inchimerài, inchimeràre , vrb: inchimeriare Definition
pigare chimera, pigare o giare arennegu, fintzes pònnere in conca calecuna idea a bisura de chimera
Synonyms e antonyms
abbetiae,
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerire,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Sentences
sendhe míseru isciau, t'inchimeras e ti faghes padronu in prepoténtzia (P.Casu)◊ su chelu si fit inchimeradu e caleit de botu sa irada de s'abba ◊ si bulluzat su mare, dae subra l'inchimerant sas nues… in pag'ora est un'inferru! ◊ sas aeras inchimeradas no faghent isperare in dies bonas ◊ si inchimeras a mie, ti zuro chi non cantas prus in logu! (M.Z.Funedda)
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
s'irriter
English
to be obstinate
Spanish
obstinarse,
empeñarse
Italian
incaponirsi,
alterarsi
German
sich versteifen,
sich erregen.
inchínghere , vrb Definition
coment'e pigare a chintzu cun is bratzos, pònnere a inghíriu / pps. inchintu
Synonyms e antonyms
achintorzare,
aggrapiare,
atrotzigonare,
chígnere
Sentences
so inchintu de cadenas ◊ cust'àrbure no l'inchinghent duos ómines
Etymon
ltn.
incingere
Translations
French
entourer,
ceindre,
embrasser
English
to embrace
Spanish
rodear,
ceñir
Italian
cìngere,
avvòlgere,
avvinghiare
German
umfassen,
umarmen.
inchinisàdu , pps, agt: inchisinau,
inchixinatu Definition
de inchinisare; totu brutu de chinisu, fatu a chinisu
Synonyms e antonyms
cinisosu
2.
lampant fogos in calchi rutu muru de sa citade totu inchinisada (S.Lay Deidda)
Translations
French
qui est réduit en cendres
English
reduced to ashes
Spanish
quemado,
encenizado
Italian
incenerito
German
mit Asche bedeckt,
eingeäschert.
inchizolàre , vrb: incozolare,
incuzolare Definition
cuare, pònnere, abarrare o istare in d-unu cugigone (chizolu), a una parte
Synonyms e antonyms
acantonai,
achizolare,
achizonare,
acorrunconare,
acuzonare,
arreconai
Sentences
intro tou s'est incuzolada cudha ojada
Etymon
srd.
Translations
French
cacher,
rencogner
English
to put in a corner
Spanish
arrinconar
Italian
rincantucciare
German
in eine Ecke drängen.
inciassàre , vrb Definition
pònnere o abbarrare istrintu in mesu de duas cosas coment'e istrecandho
Synonyms e antonyms
aggafiare,
incasciae
2.
in sa ruta de su muru so restadu inciassadu tra duos cantones
Etymon
srd.
Translations
French
rester pris,
s'accrocher
English
to get entangled
Spanish
enredarse,
engancharse
Italian
rimanére impigliato
German
verfangen bleiben.
inciauài, inciaulài , vrb: insaulai,
intzaulai,
issaulai,
itzabai,
itzaulai Definition
su abboghinare de is canes, fintzes po dolore, iscrammentaos, iscutos
Synonyms e antonyms
alloroscare,
apedhae,
atocare,
aciaulai,
baulai,
imbauai
Sentences
cani chi inciàuat no mússiat ◊ cussu est cani chi itzàulat ma no móssiat ◊ su piciochedhu atacat a intzaulai pariat unu cani de càstiu ◊ dhu pigant e dh'acollant a itzabai coment'e canis
2.
su cani dh'ant iscutu e s'est fuiu intzaulendi
Etymon
srd.
Translations
French
aboyer
English
to bark
Spanish
ladrar
Italian
abbaiare
German
bellen.
incidài , vrb: incidiare,
incirai 1,
insidai 1,
intzediare,
intzidare,
intzidiare,
intziliare,
intzirai 1,
intzitai,
intzitare Definition
mòvere o fàere mòvere s'àteru atzitzandhodhu, naendho e faendho e ofendhendho puru, ponendho s'unu contras a s'àteru / incirai su logu = pònnere sa zente, sos àteros, o fintzas solu s'àteru in buluzu, fàghere pessare in su malu
Synonyms e antonyms
aciopai,
ateneae,
atiare,
auntzare,
imbriscare,
incirigare,
inciulai,
insissiligai,
intrulliare,
intzifrire,
intzigare,
intzudie,
intzullire,
issolociare,
pretzipitare,
sotae,
tzintzigare,
ubetzare,
umprigare
/
intriscare,
mincidiare,
suberiare,
purruntzare,
tinghitare
Sentences
un'ora ses intzidiendhe: ma si ti aferro ti ndhe passo sa gana! ◊ a filla mia est sa cumpàngia chi dha incidat a fai cussas cosas ◊ ti pregu chi no insidis de fronti a custa disputa, chi no fatzas su disconnotu! (Pani)◊ prus de unu l'intzediaiat pro la cherrer fàghere cantare ◊ non m'intzédies: menzus mudu ti abbarra!◊ no dhi neris cosa, a su pipiu, ca dh'incidas, ca est dormendisí!
