ammascarài , vrb Definition
imbrutare de mascara, de tzintziedhu; arrennegare meda, fàere niedhu o pèrdere sa bisura po s'arrennegu: nau de su tempus, isconciare, fàere tempus malu
Synonyms e antonyms
intentiedhare
2.
si mi lassas ammascarai ti dh'ongu dèu, su tanti!…◊ dh'apu bia ammascarara…, fiat cosa de timi! ◊ candu si ammàscarat su mari, balla, gi est cosa de dhui acostai!…
3.
chi mi bit ammascarau, bai ca su piciochedhu nc'istupat debressi!
Etymon
ctl.
(en)mascarar
Translations
French
se farder outrageusement
English
to soil oneself,
to make up in an overdone way (oneself)
Spanish
repintarse,
enfadarse mucho
Italian
imbrattarsi,
truccarsi in mòdo esagerato
German
sich übermäßig schminken.
ammascherài , vrb: mascarare* Definition
bestire a màschera, divertire a carrasegare bestios a màschera; fàere fintas, passare po un'àteru o una cosa po un'àtera; nau de su tempus, fàere malu
Synonyms e antonyms
caratzare,
carotare,
trusare
/
bovare,
disfalsai
3.
si su tempus si ammàscherat, de innòi tocat a si fuiri!
Translations
French
se déguiser
English
to disguise oneself
Spanish
disfrazarse
Italian
travestirsi
German
sich verkleiden.
ammassulàre , vrb rfl Definition
fàere a unu massule; istare totu coment'e allorigaos crocaos, istare chentza fàere, ammandronaos
Synonyms e antonyms
ammadredhare,
ammassudhare
2.
sa catedha fit ammassulada afaca a sa giaga faghindhe de sentinella
Etymon
srd.
Translations
French
s'amasser,
se pelotonner
English
to crowd together,
to curl up
Spanish
amontonarse,
acurrucarse
Italian
ammassarsi,
raggomitolarsi
German
sich versammeln,
sich zusammenkauern.
ammudíre , vrb: ammutire,
ammutiri,
mutire Definition
callare, parare mudos, istare citios, pèrdere sa limba, su foedhu, fàere citire
Synonyms e antonyms
acaire,
ammudai 1,
ammudigare,
ammudulire,
assamudare,
citire,
ismudulare
| ctr.
chistionai,
faedhare
Sentences
si est ammutidu ◊ is duus giòvunus furint arrexonendi candu dhus at ammutius un'istragassu ◊ de sas undhas ammudis s'abbolotu (B.Chessa)
Etymon
itl.
ammutire
Translations
French
se taire subitement,
faire chut,
devenir muet
English
to become dumb,
to fall silent
Spanish
callarse,
enmudecer
Italian
ammutolire,
zittire
German
verstummen.
ammurredhàre , vrb Definition
bogare su murru primmandhosi, ofèndhere, fàere murros grussos
Synonyms e antonyms
ammurrumustiare,
ammurriare,
ammurrighinare,
ammurrionai,
annicare,
irmurrare,
pirmare
Etymon
srd.
Translations
French
se renfrogner
English
to sulk
Spanish
amorrarse,
amostazarse
Italian
immusonire
German
schmollen.
ammurrionài, ammurrionàre , vrb Definition
istare a murru bocau, primmare
Synonyms e antonyms
abruncudhiri,
ammurrocare,
ammurrumustiare,
ammurredhare,
ammurrighinare,
ammussolai
| ctr.
allegrare,
arriri,
cuntentai
Sentences
est unu piciochedhu chi arrít candu is atrus si ammurrionant e si ammurrionat candu is atrus arrínt
Etymon
srd.
Translations
French
se renfrogner
English
to sulk
Spanish
enfurruñarse
Italian
immusonirsi,
immusire
German
schmollen.
ammutèssi, ammutèssiri , vrb Definition
chellare a sa muda, istare mudos, citios, pèrdere su foedhu
Synonyms e antonyms
ammudai 1,
ammudigare,
ammudire,
assamudare,
citire,
ismudulare
| ctr.
chistionai,
faedhare
Sentences
Antonica si fiat ammutéssia a pagu a pagu, inserrendusí totu in sèi
Translations
French
se taire,
devenir muet
English
to become dumb
Spanish
callar,
enmudecer
Italian
ammutire
German
verstummen.
ammutighinàre , vrb: ammutrighinare Definition
fàere su reberde, su rempellu a unu cumandhu, no pònnere mente, fintzes su si parare mudu prontu a iscúdere o a si furriare
Synonyms e antonyms
arrampedhai
Sentences
sos cadhos si funt arrempellados, ammutighinendhe che àscias de raju ◊ cudhu la cheriat tocare, fit imbozidu, ma issa fit ammutighinendhe finas chi l'at corpadu!
