ammascarài , vrb Definition imbrutare de mascara, de tzintziedhu; arrennegare meda, fàere niedhu o pèrdere sa bisura po s'arrennegu: nau de su tempus, isconciare, fàere tempus malu Synonyms e antonyms intentiedhare 2. si mi lassas ammascarai ti dh'ongu dèu, su tanti!…◊ dh'apu bia ammascarara…, fiat cosa de timi! ◊ candu si ammàscarat su mari, balla, gi est cosa de dhui acostai!… 3. chi mi bit ammascarau, bai ca su piciochedhu nc'istupat debressi! Etymon ctl. (en)mascarar Translations French se farder outrageusement English to soil oneself, to make up in an overdone way (oneself) Spanish repintarse, enfadarse mucho Italian imbrattarsi, truccarsi in mòdo esagerato German sich übermäßig schminken.

ammascherài , vrb: mascarare* Definition bestire a màschera, divertire a carrasegare bestios a màschera; fàere fintas, passare po un'àteru o una cosa po un'àtera; nau de su tempus, fàere malu Synonyms e antonyms caratzare, carotare, trusare / bovare, disfalsai 3. si su tempus si ammàscherat, de innòi tocat a si fuiri! Translations French se déguiser English to disguise oneself Spanish disfrazarse Italian travestirsi German sich verkleiden.

ammassulàre , vrb rfl Definition fàere a unu massule; istare totu coment'e allorigaos crocaos, istare chentza fàere, ammandronaos Synonyms e antonyms ammadredhare, ammassudhare 2. sa catedha fit ammassulada afaca a sa giaga faghindhe de sentinella Etymon srd. Translations French s'amasser, se pelotonner English to crowd together, to curl up Spanish amontonarse, acurrucarse Italian ammassarsi, raggomitolarsi German sich versammeln, sich zusammenkauern.

ammudíre , vrb: ammutire, ammutiri, mutire Definition callare, parare mudos, istare citios, pèrdere sa limba, su foedhu, fàere citire Synonyms e antonyms acaire, ammudai 1, ammudigare, ammudulire, assamudare, citire, ismudulare | ctr. chistionai, faedhare Sentences si est ammutidu ◊ is duus giòvunus furint arrexonendi candu dhus at ammutius un'istragassu ◊ de sas undhas ammudis s'abbolotu (B.Chessa) Etymon itl. ammutire Translations French se taire subitement, faire chut, devenir muet English to become dumb, to fall silent Spanish callarse, enmudecer Italian ammutolire, zittire German verstummen.

ammurredhàre , vrb Definition bogare su murru primmandhosi, ofèndhere, fàere murros grussos Synonyms e antonyms ammurrumustiare, ammurriare, ammurrighinare, ammurrionai, annicare, irmurrare, pirmare Etymon srd. Translations French se renfrogner English to sulk Spanish amorrarse, amostazarse Italian immusonire German schmollen.

ammurrionài, ammurrionàre , vrb Definition istare a murru bocau, primmare Synonyms e antonyms abruncudhiri, ammurrocare, ammurrumustiare, ammurredhare, ammurrighinare, ammussolai | ctr. allegrare, arriri, cuntentai Sentences est unu piciochedhu chi arrít candu is atrus si ammurrionant e si ammurrionat candu is atrus arrínt Etymon srd. Translations French se renfrogner English to sulk Spanish enfurruñarse Italian immusonirsi, immusire German schmollen.

ammutèssi, ammutèssiri , vrb Definition chellare a sa muda, istare mudos, citios, pèrdere su foedhu Synonyms e antonyms ammudai 1, ammudigare, ammudire, assamudare, citire, ismudulare | ctr. chistionai, faedhare Sentences Antonica si fiat ammutéssia a pagu a pagu, inserrendusí totu in sèi Translations French se taire, devenir muet English to become dumb Spanish callar, enmudecer Italian ammutire German verstummen.

