A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

imbodhiài , vrb: imbodhiare, imbodhicai, imbodhicare, imbodhicari, imbodhidai, imbodhigai, imbodhigare, imbolicare, imboligare, imbudhiai, imbulicare, immodhigare, impodhiai Definition fàere imbodhigos, pònnere sa cosa in paperi o àteru a manera de istare ammontada, badrada de su fritu o àteru, pònnere cosa, prus che àteru orrobba, paperi, lióngiu a inghíriu de àtera; cuncordare trampas, fàere calecuna cosa a dannu de s’àteru faendhodhi a crèdere una cosa candho est un’àtera Synonyms e antonyms dimanare / imbogiare, trabojare, trobillai, trobodhicai / abbovai, abbuvonare, coglionai, colovrinare, imbusterai, improsae, ingannai, trampai | ctr. ilboligare Idioms csn: imboligare in… (carchi cosa) = imbudhiai cosa in mesu de àtera, cun àtera; imboligare a… (carchi cosa) = a ingíriu de àtera cosa, ma fintzas cun àtera cosa; imbodhicaisí in amori = cojare cun ccn. chi fossis no cumbenit Sentences su bicarbonau impodhiadhu a paperi! ◊ custu est paperi impodhiau cun paperi! ◊ est chin sa pedhe imbolicada a s'ossu, debbiledhu ◊ sa fiuda fit imbodhigada in su mantu niedhu ◊ su grassu imbódhiat sa frissura e sos nerules de custa berbeche ◊ filo e imbódhigo lana 2. a s'imboligosu no impares a imboligare! ◊ su maistu tontu imbódhiat a craru e ponit in malítzia dogna clienti ◊ bengu a ti acumpangiai, a bortas chi no t'imbodhighint, a tui! Etymon ltn. *involicare Translations French enrouler, rouler, envelopper English to wrap (up) Spanish envolver, enrollar Italian avvòlgere, invòlgere German einwickeln.

imbodhiamédhu , nm Definition imbodhighedhu, imbodhigu piticu, cosa imbodhigada Synonyms e antonyms imbodhicu Sentences at pigau s'imbodhiamedhu, dh'at abertu e at pigau su dinai Etymon srd.

imbodhiàmi, imbodhiàmini , nm: imbodhicàmini Definition cosa chi serbit a imbodhigare, a pigare cosa imbodhigada, fàere pacos; sa cosa etotu candho est imbodhigada Synonyms e antonyms imbodhiada, imbodhicu, imbólicu Sentences istringiat s'imbodhiàmini de su chi iat comporau ◊ si ndi fiat ghetada mesu imbodhicàmini a un'ogu e mesu imbodhicàmini a s'àteru, de mexina ◊ at portau un'imbodhiami de pabassa Etymon srd. Translations French emballage English package, paching Spanish emballaje Italian imballàggio German Verpackung.

imbodhiàre imbodhiài

imbodhicadòri , agt Definition chi ingannat, faet trogas, trampas, cosas pagu craras apostadamente Synonyms e antonyms imbodhicheri, imbodhiosu, inganneri Sentences sa gent'imbodhicadora est arribbada s'ora de nci dha iscabulai!(S.Vargiu) Etymon srd.

imbodhicadúra , nf: imbolicadura, imboligadura, immodhicadura Definition su imbodhigare, nau fintzes po trampa, ingannu, su fàere imbodhigos Synonyms e antonyms imboligamentu, trogadura, trogamentu | ctr. sbodhicamentu Etymon srd. Translations French enroulement English winding Spanish envolvimiento Italian avvolgiménto German Umwickeln.

imbodhicài imbodhiài

imbodhicàmini imbodhiàmini

imbodhicàre, imbodhicàri imbodhiài

imbodhichéri , agt, nm: imbodhieri, imbudhicheri Definition chi o chie faet is cosas totu a imbodhigos, a ingannu Synonyms e antonyms imbistiritzu, imbodhiosu, imbolicantinu, imbusteri, ordinzeri, tramperi, trochizosu Sentences tui ses unu confusioneri, imbodhieri e missimpari! Etymon srd. Translations French intrigant English intriguing, intriguer Spanish intrigante Italian intrigante German ränkevoll.

