Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

incricài , vrb Definition serrare sa genna a crica; incasciare in mesu de calecuna cosa Synonyms e antonyms acricai, agiotulare | ctr. scricai Etymon srd. Translations French verrouiller English to lock Spanish atrancar Italian annottolare German klinken.

incricàre 1 , vrb Definition fàere càdriu, crispu, prus lestru, prus a forte Synonyms e antonyms acadriare, apressibbiri, apretai, incradiare 1, incrispai | ctr. abbacai, abblandai Sentences comintzat a cúrrere incrichendhe e illonghendhe sos passos ◊ beh, a incricamus su passu, chi est tardu e su caminu est meda?! Etymon srd. Translations French accélérer English to accelerate Spanish acelerar Italian accelerare German beschleunigen.

incriedhài , vrb Definition intrare apare una cosa cun àtera; friscare a criedhu, isserrare / i. is didus, is dentis de duas arrodas Synonyms e antonyms apigiai, crosai, imbasare, incasciae / creari, incraedhae | ctr. scriedhai 2. gei ti ses bèni incriedhau!…◊ funt apenas is dexi de noti e seis giai incriedhaus! Etymon srd. Translations French encastrer, engrener English to put into gear Spanish encajar, endentar Italian incastrare, ingranare German einschieben, ineinandergreifen.

incrispàe, incrispài, incrispàre , vrb: incrispiai, incrispiare Definition fàere crispu, cràdiu, pigare fortza, fàere prus lestru, de prus, prus istrintu; primmare, ofèndhere arrennegare; in cobertantza, fintzes annuare nau de s'aera Synonyms e antonyms acadriare, afortiai, apretai, incribidai, infruscare, scrispiari / acristai, inchigiare, incilliri, increstare | ctr. abbacai, abblandai Idioms csn: incrispiai su passu = caminare prus impresse; aeras incrispadas = chelu annuadu; incrispiare su guresi = fàgherelu essire prus afissu, intipiu Sentences sempre piús incríspiat su bentu cun bírridos de abba e nie frita (N.Cucureddu)◊ un'ispuntorzada a sos boitos lis faghet incrispiare su passu ◊ su bentu, s'àcua, su fogu funt incrispiendi ◊ est malu su bentu candu incríspiat: trocit truncu e isperdit su cinixu de dónnia fogu (P.Alcioni)◊ incrispat is passus e ponit sa fua Etymon srd. Translations French épaissir, intensifier English to intesify, to thicken Spanish intensificar Italian raffittire, intensificare German dichter machen, verstärken.

incrispíre , vrb Definition fàere a fròngias, a pinnigas, a gajas, fintzes fàere crispu faendho fortza Synonyms e antonyms afrangillonai, afrascillonai, aggranchizonare, aggruncipire, aggrunciulire, apigiare, arruntzai, atavellai, crispare, frongire, granculai, iscrafangiai Sentences altzèndhesi su collete de su gabbanu e incrispendhe sos codhos mazados dae su tribàgliu, aiat leadu sa falada de su caminu ◊ cun sas manos incrispidas, ma cun delicadesa, at leadu sa cara mia e mi narat comente depia fàghere ◊ at dadu sa móvida a sos ciclistas cun d-unu mucaloru ruju, totu incrispidu Translations French rider, froncer English to wrinkle Spanish fruncir Italian increspare German kräuseln.

incrivíre , vrb Definition calare unu cropu, giare su cropu abbaidandho bene innanti comente iscúdere, pigandho sa mira Synonyms e antonyms isciúdere, tzacai Translations French frapper English to deal a blow Spanish asestar un golpe Italian assestare un cólpo German einen Schlag versetzen.

incroíe , vrb Definition pònnere in mesu de àteru o de àteros, totu impare, pònnere in su contu Synonyms e antonyms | ctr. escluiri, istagiai Sentences frastimàt a totus incroindhodhoe peri is animales censa curpa Translations French inclure English to include Spanish incluir Italian inclùdere German einbeziehen.

incrosirài , vrb: ingrusirai Definition fàere bènnere disígiu de ischire Sentences no fiat dógnia chistioni chi arrennesciat a ingrusirai o fai arriri Translations French intéresser, intriguer English to make curious Spanish despertar la curiosidad Italian incuriosire German neugierig machen.