Etymon
srd.
Translations
French
se mutiner
English
to mutiny
Spanish
amotinarse
Italian
ammutinarsi
German
meutern.
ancrucàre , vrb Definition
abbasciare a cara a denanti, a una parte
Synonyms e antonyms
dòrchere,
grunare,
imbasciai,
inciunare,
incruai,
incrunai,
ingrutzare
Sentences
sos úlumos si ancrucant a su bentu ◊ fit ancrucadu e a conca bassa in sinnu de respetu candho su podestade l'at mutidu ◊ in sas iscras sos trutzos birdes de sa chipudha, ancrucados, fint réndhidos
Etymon
srd.
Translations
French
se courber,
se pencher
English
to bend
Spanish
agacharse
Italian
incurvare,
inchinare,
piegare
German
biegen,
beugen.
annebbiàre , vrb Definition
su si pigare annébbiu, arrennegu meda
Synonyms e antonyms
abbetiae,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchighiristai,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare
Translations
French
se mettre en colère
English
to get angry
Spanish
irritarse,
encolerizarse
Italian
adirarsi,
sdegnarsi
German
sich erzürnen.
annichidài, annichidàri , vrb: nechidare* Definition
giare o pigare arrennegu, unu pagu prus forte de annicare
Synonyms e antonyms
abbrodhiare,
abbudhai,
abbuscinare,
acasidhare,
amprudhiare,
annicare,
annozare,
atrafudhai,
inchietae,
pirmare
Sentences
si est annichidau ca sa genti dh'at lassau a pèrdiri, no fuiat ascurtendi a issu!
Translations
French
se fâcher
English
to disquiet
Spanish
hacer enfadar
Italian
inquietare
German
ärgern.
annozàre , vrb: annugiai,
annungiai,
annuzare Definition
su si pigare annozu, su si fàere tristu
Synonyms e antonyms
abbrodhiare,
abbudhai,
abbujare,
abbuscinare,
acasidhare,
aconchedhare,
annicare,
atrafudhai,
pirmare
Sentences
si burlo eo si annuzant e mi faghent sas ficas ◊ su pentzai ca una picioca in su mellus de bivi si nd'iat a èssi dépia andai dhi annugiàt su coru
2.
che néula de maju si annuzat e iscrarit onzi die
Etymon
ctl.
anujar
Translations
French
se vexer,
bouder
English
to resent,
to sulk
Spanish
resentirse,
picarse
Italian
risentirsi,
imbronciarsi
German
sich beleidigt fühlen,
schmollen.
ansiài , vrb: ansiare Definition
provare ansa, sufrire s'ansa, istare in ansas
Translations
French
s'affliger,
se tourmenter
English
to afflict oneself,
to be tormented
Spanish
afligirse
Italian
afflìggersi,
tormentarsi
German
sich quälen.
aostàre , vrb Definition
su si aguantare, su si poderare o fàere a mancu de fàere, de nàrrere, de pigare una cosa
Synonyms e antonyms
astèniri,
retènnere
Sentences
mi ndhe aosto fintzas de faedhare (G.Ruju)◊ mi aosto de l'abbojare
Etymon
ltn.
obstare
Translations
French
se priver,
s'abstenir
English
to deprive oneself
Spanish
privarse,
abstenerse
Italian
privarsi,
astenersi,
evitare
German
entbehren,
sich abhalten,
vermeiden.
apabassài, apabassàre , vrb: apapasciare,
apapassare,
pabassai Definition
nau de frutuàriu, fàere o essire a pabassa
Synonyms e antonyms
acalamai,
ammustiai,
irmurtire
/
apilardae
Etymon
srd.
