Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

incujàre 1 , vrb: incuxare Definition serrare una terra, unu possessu, ponendhodhi o faendhodhi su serru, sa cresura Synonyms e antonyms cugnare, inchesurare, tancai | ctr. abbèrrere Etymon srd. Translations French clôturer English to enclose Spanish cercar Italian recintare German einfrieden.

incumandài , vrb: incumandhare, incumannare, incumendhare, incumentare Definition pedire calecuna cosa coment'e a praxere, prus che àteru un'amparu, o de badrare a unu o calecuna cosa de unu male, pònnere calecuna cosa, a ccn. o su si pònnere in manos de ccn. po amparu, po méngius seguresa; fintzes ordinare, giare órdine de comporare, de fàere, de imbiare cosa a cómporu Synonyms e antonyms acossai, arrecumandai, impreigare, incumbentzai / avincare Sentences prega dae coro, t'incumandho! ◊ Cristos in sa rughe si est incumandhadu a s'Eternu Babbu ◊ cunsidera chi Deus piedosu ti at un'ànima sola incumandhadu ◊ ànghelu de Deu, m'incumandho a tie! ◊ a Deus incumandho colpus, coro e ànima! ◊ sèbera sos ómines giustos! - li aiat incumandhadu 2. fudint bénnios dae Bolòtana a l'incumendhare custa cantone (A.Satta) Etymon spn. Translations French confier English to recommend Spanish recomendar, encomendar Italian raccomandare, affidare German anvertrauen.

incungiài, incungiàre , vrb: incunzare Definition arregòllere s'incúngia, is laores o àteru chi produet sa terra, a domo, a magasinu; arregòllere e chistire, assentare in su logu, fintzes batire a domo calecuna cosa; mantènnere o istare isserrau Synonyms e antonyms coglire, coltoire, remonire / inserrai Sentences chini messat incúngiat ◊ geo sèmeno, incúngio e béntulo 2. de tantas peràulas ndhe apo incunzadu unu sacu de fàulas ◊ dhoi at genti chi pentzat isceti a incungiai dinai ◊ cun sas manos bostras murghides e incunzades su late 3. cussa cosa incungiaidha in su calàsciu ◊ a una certa ora tocat a incungiai is pudhas ◊ candho si ammamabant sos crapitos, sas crapas fint incunzadas in sa mandra ◊ est abarrau otu diis incungiau in s'aposentu ◊ dhu possant ingungiai in d-unu presoni nou! Etymon srd. Translations French engranger English to harvest, to keep the harvest Spanish encamarar, cosechar Italian fare la raccòlta, ripórre il raccòlto German ernten, die Ernte einbringen.

incurài , vrb rfl: incurare 1 Definition giacurare, su si pigare incuru de una cosa o chistione, su si dha pònnere a coro, faendhondhe contu, pentzandhodhoe cun contivígiu Synonyms e antonyms apensamentai, apinnicare, contifizare | ctr. trascurai Sentences iat impromítiu ca si nd'iat a èssi incurau cussu po is campanas ◊ eris parias pro me e oe no ti ndhe incuras! ◊ ghetadí in bratzus mius, no t'incuris de nudha! ◊ immoi no si nd'incuraus prus de totus custus daoris ◊ bene chi deo pacu mi ndhe incuro ◊ de custu dolore no mi ndhe incuro: l'agguanto, za no est forte! Etymon srd. Translations French se donner la peine English to mind Spanish cuidarse Italian curarsi, darsi pensièro German sich kümmern.

indanimàe, indanimài , vrb: intanimare Definition bestire ànimu, giare coràgiu a unu; abbiatzare, pigare ànimu Synonyms e antonyms animai / alleporizare | ctr. desanimai Sentences ma càstia un'istria pudéscia: ciai dh'indànimat su malàidu!… 2. cussus picioconis, candu binti féminas in televisioni, s'indànimant prus po cussas bellas còscias chi no po sa boxi! Translations French encourager English to encourage Spanish animar Italian incoraggiare German ermutigen.

