inciurpài , vrb: insurpai,
insurpare,
inturpare,
intzurpai,
intzurpare,
itzurpai Definition
essire o fàere tzurpu, menguare o bènnere mancu sa vista e, in cobertantza, sa capacidade de cumprèndhere, bíere s’arrexone, su giustu, sa cosa giai crara
Synonyms e antonyms
atzecare,
incegai,
inturpire,
intzeghire,
tzurpai
Sentences
seu beniu po fai biri a is itzurpus e po itzurpai a chini nat ca nci bit
2.
surdos e inturpados, faghent sa gherra cumbintos de leare sa vitória! ◊ intzurpada dea su dinare s’iat béndhiu sa cusciéntzia e s’ànima a su tiàulu ◊ sas banidades inturpant sa zente ◊ totu intzurpadu de sa passione abbratzat sa mundhana professione
Etymon
srd.
Translations
French
crever les yeux,
aveugler
English
to blind
Spanish
cegar
Italian
accecare
German
blind machen,
blind werden.
inclavài, inclavàre , vrb: incravai,
incravare,
ingravare Definition
pònnere is craos, firmare cun is craos, nau mescamente de Cristos o de unu apicau a sa grughe; firmare, agguantare firmu coment'e ponendho craos
Synonyms e antonyms
crocifissare
/
ciaitare,
cravillai,
inciaire,
incravillai,
ingiaitare,
obbilai
| ctr.
isclavai
Sentences
de Deus su Fizu divinu su mundhu at créfiu salvare candho in sa rughe si est lassau incravare (G.Caddeo)◊ su buginu dh'abbrancat una manu po si dha incravai ◊ po ti èssi postu tanti amori ti dh'as bófiu incravai
2.
citu, no musciat, incravau in fundu de s'errori
Etymon
srd.
Translations
French
crucifier,
enfoncer,
fixer
English
to crucify,
to hammer
Spanish
crucificar,
enclavar
Italian
crocifìggere,
confìggere
German
kreuzigen,
annageln.
incollutzài , vrb Definition
calare o orrúere sa matza (istentina), apèrrere o illascare is músculos de sa bentre po isfortzu o àteru, essire matzigalau, collutzu, patire s'ímbena
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
atteindre d'une hernie
English
to suffer a hernia
Spanish
herniarse,
quebrarse
Italian
subire un'èrnia
German
Hervortreten von Eigenweidebruch
incolvàre , vrb Definition
ingurtire che crobos, papare a s'airada, a tropu
Synonyms e antonyms
imbuculare,
istruntzonare,
tzèrghere
Etymon
srd.
Translations
French
manger à en crever
English
to swallow,
to eat to bursting point
Spanish
tragar,
engullir,
atracarse
Italian
inghiottire,
mangiare a crepapèlle
German
hinunterschlucken.
inconchinàre , vrb Definition
incrubare a una parte un'istrégiu betandho cosa a imboidadura; fintzes cumbínchere a ccn., fàere chentza istare pentzandhodhoe meda a una cosa, aconcare
Synonyms e antonyms
abbucai,
incruai,
incrunai,
parangai
/
cumbínchede
Sentences
sa padedha cheret inconchinada pro ndhe piscare menzus sos macarrones
3.
cussu comente l'incónchinat faghet!
Etymon
srd.
Translations
French
incliner
English
to tilt
Spanish
inclinar
Italian
inclinare
German
schrägstellen.
inconcobàre , vrb: incorcobare Definition
atrotigare faendho coment'e a conca, a lacu
Synonyms e antonyms
abbajonare,
agionedhare,
allachedhare,
atzumborai,
colembrai,
corcobare,
ingobbedhare
Etymon
srd.