Translations
French
se flétrir
English
to wither
Spanish
pasar
Italian
appassire
German
verwelken.
apaltàre , vrb: apartai,
apartare,
partare Definition
pònnere a una parte; su si giare o pònnere a una parte, su si cuare po sa giustítzia o àteru / a. unu pensamentu = bogaresiche un'idea dae conca
Synonyms e antonyms
abbandhare,
coigiare
/
abbuare,
aclisare,
acuae,
ammagare,
apatai,
frànghere,
impertusare,
intanae,
intupai,
intuvedhare,
istichire,
istugiai
Sentences
medas si sunt apartados e ti ant negadu provinas unu lughinzu! ◊ ahi cantu atesu mi seu apartau de bosu, Sennori! ◊ propongu de apartai dónnia perígulu de pecai ◊ no istes annuzada pro mi èssere pagu tempus apartadu ◊ ipèrradi una canna e tzoca, si sos iltrunellos si podent apaltare! ◊ cun signalis de tristesa sa Crésia apartat is fielis de is allirghias de su mundu
2.
si est apartadu ca lu sunt chirchendhe sos carabbineris ◊ s'amante a ue si est apartada?
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
mettre de côté,
se réfugier
English
to put aside,
to shelter
Spanish
apartar,
refugiarse
Italian
méttere da parte,
accantonare,
rifugiarsi
German
beiseitelegen,
sich flüchten.
apasaogàre , vrb: apaseguare,
apaseogare,
apasigare,
apasiguai,
apasiguare,
apasiogare,
apasugare,
pasiguai Definition
agatare o giare pàusu, asséliu, abbrandhare o asseliare unu patimentu
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
abboniri,
ammellare,
apachiare,
apasigonai,
assebiai,
asselenare,
assussegai,
illenare
| ctr.
agegherai,
avalotai,
salarzare,
supuzare
Sentences
a s'abbréschida su tempus si est apasaogadu ◊ bogadu cuss'oriolu dae conca, si est apasigada e drommida ◊ candho si est apaseguada, a sa pitzinna li at nadu ca fit ghirandhe su babbu ◊ sorre cara, apaséguati, dae pasu a su dolu, unu pacu de sussegu! ◊ istat chietu e apasigadu a un'ala ◊ cussu pisedhu no appàsigat mai!
2.
su consolu apàsigat sa pena ◊ arrè, chi ti si apàsigant sas penas! ◊ chirco de apasigare su coro cun s'amore
Etymon
spn.
Translations
French
se calmer
English
to become calm
Spanish
apaciguarse
Italian
calmarsi,
calmare
German
sich beruhigen,
beruhigen.
apatài , vrb: aplatare,
apratae,
apratai,
piatare Definition
su si pònnere bàscios bàscios, abbasciaos cun is cambas pinnigadas coment'e cicios in is carrones, fintzes solu su si pònnere (nau de bobboi chi bolat, de pigiones); pònnere coment'e cuaos
Synonyms e antonyms
abbibbirinai,
apimpirinare,
aprapiedhai,
pònnere,
sterriedhai
/
aclisare,
acuae,
cuerrai,
frànghere,
istichire
Sentences
si est apatada coment'e una pudha ◊ su pilloni si apatat in s'àrburi ◊ un'istria si est apatada suba de una mata ◊ s'astronavi si est apatada in terra ◊ fiat apatau in sa sillieta ◊ chi podis, beni tui a su noti: beni apata apata! (F.Cocci)◊ s'abi no si apatat in su frori sicau ◊ sa musca si apatat in logu brutu
3.
gomai no tenit ancora fillus: tocat chi s'isturru si torrit a apatai!…
Etymon
itl.
Translations
French
se blotir,
se tapir
English
to conceal oneself,
to crouch (down)
Spanish
agazaparse,
acurrucarse
Italian
accovacciarsi,
appiattarsi,
acquattare
German
sich zusammenkauern,
sich verstecken.
apedatzàre , vrb rfl Definition
su si pigare cadha, múngia manna, agiummai su si fàere a orrugos faendho cosa, trebballu o àteru
Synonyms e antonyms
arrebbentare,
diligentziai
Etymon
srd.
Translations
French
se donner du mal
English
to do one's best
Spanish
aperrearse,
ajetrearse
Italian
arrabattarsi
German
sich bemühen.
apensamentài , vrb: apentzamentai,
apessamentare Definition
àere pentzamentos in conca, arreolos, cimbellas, candho unu no est trancuillu po calecuna dificurtade o bisóngiu o ca timet calecuna cosa, pònnere in pentzamentu
Synonyms e antonyms
acimbellai,
afruscare 1,
apinnicare,
apistichinzare
Sentences
is brebeis fiant pascendi chietas e no nci fiat de si apentzamentai po cosa peruna ◊ su malàdiu boliat aparèssiri forti po no apentzamentai is parentis
Etymon
srd.
Translations
French
se préoccuper
English
to worry
Spanish
preocuparse
Italian
impensierirsi
German
sich Sorge machen.