indaoràre , vrb: indeorare, indiorare, indorai, indorare Definition pònnere unu pigighedhu de oro, isciúndhere in s'oro; essire o fàere in colore de oro 2. sas ispicas sont indaorandhe Etymon itl. indorare Translations French dorer English to gild, to brown Spanish dorar Italian dorare German vergolden.

indebbilitài, indebbilitàre , vrb Definition fàere a debbilesa, fàere débbile Synonyms e antonyms acalamai, ifrachire, spoderai / irdebbilitai Sentences de is cropus pigaus fut istétia indebbilitada sa crabetura Translations French affaiblir, débiliter English to weaken Spanish debilitar Italian indebolire, debilitare German schwächen.

indeinàre , vrb: indevinare, indivinai, indivinare, indivinzare, indovinai, indovinare, induvinare, inzevinare Definition nàrrere su giustu o sa cosa comente est ma faendho a pentzamentu, a intzertu, chentza ndhe ischire cun seguresa, coment'e chi unu ndhe siat deinu Synonyms e antonyms addeinare, atzertai, deinare, ingertai, inzevinzare, istifinzare | ctr. isdeinare Sentences si inzevinas a chie apo atopadu, eris a s'imbarcu? ◊ it'est custu it'est custu: inzevínalu! ◊ zogare a s'indevina indevina ◊ deo l'apo indivinzada bene ◊ chi mi donat cincu sodhus dha indovinu! ◊ andaus a s'indovinai a su piciocu chi est bendendi sa fortuna Etymon itl. Translations French deviner English to guess Spanish adivinar Italian indovinare German raten.

indennentài , vrb: intennantai Definition cumprèndhere una cosa chi no si est inténdhia bene, chi si est inténdhia a suspos, o fintzes innanti chi s'àteru si siat fatu a cumprèndhere, leare cabu, leare oru de calecuna cosa chi no s'ischit Synonyms e antonyms assaborire, scasumai, scasumiri Translations French subodorer English to suspect Spanish sospechar Italian subodorare German ahnen.

indeosàre , vrb: indiosai, indiosare, endiosare Definition carculare a unu o a una coment'e diosu, diosa, ma nau mescamente in su sensu de dh'istimare forte, a distintu, de dhi pònnere amore mannu meda Synonyms e antonyms abbaradhare, abbelare, ammorare, imbelare, inamorai, ingeniai Sentences ndhe sunt totu indeosados de ti tènnere in favore ◊ si ndh'est indeosada issa e lu pessichit chin ocradas e tzinnos ◊ ndhe so indiosau de cussa pitzoca! ◊ issa no pariat indiosada meda de issu Etymon spn. Translations French s'embéguiner English to take a liking Spanish endiosar, ensalzar Italian invaghirsi German sich verlieben.

indepidài , vrb: indepidare, ingepidai, inghepidare Definition pònnere dépidu, fàere bufos, pigare sa cosa de pagare apustis Synonyms e antonyms | ctr. irdepidare Sentences e ita mi depemu, indepidai po ti acuntentai?! ◊ si est indepidau cun fusteti cun totu su dinai chi teniat! ◊ po fai custa domu mi seu ingepidau ◊ ant fatu sas cosas in mannu e si sunt indepidados ◊ is pòberos a bortas s'inghépidant po fàere sa festa (I.Patta) Etymon srd. Translations French s'endetter English to run into debt Spanish endeudarse Italian indebitarsi German Schulden machen.

indetàre , vrb: inditae, inditai, inditare Definition ammostare, fàere a bíere, connòschere, nàrrere comente una cosa est o inue si agatat, fintzes ordinare / i. a ligi = imparare a lèzere (a unu) Synonyms e antonyms addinnae, ammustrare, assintzare, ingitai Sentences a nosu si at inditau sa bia ◊ sos mannos ant ischidu inditare sas régulas pro vívere istimados ◊ bah, inditau a innòi dh'ant! ◊ mi ant inditau unu grustu de murgones ◊ dh'at acumpangiau unu tretu inditendudedhi sa prassigedha 2. su dotori dhi at inditau cussas mexinas ◊ no mi ndi arragodu comenti est inditau su libburedhu Etymon ltn. indictare Translations French indiquer, conseiller, proposer English to suggest Spanish indicar, enseñar Italian indicare, suggerire German zeigen, empfehlen.