2.
at incidau totu su logu chi depit andai a s'èstero ◊ su piciochedhu est incirendi is fradis a pedí dinai a sa mama ◊ ant iscambillau is pipius… funt giogus de natura…: ita bollis intzirai?!
Etymon
itl.
incitare
Translations
French
provoquer
English
to cause
Spanish
provocar,
atizar
Italian
provocare,
rinfocolare
German
provozieren,
wieder entzünden.
incignàre , vrb: incingiai,
incingiare,
inciungiae,
inciungiai,
inciungiari Definition
cumenciare a pònnere, a impreare, si narat meda po pònnere sa primu borta bestimentu nou (ma si podet nàrrere de css. cosa, es. sa carrada, un'istrégiu, sa domo noa)
Synonyms e antonyms
inchingiare 1,
istrinai
Sentences
gunnedha de cincu telus incíngiu sa dí chi isposu…◊ no tengu un'arregordu de èssiri incingiau bistimenta noa ◊ cussa domu fiat apenas fata, dh'emus incingiada nosu ◊ custus lentzorus nous no dhus apu mancu inciungiaus
Etymon
ltn.
encaeniare
Translations
French
inaugurer
English
to inaugurate
Spanish
inaugurar,
estrenar
Italian
inaugurare,
incignare
German
einweihen.
incillíri , vrb: incixie,
incixiri Definition
ammostare o fàere cara de inchietu istringhendho is chígios; pònnere pentzamentu
Synonyms e antonyms
achizare,
acristai,
inchigiare,
inchizire,
increstare,
ingrispire
Sentences
candu nant cancuna cosa po issa s'incillit e s'inchietat, ma est pronta a perdonai
Etymon
srd.
Translations
French
froncer le sourcil (s)
English
to frown
Spanish
fruncir el ceño
Italian
accigliare
German
ein finsteres Gesicht machen.
incincinnàre , vrb Definition
allorighedhare is pilos
Synonyms e antonyms
allorichitare,
anedhai,
arrullai,
frisai,
riciulare
| ctr.
istirai
Etymon
itl.
cincinnare
Translations
French
anneler,
boucler
English
to curl
Spanish
ensortijar
Italian
inanellare
German
ringeln.
inciolài , vrb: insolae,
insolai,
insolare,
issolare Definition
pònnere sa sola una segundha bortas a is iscarpas
Synonyms e antonyms
assolare,
impetare
Sentences
su cartzeraju est insolendhe unu paju de cracas ◊ su sabbateri at insolau is crapitas a pedhi grussa ◊ cantu mi costat a inciolai custas crapitas?
Etymon
srd.
Translations
French
ressemeler
English
to resole
Spanish
remontar
Italian
risuolare
German
neu besohlen.
inciorài , vrb: insorai,
insuorae,
intzorai,
intzuorai Definition
isciúndhere de sudore (po pelea, múngia, disisperu)/ i. piu piu = fàgheresi a una murca de suore, suerare meda
Synonyms e antonyms
impodhorare,
suderare
Sentences
si papat de custa cosa s'intzorat totu piu piu ◊ candu apu inténdiu chistioni de abbruxai femu giai intzorendumí ◊ si t'insoras e pigas frius ti fait mali
Etymon
srd.
Translations
French
transpirer
English
to sweat
Spanish
sudar
Italian
sudare
German
schwitzen.
inciorodhàre , vrb: intzarodhai,
intzorodhare,
intzurudhare Definition
betare apare a s’afaiu, chentza critériu, fàere un’ammesturitzu de cosas diferentes, fàere un’atzorodhu trebballandho, foedhandho; fintzes isciúndhere a meda, a tropu, cosas de papare
Synonyms e antonyms
aciapuciae,
ciorodhai,
impiastai,
improdhai,
inciapugliare,
inciobodhare
Sentences
ita totu est intzarodhendu cussu fac'e tontu?!
