzàre , vrb Definition
segare a tiradura e isperradura, a iscórriu, naes, cambos e cosas deasi (fintzes bestimentu in sa cosidura)
Synonyms e antonyms
ilgratzare,
iscosciai,
scascellai
Sentences
no pighes a cussa camba ca est fine e ndhe l’iscratzas! ◊ comente mi so imbassiadu mi apo iscratzadu sos pantalones in mesu de ancas ◊ su limone si ndh'est totu iscratzadu de cantu ndhe zughet: cheriat afurcarzadu!
Translations
French
déchirer
English
to break by drawing
Spanish
arrancar
Italian
divèllere,
scosciare
German
die Schenkel ausrenken.
iscratzonài iscaltzonàre
iscràu isciàu
iscravadòre , agt, nm Definition chi o chie iscravat Etymon srd.
iscravadúra , nf Definition
su iscravare
Synonyms e antonyms
iscravamentu
| ctr.
inclavadura
Etymon
srd.
Translations
French
action de déclouer
English
unnailing
Spanish
desclavamiento
Italian
schiodatura
German
Aufnageln.
iscravaméntu ilgravaméntu
iscravàre isclavài
iscravatàre , vrb Definition atundhare is atzas de is muros, impalitare s'ischedradura.
iscravatóriu , nm Definition gherra, su pigare a s'iscúdere s'unu cun s'àteru Synonyms e antonyms afarratóriu, atzufatóriu, atzufu, bria, certu, gherra Sentences ant fatu brigas e iscravatórius po is làcanas Etymon srd.
iscravatzòne , nm Synonyms e antonyms ilgravamentu Sentences una tzia mea ischit cantzones de s'iscravatzone Etymon srd.
iscravàtzu , nm Definition bregúngia, cosa de no fàere; fintzes iscónciu po pagu abbistesa faendho unu trebballu / a i. = a befe, a birgonza Sentences abboigheit e che catzeit sas atitadoras: oco birgonza, iscravatzu che cussu no si ndh'at mentovadu mai in bidha! ◊ fortuna chi so chena dentes, sinono ti aia istropiadu a iscravatzu! (T.Giagu)◊ contra a cudha tzia faghiat un'iscravatzu e inchendhiat tota sa carrela a boghes.