incrostài, incrostàre , vrb Definition pònnere, fàere sa crosta, unu pígiu de cosa, fintzes de ischedradura, de màrmuri o àteru chi si ponet a is muros Synonyms e antonyms acrostai, aradhare, ingrumai / aforrai Sentences a fortza de bufare binu fintzas s'istògomo de feghe incrostas, tue! 2. sa cuba est totu incrostada de feghe Etymon srd. Translations French plaquer English to plate Spanish chapar Italian placcare German plattieren.

incruài , vrb: incrubai, incrubare, incuare, inculbare, incurbare, incurbiai, incurbiare, incurvare Definition abbasciare a un'ala, pònnere a un'imboe, culembru; abbasciare sa conca, indrúchere s'ischina a cara a denanti; su si indrúchere a ccn., a su chi bolet s'àteru Synonyms e antonyms ancrucare, cruai, incrunai, inconchinare, incrinire, incrubedhare, incrunai, indortinare, ingruxare, palangai | ctr. arritzare, istantargiai, ficare Sentences m'incurvavo in sa funtana bufandhe a fruncu ◊ si est incrubau a ndi bodhí cosa de terra ◊ fit timendhe a s'incurbiare a cullire crocas ◊ su bentu est tirendi aici e sa mata s'incrubat a cussa parti ◊ zuchet s'ischina a unu cantzu a fortza de istare incurbiau ◊ incrua s'istrexu po pigai prus àcua a tassoni! ◊ totu sas matas s'incrubant ◊ apo incurbadu sa conca e mi so cagliadu 2. su soli si nci fiat incrubendu 3. no est de atzetare goi a conca incurbiada su chi nos benit o chi nos fachent! Surnames and Proverbs prb: chie meda s'incúrviat su culu si li biet Etymon srd. Translations French incliner, pencher, s'incliner, s'humilier English to incline, to bow, to bend down Spanish inclinar, agachar, humillarse Italian inclinare, chinare, inchinarsi, umiliarsi German neigen, sich neigen, sich erniedrigen.

incruciài , vrb: incultare, incultziare, incurciare, incursai, incursare, incurtzae, incurtzai, incurtziare, ingrutzai, iscurtziai Definition fàere prus curtzu, segare una cosa menguandho sa longària (ma si narat de tempus puru); passare in àteru logu (prus che àteru fora de camminu) a manera de fàere innanti a lòmpere a ue si depet andhare; bènnere o andhare prus acanta a ccn. o a calecuna cosa Synonyms e antonyms acurtzai, cercinae, chertzinare, murtzinare / acostai | ctr. illonghiare, pellongare Sentences su bènnere mancu a sas régulas li at incurtziau sa bida ◊ in atóngiu is diis s'iscúrtziant ◊ balla, ingrutzendi funt is diis: est giai iscurigau mortu!◊ incruciadha, sa chistioni, e coita puru! 2. cuss'istrada incúrtziat meda ca no bi at furriadas 3. dhi pigat sa manu, si dh'incurtzat a is lavras e dha basat (F.Pilloni)◊ s'incurtzat acanta coment'e su pistilloni chi bolit cassai unu síntzulu Etymon srd. Translations French abréger, raccourcir English to shorten Spanish acortar, abreviar Italian abbreviare, raccorciare German abkürzen.

incrudèschere , vrb: incruèschere Definition provare dolore, dispràxere, fàere o essire peus, prus dolorosu; nau de cosas coendho o faendho, chi no coent o no essint bene / i. su male = impeorai Synonyms e antonyms dòlere, dispiàchere, incrèschere, rànchere / incalèschere, incancheriare Sentences si pecadu no atrogas su coro incrueschet ◊ cantu martirizu: su patire tou est piús incruéschidu! 2. l'incrudeschet sa cundanna chi at iscontau 3. su màndhicu at incrudéschiu ◊ sa pasta si est incrudéschia (G.F.Sedda) Etymon spn. encrudecer Translations French regretter, aigrir English to regret, to grow worse (harsh) Spanish doler, exacerbar, encrudecer Italian rincréscere, incrudire, inasprire German leid tun, sich verschlimmern.

