Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acontèssere, acontèssi, acontèssiri , vrb: acuntèssere, acuntessi, acuntèssiri, cuntessi Definition su si fàere o bènnere de sa cosa, de is fatos, de is chistiones, siat bolendho e siat mescamente desesi, a solos, sentza bòllere Synonyms e antonyms acadessi, capitai, costare 1, cumbinare, incapitae, sucèdere Sentences a su mellus ómini puru podit acuntèssiri de pèrdiri s'alientu ◊ no si acuntessat de bociri! ◊ chi dh'apu fatu una borta, no mi at a acuntessi sa de duas! ◊ at a acontèssiri a mei su chi est sutzédiu a is àterus ◊ lah chi no ti torrit a acuntessi! ◊ comente podet acuntèssere a bogare mintzídios?! Etymon spn. Translations French se passer, arriver English to happen, to occur Spanish acontecer, suceder, pasar Italian avvenire, accadére, succèdere German geschehen.

acraràre , vrb Definition bogare sa face (fintzes in su sensu de foedhare), incarare, andhare a bíere; essire, su si presentare Synonyms e antonyms acarare, acerare, acherare, afacare, imbraconare, incarai, inciarare, ingiarare, iscampiare Sentences tue acràrati! ◊ su frade mannu si est acrarau chin su babbu nandhe chi si cheriat fidantzare 2. su Deus de sos Ebreos si nos est acraradu Etymon srd. Translations French se montrer English to overlook Spanish asomarse Italian affacciarsi German sich zeigen.

acristài, acristàre , vrb: aggristare Definition acostire o abbasciare is cristas coment'e cambiandho bisura po calecuna cosa chi no andhat o no praghet Synonyms e antonyms achizare, inchigiare, inchizire, incilliri, increstare Etymon srd. Translations French se renfrogner English to frown Spanish fruncirarrugar el ceño Italian aggrondarsi German runzeln.

acroconài, acroconàre , vrb Definition pigare crocone, arrennegu, dispraxere / acroconàresi de un'idea = incaschetare, tzacaresiche un'idea frimma in conca Synonyms e antonyms arrampedhai / abbetiae, afutare, airai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchibberare, inchietae, inchighiristai, inchimerai, infelai, infuterare, renignai Etymon srd. Translations French s'obstiner, se mettre en colère English to get angry, to become obstinate Spanish enfadarse, emperrarse Italian incaparbire, arrabbiare German eigensinnig werden, zornig werden.

acrodhàre , vrb: aggradhare 1, aggrodhare Definition intanare, cuare comente faet su grodhe, su margiane, ibertandho a furare ccn. cosa, abbasciare, su si pònnere abbasciaos coment’e po no si fàere a bíere Synonyms e antonyms abbuare, acuae, ammacionai, apatai, atanai Sentences si acrodhaiat in d-un'istrintorzu, betaiat sa sanna de su rú a s'anzone colendhe e che lu tiraiat ◊ si est acrodhadu acurtzu a una mata de chessa a fàghere de bisonzu Etymon srd. Translations French se terrer, être aux aguets English to go back to one's den, to lie in wait Spanish esconderse, estar alen acecho Italian rintanarsi, stare in agguato German sich verkriechen, auf der Lauer liegen.

acubàre , vrb Definition fàere che cuba, ufrau de s'arrennegu, de su tzacu Synonyms e antonyms abbrodhiare, abbrufulai, abbuscinare, acasidhare, ammussolai, amprudhiare, annicare, annozare, atrafudhai, pirmare, strugnai Etymon srd. Translations French se gonfler de colère English to swell-with-rage Spanish hervir de ira Italian gonfiarsi di ràbbia German böse werden.

acucài , vrb: acucare 1 Definition coment'e cuare, partare sa conca (cuca), nau in su sensu de si cuare o carragiare fintzes cun totu sa carena, fintzes po si aprigare o pònnere asuta in calecunu logu candho est proendho o faendho àteru tempus malu (acucare a logos nau in su sensu de si incarare) Synonyms e antonyms aciunciulire, acoconare, aconcolai, acuconare, acuculiare / abbuare, afufai, ammacionai, apaltare, apatai, cuerrai, frànghere, istichire | ctr. essire Sentences canno l'intenniat a órulos, si acucaiat in d-unu corrale ◊ in su cozolu su piús asciutu mi acuco in su cabbanu ◊ geo mi acucaia in d-unu corrale tupànnemi sas oricras ◊ fit acucadu, coment'e sempre, addaisegus de calchi logu 2. dogni tantu mi acucai a sa gianna aisetandhe cudhu tedescu 3. si est acucadu dae s'abba Etymon srd. Translations French se blottir English to crouch, to protect oneself Spanish agazaparse, refugiarse Italian accovacciarsi, ripararsi German sich zusammenkauern, Zuflucht suchen.