Etymon
srd.
Translations
French
gâcher,
faire grossièrement
English
to mess up
Spanish
chapucear
Italian
fare pastìcci
German
Pfuschereien machen.
inciovài , vrb Definition
pònnere is oos, nau de su pische e de àteros animales de mare (es. càvuru)
Synonyms e antonyms
sciovai
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
pondre des œufs (poisson)
English
to lay eggs
Spanish
desovar
Italian
depórre,
eméttere le uòva (détto dei pésci)
German
Eier laichen.
incirài , vrb: insidai,
intzidai,
intzirai Definition
pònnere cambu nou, un'iferta, in sa linna de àtera mata po dhi fàere bogare frutu diferente; fintzes giare a pentzare una cosa chentza dha nàrrere ladina o apostadamente
Synonyms e antonyms
iferchire,
innastare
Sentences
no s'iscít chini dh'at intzirau cuss'olivàriu
Etymon
ltn.
insitare
Translations
French
greffer
English
to graft
Spanish
injertar
Italian
innestare
German
veredeln.
incispíre , vrb Definition
coment'e mandhare o bogare cispa, ischintídhias, catzare fogu, nau in cobertantza de una manera de fàere fogosa, forte, airada
Etymon
srd.
Translations
French
flamboyer,
faire fureur
English
to blaze,
to be the rage (all)
Spanish
chispear
Italian
fiammeggiare,
furoreggiare
German
aufflammen,
großen Erfolg haben.
inciulài , vrb: (in-ciu-la-i) insulai
insullai,
intullae,
intzugliai,
intzulai,
intzullae,
intzullai,
intzullare,
untzulai Definition
betare o pònnere su cane a ccn. o a unu pegus; nàrrere, fichire ideas in conca a unu po dhu cumbínchere a fàere calecuna cosa, po dhu pònnere contra a s'àteru
Synonyms e antonyms
aciopai,
aggussire,
atiare,
auntzare,
birbillare,
incidai,
inciliare,
incirigare,
insissiligai,
intzullire,
inzibbire,
issolociare,
ubetzare
/
intriscare,
mincidiare,
suberiare,
tinghitare
/
insuai
| ctr.
caciare
Sentences
dh'iant intzullau unu cani, datu ca no dhu podiant sighiri ◊ po dhu cassai dh'intzullant unu cani fonnesu in fatu
2.
is domínius ant fatu destrossu insulendi chi sa língua sarda est nemiga de su progressu! (G.Lilliu)◊ a sa pessone chi si lassat intzullare li narant chi est unu tzullu ca lu picant comente cherent
Etymon
srd.
Translations
French
inciter,
pousser
English
to urge
Spanish
instigar
Italian
istigare
German
verleiten.
inciumíre , vrb: inciummire Synonyms e antonyms
abbumbare,
aciumai,
inciummare,
trincai,
tzumire
Sentences
si atelat sa cariadura de sa símula annanghendhe ozu porchinu in cantidade pro chi ndh'inciumat fintzas a violare ◊ inciumit su mucarolu in s'abba pro infúndhere sa meragna a su cumpanzu
Translations
French
imbiber
English
to soak
Spanish
embeber
Italian
imbévere
German
tränken.
inciummàre , vrb Definition
bufare (binu) meda
Synonyms e antonyms
abbumbare,
acirrai,
aciumai,
bufae,
imbreacare,
inciumire*,
ingullire,
trincai
Translations
French
pinter
English
to booze
Spanish
empinar el codo
Italian
sbevazzare
German
saufen.
inciupài, inciupàre , vrb Definition
fàere una cosa (abba, late o àteru deasi) coment'e a suspidura, comente podet fàere un'istràciu, un'ispòngia o àteru
Synonyms e antonyms
aciupae,
assuspiri,
impapare,
imbibbiri,
sultzire,
sulviare,
surbare 1,
surbiri,
suspiare
Sentences
deris tota sa note at sighidu a rúere selena una mudhina e sa terra si ndh'est inciupada in dogni vena ◊ no arresistis a sa fortza manna de is montis chi ti s'inciupant coment'e una proja
Etymon
spn.
chupar
Translations
French
imbiber,
absorber,
tremper
English
to soak
Spanish
embeber,
empapar
Italian
imbévere,
assorbire,
inzuppare
German
tränken.