Translations
French
courber,
voûter
English
to bow
Spanish
encorvar,
corcovar
Italian
incurvare,
incurvire
German
beugen.
incoragíre, incoragíri , vrb: incorazire Definition
giare o pònnere coràgiu
Synonyms e antonyms
acoragire,
alentai,
aminare,
audire,
incorai,
indanimai
| ctr.
impagurire,
isarcare,
spaurai
Sentences
zai dh'incorazis a fiza tua ca est po s'isposare!…
Etymon
itl.
incoraggire
Translations
French
encourager,
exhorter
English
to encourage
Spanish
animar
Italian
incoraggiare,
incitare
German
ermuntern.
incorài , vrb: incorare Definition
pigare, giare o pònnere coràgiu
Synonyms e antonyms
acoragire,
alentai,
incoragire,
indanimai
Sentences
tra sas laras si ànimat, s'incorat cun totu su profumu e sa friscura de cussa buca chi adorat! (B.Mureddu)◊ totus funt incorendi su pipiu timarosu a papai ◊ dh'at incorau nendidhi de no si arrendi mai
Etymon
srd.
Translations
French
redonner du courage
English
to cheer up
Spanish
animar,
alentar
Italian
rincuorare
German
ermutigen.
incordonài, incordonàre , vrb Definition
fàere coment'e unu cordone (prus che àteru de gente, militares) totu a inghíriu de calecuna cosa, o de gente o logu, po difesa, arrestare, cassare, compidare
Synonyms e antonyms
acordonare,
acoronai
/
incortigliai,
inghirare
Sentences
su fogu fuidu, si bi at zente a l'incordonare, za si subbacat ◊ l'ant incordonadu in medas e tentu l'ant, su malafatore ◊ sos carbineris aiant incordonadu una domo e che aiant bogadu duos zòvanos cun sos ferros
Translations
French
encercler
English
to surround
Spanish
rodear,
cercar
Italian
accerchiare,
intorniare
German
einkreisen.
incornissàre , vrb: incornitzare,
ingurnisai Definition
pònnere sa cornice a calecuna cosa
Synonyms e antonyms
inguarnitzare
Translations
French
encadrer
English
to frame
Spanish
enmarcar,
encuadrado
Italian
incorniciare
German
einrahmen.
incorrài , vrb: incorrare Definition
iscaviare cun is corros, iscúdere, férrere o cracare a cropos de corru, nau de animales chi ndhe portant; bogandho in bregúngia a ccn. po cosa de pagu contu timendhodha tropu, fàere male
Synonyms e antonyms
acorrae,
acorrociai,
iscorratzare,
sigorrai
Sentences
chi fiat istétiu bòi t'iat incorrau ◊ si sunt boes chi incorrant, no ti bi acúrtzies! ◊ fit nóidu ca su boe incorraiat
2.
màniga su minestrone, za no ti at a incorrare!
Etymon
srd.
Translations
French
encorner
English
to gore
Spanish
cornear
Italian
incornare,
cozzare con le còrna
German
auf die Hörner nehmen.
incorrutài , vrb: incurrutai Definition
primmare, essire tristu, agiummai coment'e istare in dolu (corrutu); pònnere su corrutu
Synonyms e antonyms
intristai
/
corrutae
| ctr.
allegrare
Etymon
srd.
Translations
French
s'attrister
English
to become sad
Spanish
entristecerse
Italian
rattristarsi
German
traurig werden.
incortàe, incortài , vrb: incortare Definition
isserrare in sa corte, inghiriare, pònnere in mesu a ccn. po dhu cassare, acorrare a mandra
Synonyms e antonyms
acoronai,
acorrae 1,
assitiai,
inchirrinare,
incortigliai,
incortiri,
isserrare
/
incordonai
Sentences
mi agiudat a bínciri sa malaspétzia po èssiri sempri incortada in domu trabballendi (R.Spissu)◊ dimónia de menga tonta, gei s'incorteis po cosa! ◊ si dh'iat incortada in cussa domu de sa paxa, e chini dh'iat circau?!
Etymon
srd.