aculigionài, aculingionài , vrb: aculungionai, aculunzonare, aculurgionai, acurruxonai Definition nau de gente e de animales, fàere coment'e a culurgione, totu arregortu, coment’e acancarronau; fàere totu a pinnigas, atzirbisonau, nau de pedhe o cosas deasi; fàere a bocitedhas (nau de casu, de farra e àteru) Synonyms e antonyms aciunciulire, acoconare, acuculiare, acugutzare, acurruxonai, ammacionai, pinnichedhare / acuguciai, ammischinai / arrunzai / abballinare, allomborae, arrombulonai | ctr. istirare 2. ita in s'ierru, ca ti ndi acurruxonas acanta, in letu! Etymon srd. Translations French se pelotonner English to crouch down Spanish agazaparse Italian rannicchiarsi German sich zusammenkauern.

acussolzàre, acussorgiài, acussorgiàre , vrb: acussorjare, acussorxai, acussorzare, acutzorgiai, cussorzare Definition fàere cussòrgia, pònnere o istare a cussòrgia in calecunu logu (ma fintzes nau po gente chentza bestiàmene), portare su bestiàmene a una cussòrgia a pàschere calecunu tempus Synonyms e antonyms aposentae, assemidare | ctr. iscussorjare Sentences is pastores in su cumunale si acussòrgiant agantu ant connotu ◊ is Seulesus si fuant acutzorgiaus in custus tretus 2. sa musca detadora est una musca acussorgiada pruschetotu in is coiles Etymon srd. Translations French s'établir, se fixer English to settle Spanish establecerse, asentarse Italian stanziarsi German sich niederlassen.

addàre , vrb: dae 1 Definition pruschetotu dhu narant de is pipios in su sensu chi si lassant pigare in bratzos fintzes si dhos pigat gente chi no connoschent / addare a ccn. cosa = pentzai, atuai, fai atentzioni a una cosa Sentences custa criadura si addaet: andhat cun chie li porrit sas manos a la leare 2. deo mi aio su contu tiradu: Chissai chi mancu si abbizet de nudha! Invece, belle e maca, bi at addadu! Etymon srd. Translations French se donner English to allow oneself Spanish darse Italian concèdersi German sich überlassen.

afaitài, afaitàre , vrb rfl: afeitare Definition fàere o segare sa braba; pònnere cosa mescamente in cara po si fàere prus bellos (cosa prus che àteru de is féminas) e fintzes fàere vida iscandhulosa Synonyms e antonyms abbarbiai, arrai, arrasai 1, irbarbare Sentences apenas intras po ti afaitare, su barvieri l'acatas prontu a t'ispilire e a t'istufare chin sas novas ◊ mi depo túndhere e afaitare Etymon ctl. afaitar Translations French se raser, se maquiller English to shave, to make up Spanish afeitarse, maquillarse Italian ràdersi, truccarsi German sich rasieren, schminken.

afaltài, afaltàre , vrb: afartai, faltai Definition fàere farta, no fàere sa cosa; su si sapire in crupa, leare s'asséliu a sa cusciéntzia Synonyms e antonyms ammancai 2. mi afartant is notis abbilladas e po medas poitas no agatu resposta Etymon srd. Translations French se sentir coupable English to feel guilty about stg Spanish faltar, tener la conciencia sucia Italian sentirsi in cólpa, in fallo German sich schuldig fühlen.

afarcài , vrb: afracai, afracare 1, afrachiai 1, afrachiare, afrancai, afrancare, fracae, fracai Definition andhare o lòmpere apitzu de unu cun in manos, o cun àtera cosa o fintzes solu a foedhos, a briga, su si betare apitzu de ccn. cun fortza e cun intentzione mala; fintzes acostire po istare prus acanta, nau de persona in bonu Synonyms e antonyms abbrancai, acafai, aciapai, afarrancae, aferrai, aggafai, aggarrai, agguantai, carrabbusai, trubare, tzurricare / allupiri, atzurrire, botzicare Sentences po no arrui si est afrancau a sa funi ◊ comenti cudhu dh'iat nau s'annomíngiu si dhi fiat afarcau coment'e unu tzurpu ◊ is invitaus si afracant po pigai su postu ◊ su cani si est afracau a mussiai ◊ su lupu afracat s'angioni ◊ mi seo afrachiau a pitzu de cudhu 2. che àbbili mi as afracau! ◊ candu dh'at biu mi dh'at afracau… ndi dhi at nau de dónnia colori! ◊ est istau issu chi mi ch'est afracau a pitzu! 3. comenti at biu su dinai in terra si nc'est afracau ◊ si ndi funt afracaus asusu ◊ cussos funt basadores: comente ti bient ti che afràchiant apitzu a basare! 4. fortzis nontesta ti bolias afracai a mei po ti callentai! Surnames and Proverbs prb: su cani arrabiau si afracat a is cratzonis de su straciau Etymon srd. Translations French s'élancer, se lancer English to rush, to hurl oneself Spanish arrojarse, acometer Italian slanciarsi, avventarsi German sich werfen.