indevucàre , vrb: irdevucare Definition istuvionare, fàere prus tuvuda una cosa coment'e pigandho o bogandho de su fundu, abbasciandho su fundhu Synonyms e antonyms afungurai, aprofundai, aprofundhire, devucare, irfungudare, istuvucare, stuvonai, stuvulai, tuvucare Etymon srd. Translations French approfondir, creuser, caver English to hollow out Spanish ahuecar Italian approfondire, incavare German tiefer machen, aushöhlen.

indiaulàre , vrb: intiaulai Synonyms e antonyms assurvilare, incoglire, ispiridare Etymon srd. Translations French rendre démoniaque English to fly into a fury Spanish endiablar Italian indiavolare German ärgern.

indisciàre , vrb: indissiare, inditzai, inditziai Definition giare indíscias, inditos, mandhare a ccn. a unu logu, nàrrere ite depet fàere Synonyms e antonyms ammustrare, assintzare, indetare, ingitai Sentences at a èssi custa sa butega manna manna chi s'ant inditzau? 2. chircant chie lis indíssiet siendhas e cumones Etymon itl. Translations French adresser, envoyer English to cast suspition on to direct Spanish enderezar, indiciar Italian indirizzare, indiziare German richten, verweisen, verdächtigen.

indisicàre , vrb: intisicai, intisicare Definition essire tísigu, aciapare sa tisichéntzia; bènnere a malu puntu de is dispraxeres, de s'afrigimentu, agiummai coment'e consumare o ispaciare de sa tisichesa Synonyms e antonyms decaire, derrúere, disigare, ilmarrire, indisichire Etymon itl. intisicare Translations French devenir phtisique English to make consumptive Spanish contraer tuberculosis, consumirse Italian intisichire German schwindsüchtig werden.

indisichíre, indisighíre , vrb: intisichire Definition bènnere a malu puntu de is dispraxeres, de s'afrigimentu, agiummai coment'e consumare o ispaciare de sa tisichesa Synonyms e antonyms decaire, derrúere, disigare, ilmarrire, indisicare Sentences si est indisighidu pro sa ruina de sa famíllia Etymon itl. intisichire Translations French se consumer de chagrin, dépérir English to pine away Spanish consumirse Italian consumarsi dal dolóre, deperire German sich verzehren.

indormiscài, indormiscàre , vrb: indromiscai, indurmiscare Definition èssere sonni sonni, pigare sonnu; si narat fintzes de un'arremu postu asuta e male chi si faet de pàrrere de no sentire, cedendho fortzas; in cobertantza, istare chentza fàere, coment'e dormios, ammammalucaos Synonyms e antonyms dormire, ingalare, insonnigai / iformicare, indormicare / abbabballocai, abbambanai, abbraballai | ctr. ischidare Sentences is discípulus fuant indormiscadus ◊ si fuant indromiscadas e caladas in sonnu ◊ su mobàdiu si ndi pesat macai siat indrommiscau 2. su momentu prus indicau po giogai fiat su mericedhu, a sobi mesu indrommiscau, cun s'àbidu de su bentixedhu Etymon ctl. endormiscar-se Translations French s'endormir English to sleep Spanish dormirse Italian addormentarsi German einschlafen.

indortigàre , vrb: intoltigare, intorticare, intortigare, introtigare Definition fàere trota sa cosa dereta Synonyms e antonyms alletiae, annacai, atorciai, atortiae, atrotixai, corcobare, indrúchere, intortighinare | ctr. intennerare Sentences truvat su boe a corfos de "Perdeu!" ca totora l'intórticat s'aradu o códiat terrinu ◊ no indórtighes cussu ferru ca serbit ténneru! Etymon srd. Translations French courber English to curve Spanish encorvar Italian curvare, piegare German biegen.

indritàre , vrb Definition fàere dereta una cosa trota Synonyms e antonyms adaretzai, alliurai, intennerare | ctr. atrotiai, indortigare Etymon srd. Translations French redresser English to straighten Spanish enderezar Italian raddrizzare German gerademachen.