ammutighinàre , vrb: ammutrighinare Definition fàere su reberde, su rempellu a unu cumandhu, no pònnere mente, fintzes su si parare mudu prontu a iscúdere o a si furriare Synonyms e antonyms arrampedhai Sentences sos cadhos si funt arrempellados, ammutighinendhe che àscias de raju ◊ cudhu la cheriat tocare, fit imbozidu, ma issa fit ammutighinendhe finas chi l'at corpadu! Etymon srd. Translations French se mutiner English to mutiny Spanish amotinarse Italian ammutinarsi German meutern.

ancrucàre , vrb Definition abbasciare a cara a denanti, a una parte Synonyms e antonyms dòrchere, grunare, imbasciai, inciunare, incruai, incrunai, ingrutzare Sentences sos úlumos si ancrucant a su bentu ◊ fit ancrucadu e a conca bassa in sinnu de respetu candho su podestade l'at mutidu ◊ in sas iscras sos trutzos birdes de sa chipudha, ancrucados, fint réndhidos Etymon srd. Translations French se courber, se pencher English to bend Spanish agacharse Italian incurvare, inchinare, piegare German biegen, beugen.

annebbiàre , vrb Definition su si pigare annébbiu, arrennegu meda Synonyms e antonyms abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchighiristai, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare Translations French se mettre en colère English to get angry Spanish irritarse, encolerizarse Italian adirarsi, sdegnarsi German sich erzürnen.

annichidài, annichidàri , vrb: nechidare* Definition giare o pigare arrennegu, unu pagu prus forte de annicare Synonyms e antonyms abbrodhiare, abbudhai, abbuscinare, acasidhare, amprudhiare, annicare, annozare, atrafudhai, inchietae, pirmare Sentences si est annichidau ca sa genti dh'at lassau a pèrdiri, no fuiat ascurtendi a issu! Translations French se fâcher English to disquiet Spanish hacer enfadar Italian inquietare German ärgern.

annozàre , vrb: annugiai, annungiai, annuzare Definition su si pigare annozu, su si fàere tristu Synonyms e antonyms abbrodhiare, abbudhai, abbujare, abbuscinare, acasidhare, aconchedhare, annicare, atrafudhai, pirmare Sentences si burlo eo si annuzant e mi faghent sas ficas ◊ su pentzai ca una picioca in su mellus de bivi si nd'iat a èssi dépia andai dhi annugiàt su coru 2. che néula de maju si annuzat e iscrarit onzi die Etymon ctl. anujar Translations French se vexer, bouder English to resent, to sulk Spanish resentirse, picarse Italian risentirsi, imbronciarsi German sich beleidigt fühlen, schmollen.

ansiài , vrb: ansiare Definition provare ansa, sufrire s'ansa, istare in ansas Translations French s'affliger, se tourmenter English to afflict oneself, to be tormented Spanish afligirse Italian afflìggersi, tormentarsi German sich quälen.

aostàre , vrb Definition su si aguantare, su si poderare o fàere a mancu de fàere, de nàrrere, de pigare una cosa Synonyms e antonyms astèniri, retènnere Sentences mi ndhe aosto fintzas de faedhare (G.Ruju)◊ mi aosto de l'abbojare Etymon ltn. obstare Translations French se priver, s'abstenir English to deprive oneself Spanish privarse, abstenerse Italian privarsi, astenersi, evitare German entbehren, sich abhalten, vermeiden.

apabassài, apabassàre , vrb: apapasciare, apapassare, pabassai Definition nau de frutuàriu, fàere o essire a pabassa Synonyms e antonyms acalamai, ammustiai, irmurtire / apilardae Etymon srd. Translations French se flétrir English to wither Spanish pasar Italian appassire German verwelken.