imbodhícu , nm: imbodhiu, imbólicu, imbóligu, immódhigu Definition cosa (es. paperi, orrobba) po imbodhigare àtera cosa; sa cosa imbodhigada, fata coment’e a pacu; manígiu po ingannare s'àteru / min. imbolichitu; pònnere, míntere a imbólicu = a imboligadura, a imboligare Synonyms e antonyms imbodhiàmini, imbódhiu / ttrs. imbórigu, cdh. imbúlicu / imboligada / abberintu, afrascu, cumpoltura, estremagiogu, imbovu, ingànniu, màngana, tarasca, tramòglia, trampa, trobinzu, troga Sentences mi azis lassadu s'imbóligu: su chi bi fit intro boche l'azis manigadu bois! ◊ apo comporadu custu pabilu pro imbóligu 2. giúgheche s'imbóligu de su pane a babbu tou! ◊ candho morint su porcu, a sos bichinos lis fachent s'imbólicu ◊ custos imbóligos sunt de dare a sos invitados 3. su tziu fait s'imbodhicu e su piciocu partit sordau! ◊ imbóligos e trampas sunt in prua como piús de tandho ◊ s'infadeit de sos imbóligos de sos avocados ◊ arratza de immódhigu chi ant fatu!… Surnames and Proverbs prb: s'imbóligu a s'imboligosu torrat Etymon srd. Translations French paquet, intrigue English bundle, plot Spanish paquete, intriga Italian invòlto, fagòtto, intrigo German Bündel, Ränke.

imbodhidài imbodhiài

imbodhiéri imbodhichéri

imbodhigàre imbodhiài

imbodhinàre, imbodhinàri , vrb Definition girare a furriadura, a molinadura, fàere su moliamólia; fàere, istare faendho, istare ammungiandho, cricare de fàere fintzes coment’e faendho finta, tanti po no giare a bíere o cuare calecuna cosa, faendho chentza cabu; fintzes pigare s’àteru a frandhigos Synonyms e antonyms mobiai / inghiriare / melindrare Sentences sa giòvana candho torrat a domo ciughet sa cara alluta e si ponet a imbodhinare pro coglionare su tempus ◊ no abbarres imbodhinendhe, fatendhe e filchinendhe: faghe sa cosa! 2. andhendhe andhendhe, dao sa trambucada e ruo imbodhinada (T.Giudice Marras)

imbódhinu , nm Definition su imbodhinare; manera de fàere pigandho s’àteru a frandhigos tanti po dhu cumbínchere a calecuna cosa Synonyms e antonyms moliamólia / ingrangúgliu, imbímbinu, losinga Sentences sa pitzinna no manigaiat nudha e pro che li fàghere ingúllere carchi mossu fit totu a fúria de imbódhinos (S.Saba) Etymon srd.

imbodhiósu , agt, nm: imbolicosu, imboligosu Definition chi o chie costumat a trampare, a pigare sa gente a ingannia giaendhodhi a bíere una cosa po un’àtera Synonyms e antonyms afrascadore, arrebuseri, imbodhicheri, imbolicantinu, imbusteri, inganneri, ingheniosu, ingregheri, introsigheri, inzomosu, pinnicule, tramperi, trapuleri / cdh. imbuliconi Sentences imbodhiosu atriviu… balla ca no mi futis prus! ◊ so tantu imboligante e imboligosu chi mancu eo mi poto isboligare ◊ su chi fachent cussos est cubau, ca sunt imbolicosos ◊ imbolicosu chi no bi ndhe aiat àteru in sa terra, issu nos la fachiat in cara che unu maghiarju ◊ cussu cummertzante est un'imboligosu Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French filou, escroc English swindler Spanish tramposo Italian imbroglióne, truffatóre German Betrüger.

imbodhíu imbodhícu

imbódhiu , nm: Definition totu su chi serbit a imbodhigare; sa cosa imbodhigada, fata a imbodhigu; in costúmenes de fémina, genia de deventale: in àteros, dhu narant a su prenimentu chi ponent a calecunu trastu; cosa chi si narat o chi si faet a ingannia Synonyms e antonyms imbodhiàmini, imbodhicu Etymon srd. Translations French enveloppe, revêtement English wrapper Spanish envoltura Italian invòlucro German Hülle.

imbodhói , nm Definition pinzos de s’ispolliedhu de su pipiedhu, genia de cobertedha de lana.