incrupài, incrupàre, incrupàri , vrb: inculpare, incurpai, incurpare, ingulpare, ingurpare Definition betare a unu is neghes o curpas de calecuna cosa Synonyms e antonyms acajonare, acriminai, acrupai, acusai, articulai, ifartare, imputai | ctr. discurpai Sentences Fulana lu cheriat ingulpare ca a una fiza li aiat fatu dannu ◊ cussus si funt incrupendi s'unu cun s'àturu de su chi ant fatu ◊ mi so fertu eo: no ingurpedes àtera pessone! 2. bi faiat una làstima custu tziu incrupau chena neghe de un'isorrobbu! Etymon srd. Translations French inculper English to accuse Spanish culpar Italian incolpare German beschuldigen.

incuadhigài, incuadhigàre , vrb Definition pònnere subrabare, una cosa in pitzu de s'àtera, coment'e a cuadhu Synonyms e antonyms acabadhare, acabadhicare, acuadhigai, imperrai Etymon srd. Translations French surpeposer English to put on, to superimpose Spanish solapar, encaballar Italian sovrapporre, incavalcare German übereinanderlegen.

incubàe, incubài, incubàre , vrb: incupai, incupare Definition pònnere su mustu in su cubone a budhire, pònnere su binu in sa carrada (cuba); ufrare, essire ufrau che una cuba de s'arrennegu, de su fele (nau de animales mannos – boes, bacas – fintzes mòrrere de ufradura po àere papau erba isciusta in beranu) Synonyms e antonyms incubonare / acubare, afenare, inchibberare, ufiare | ctr. iscubonare, scupai Idioms csn: incubare calore = collire caentu meda, imbudhighinare e tratènnere su calore; incubare una maladia = collire intzimia de maladia, finas a candho sa maladia no si paret bene Sentences su bingiateri at binnennau e incupau su mustu 2. gasi, incubendhe fora de sentidu, si únfiat tantu, si únfiat, mischina, chi ruet morta crebada in fiancu (Limbaresu)◊ si li sunt incubadas sas bacas e ndhe li at mortu puru 3. no ghetu mexina a su mustu incubau, su fatu e cracau po no guastai (F.Pischedda) Etymon srd. Translations French entonner English to barrel Spanish encubar Italian imbottare German in Fässer füllen.

incubonàre , vrb: incuponare, uncubonare Definition pònnere su mustu in su cupone o cubedina a budhire Synonyms e antonyms acuponare, incubae | ctr. irmustare, iscubonare Sentences sa ua apenas catigada s'incubonat Etymon srd. Translations French vinifier English to vinify Spanish vinificar Italian vinificare German den Wein bereiten.

incuculàre , vrb: incugulare Definition su si pesare o pònnere nues in s'aera; nau in cobertantza de unu, fàere in cara trista, séria, pentzamentosa Synonyms e antonyms abbudhonare, annuai 1, cuculare, incumbuxae | ctr. isclarire, ispalaciae Sentences isperemas chi no incúculet (G.M.Cabras)◊ gelu, bidhia e chelu incuguladu no tent esístere nemmancu in s'ammentu (S.Casu) Etymon itl. incocollarsi Translations French se couvrir de nuages, s'assombrir English to cloud over Spanish nublarse Italian rannuvolarsi German sich bewölken.

incugudhài, incugudhàre , vrb Definition pònnere su cugudhu Synonyms e antonyms acapuciai, acubudhare, acucutare, acuguciai, acugudhai, incucutare | ctr. iscugudhai 2. is cunfrades furint incugudhaos coment'e po carrasegare Etymon srd. Translations French encapuchonner English to hood Spanish encapuchar Italian incappucciare German eine Kapuze aufsetzen.

incuíre , vrb Definition torrare agoa, istesiare torrandho incuadas Synonyms e antonyms | ctr. avansare Sentences sos lacanantes cherent fraigare acurtzu a sa làcana, ma depent incuire ambos duos, ca depent lassare unu tantu de logu in mesu Etymon srd. Translations French reculer English to pull back, to degrade Spanish retroceder Italian arretrare, retrocèdere German zurückgehen, zurückweisen.

incujàre , vrb Definition fàere calecuna cosa a un'ancuju, a unu gànciu Synonyms e antonyms ancujare*, aunchinare, incruai, indrúchere, tròdhiri | ctr. istirare Sentences sa zente isulana no incujat s’ischina a s'ocupatzione romana Translations French baisser, courber English to bend Spanish doblar en forma de gancho Italian piegare ad uncino, curvare German biegen.