apaltàre , vrb: apartai, apartare, partare Definition pònnere a una parte; su si giare o pònnere a una parte, su si cuare po sa giustítzia o àteru / a. unu pensamentu = bogaresiche un'idea dae conca Synonyms e antonyms abbandhare, coigiare / abbuare, aclisare, acuae, ammagare, apatai, frànghere, impertusare, intanae, intupai, intuvedhare, istichire, istugiai Sentences medas si sunt apartados e ti ant negadu provinas unu lughinzu! ◊ ahi cantu atesu mi seu apartau de bosu, Sennori! ◊ propongu de apartai dónnia perígulu de pecai ◊ no istes annuzada pro mi èssere pagu tempus apartadu ◊ ipèrradi una canna e tzoca, si sos iltrunellos si podent apaltare! ◊ cun signalis de tristesa sa Crésia apartat is fielis de is allirghias de su mundu 2. si est apartadu ca lu sunt chirchendhe sos carabbineris ◊ s'amante a ue si est apartada? Etymon ctl., spn. Translations French mettre de côté, se réfugier English to put aside, to shelter Spanish apartar, refugiarse Italian méttere da parte, accantonare, rifugiarsi German beiseitelegen, sich flüchten.

apasaogàre , vrb: apaseguare, apaseogare, apasigare, apasiguai, apasiguare, apasiogare, apasugare, pasiguai Definition agatare o giare pàusu, asséliu, abbrandhare o asseliare unu patimentu Synonyms e antonyms abbacai, abblandai, abbonantzai, abboniri, ammellare, apachiare, apasigonai, assebiai, asselenare, assussegai, illenare | ctr. agegherai, avalotai, salarzare, supuzare Sentences a s'abbréschida su tempus si est apasaogadu ◊ bogadu cuss'oriolu dae conca, si est apasigada e drommida ◊ candho si est apaseguada, a sa pitzinna li at nadu ca fit ghirandhe su babbu ◊ sorre cara, apaséguati, dae pasu a su dolu, unu pacu de sussegu! ◊ istat chietu e apasigadu a un'ala ◊ cussu pisedhu no appàsigat mai! 2. su consolu apàsigat sa pena ◊ arrè, chi ti si apàsigant sas penas! ◊ chirco de apasigare su coro cun s'amore Etymon spn. Translations French se calmer English to become calm Spanish apaciguarse Italian calmarsi, calmare German sich beruhigen, beruhigen.

apatài , vrb: aplatare, apratae, apratai, piatare Definition su si pònnere bàscios bàscios, abbasciaos cun is cambas pinnigadas coment'e cicios in is carrones, fintzes solu su si pònnere (nau de bobboi chi bolat, de pigiones); pònnere coment'e cuaos Synonyms e antonyms abbibbirinai, apimpirinare, aprapiedhai, pònnere, sterriedhai / aclisare, acuae, cuerrai, frànghere, istichire Sentences si est apatada coment'e una pudha ◊ su pilloni si apatat in s'àrburi ◊ un'istria si est apatada suba de una mata ◊ s'astronavi si est apatada in terra ◊ fiat apatau in sa sillieta ◊ chi podis, beni tui a su noti: beni apata apata! (F.Cocci)◊ s'abi no si apatat in su frori sicau ◊ sa musca si apatat in logu brutu 3. gomai no tenit ancora fillus: tocat chi s'isturru si torrit a apatai!… Etymon itl. Translations French se blotir, se tapir English to conceal oneself, to crouch (down) Spanish agazaparse, acurrucarse Italian accovacciarsi, appiattarsi, acquattare German sich zusammenkauern, sich verstecken.

apedatzàre , vrb rfl Definition su si pigare cadha, múngia manna, agiummai su si fàere a orrugos faendho cosa, trebballu o àteru Synonyms e antonyms arrebbentare, diligentziai Etymon srd. Translations French se donner du mal English to do one's best Spanish aperrearse, ajetrearse Italian arrabattarsi German sich bemühen.

apensamentài , vrb: apentzamentai, apessamentare Definition àere pentzamentos in conca, arreolos, cimbellas, candho unu no est trancuillu po calecuna dificurtade o bisóngiu o ca timet calecuna cosa, pònnere in pentzamentu Synonyms e antonyms acimbellai, afruscare 1, apinnicare, apistichinzare Sentences is brebeis fiant pascendi chietas e no nci fiat de si apentzamentai po cosa peruna ◊ su malàdiu boliat aparèssiri forti po no apentzamentai is parentis Etymon srd. Translations French se préoccuper English to worry Spanish preocuparse Italian impensierirsi German sich Sorge machen.

«« Search again