afidàre , vrb Definition fàere s'afidu, documentos e funtzione po cojuare, ma fintzes solu giare fide, su si fidare Synonyms e antonyms cogiare, cojubare, isposai / fidai Sentences afidant luego comente sunt prontos sos pabilos ◊ cantu durat biu su primu maridu sa fémina no podet afidare un'àteru ◊ sa giòvana no fit de sa calidade sua, ma isse si innamoreit e si l'afideit ◊ ca fit ràida, su preíderu l'at afidada fora dae s'altare 2. iscuru a chie afidat in padronos, parzant sintzeros, onestos e bonos! (F.Cesaracciu) Scientific Terminology sntz Etymon itl. affidare Translations French épouser, se marier English to marry Spanish casar Italian sposare German trauen.

afilàe, afilàre , vrb Definition andhare a ccn. parte (filu); andhare a filu, fàere su dovere, andhare a deretu, pònnere mente, cumprèndhere un'arrexonamentu, arrexonare bene, incarrerare a una filada o arrennèscere a cumandhare a ccn.; abbarrare a tropu faendho sa matessi cosa o de sa matessi manera cun pagu o nudha cunsideru, deasi comente acucat Sentences e a ue ses afilendhe? ◊ sa crapa afiladora est sa chi afilat sas berbeghes ◊ no bi lu poto afilare a su cumandhu, a fizu tou! ◊ fint timendhe chi sa zustíssia no si esseret afilada a domo issoro ◊ bidu l'as a ue ant afiladu sas berbeghes mias? ◊ depimus afilare chito pro pòtere arribbare prima 2. est peus de s'àinu: no bi afilat mancu si lu leas a fune! ◊ già ndhe tenimus sa proa bastante chi no afilas si no cun sa fune! (R.Marras)◊ cristianu revessu: itesisiat chi li nias a fàghere, no bi cheret afilare! 3. candho l'afilat a fàghere gai est peus de cudhu sonadore ◊ l'at afilada a fàghere tempus malu e no cheret cambiare ◊ su macu est a ue l'afilat ◊ l'at afilada a bèndhere ca li cumbenit de prus ◊ totu a cussa domo che ant afiladu a fàghere su nidu, sas rúndhines: in sas de acurtzu mancu unu! Etymon srd. Translations French se diriger English to head for Spanish dirigirse Italian dirìgersi German sich wenden.

afiliatàre , vrb: afiliotare Definition fàere fine, acabbare impresse de fàere una cosa, nau sèmpere però po candho no si faet Synonyms e antonyms atoliare, spodhai Sentences no ndhe afiliotat nudha ◊ si est murrunzadu cun su sótziu ca cussu de cosa no ndhe afiliotat mai ◊ a candho a ti afiliotare bi ndhe cheret!… Translations French se dépêcher English to hurry up Spanish darse prisa, despachar Italian sbrigarsi German sich beeilen.

afroscàre , vrb rfl: afruscare Definition coment'e bogare pigionatzos, nau fintzes in su sensu de crèschere, fàere a ómine po sa capacidade de fàere fígios Synonyms e antonyms ifroscare / acimbellai Sentences su pisedhu fit afruscadu ca no ischiat comente fàghere a si ch'essire dae sa conchedha Translations French se préoccuper, atteindre l'âge de la puberté English to be worried, to become pubertal Spanish preocuparse, desarrollarse Italian preoccuparsi, divenir pùbere German sich Sorgen machen, geschlechtsreif werden.

aggajàre 1 , vrb Definition fàere alligru, cuntentu Synonyms e antonyms allegrare, frogare, gavisare, prexai Sentences candho bidiat a mie si l'aggajaiat su coro e mi retziat cun sa cara de fémina allegrada Etymon srd. Translations French se réjouir English to rejoice Spanish alegrarse Italian rallegrarsi German sich freuen.

aggobbàe, aggobbài, aggobbàre , vrb Definition bogare sa gobba, fàere a gobba, atrotigare Synonyms e antonyms abbajonare, abbrentai, agionedhare, agopedhae, allachedhare, atrotiai, atzumborai, colembrai, corcobare, inconcobare | ctr. intennerare, istirare Sentences su telaju de sa bicicleta s'est aggobbau, de comenti seu arrutu Etymon srd. Translations French se voûter English to bend Spanish encorvarse, agobiarse Italian ingobbire German buckelig werden.

aggrunciàre , vrb Definition fàere a unu túturu, a unu lómboru Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggraminzonare, ammaugionai, arruntzai, atripitzare, frongire, granculai, iscrafangiai, pizigonare | ctr. istirai Sentences est una búglia o est beru custu meu malu abbizu? Si mi aggrúnciat limba e chizu candho ndh'intendho su seru! (I.Virdis) Translations French se contracter English to get wrinkled, to shrink Spanish contraerse, encogerse, arrugar Italian contrarsi, spiegazzare German zusammenschrumpfen, schlecht zusammenfalten.