Translations
French
enfermer,
assiéger,
entourer
English
to shut in,
to besiege,
to surround
Spanish
encerrar,
cercar
Italian
rinchiudere,
assediare,
accerchiare
German
einschließen,
umdrängen.
incortigliài, incortilài, incortillàe, intortillài, incortillàre , vrb Definition
isserrare in cortile, in corrale, pigare totu a inghíriu a unu o a calecuna cosa po dha cassare
Synonyms e antonyms
acordonare,
acoronai,
acorrae 1,
acorralai,
imbachilare,
incordonare,
incortae,
incortiri,
inghirare
| ctr.
iscapare
Sentences
candu funt dromius dhus incortillant e dhus faint iscraus ◊ cun una pedhi de bòi segada a corrias arrinnescint a incortillai totu unu cúcuru ◊ si t'incortillu cun is canis mius t'imbucat su frius!◊ sos carabbineris dhos ant incortillaos a bis pònnere sos ferros
2.
is angionis funt incortilaus e no podint fui ◊ no nc'est nisciunus in pratza: funt totus incortillaus
Etymon
srd.
Translations
French
entourer
English
to surround
Spanish
cercar,
rodear
Italian
accerchiare
German
einkreisen.
incosciài, incosciàri , vrb: incossare Definition
pigare o pònnere in mesu de is còscias, pònnere in mesu, cicire a cuadhu: nau in cobertantza, ingannare, aprofitare de s'àteru / i. unu cuadhu, unu burricu, sa bicicreta = sere a cadhu
Synonyms e antonyms
cabadhare 1,
cadhighinare
Sentences
sa levarora est benira a motu, una motu manna chi usàt sa politzia: tanti non dha incosciàt!…
2.
chi sighint aici, gei incòsciant a cuadhu a su babbu puru, custus fillus! ◊ mi as incosciau una borta ma no m'incòscias prus! ◊ manera de fai ananti de totus, cussa piciochedha, incosciada cun su piciocu in pratza!…◊ po annestai incòsciat is fundus de su sarmentu
Etymon
srd.
Translations
French
monter,
chevaucher
English
to ride
Spanish
cabalgar
Italian
cavalcare
German
reiten.
incrabinàre , vrb Definition
andhare coment'e abbaidandho a crabas, chentza giare atentzione; arrennegare meda pigandho a boghes e frastimandho a s'àteru, airare
Synonyms e antonyms
acrabinare
Etymon
srd.
Translations
French
invectiver
English
to shout (abuse)
Spanish
gritar,
maldecir
Italian
inveire
German
wettern.
incrabiolài , vrb Definition
pònnere is crabiolas, is currentes, faendho teuladas
Synonyms e antonyms
intzivinai
Etymon
srd.
Translations
French
voliger
English
to plank
Spanish
enmaderar
Italian
impalcare
German
die Balken legen.
incrabistàe, incrabistài, incrabistàre , vrb: incrapistare Definition
pònnere su crabistu, su brunchile a un'animale; in cobertantza, poderare sa gente che leada a crabistu, aprofitandhosindhe
Synonyms e antonyms
abbrunchilare,
acrabistai,
imbrunchidare
/
acapiae,
tènnere
Sentences
mi che acultziaia a su poledhu pro lu incrabistare
2.
s'àinu est incrabistadu ligadu in sa lóriga
3.
arrenescint a incrabistai sa pòbara genti ◊ un'imbriaghera de lughe mi est incrapistandhe
Etymon
srd.
Translations
French
enchevêtrer
English
to halter
Spanish
encabestrar
Italian
incavezzare
German
halftern.
incrèschere , vrb: incresci,
incrèsciri Definition
giare ifadu, giare incruescu, ma mescamente sentire calecunu dolore o fintzes unu dannu, unu dispraxere
Synonyms e antonyms
dispiàghere,
dòlere,
ifadare,
incrudèschere
Sentences
non dia chèrrere incrèschere a nisciunu (G.Fiori)◊ aia bisonzu e apo incréschidu
2.
dh'increscit una camba ◊ m'increscit una denti, m'increscint is arrigus
3.
su de no premiare una poesia in calchi cuncursu no devet incrèschere e ne ammutzighilare sos cuncurrentes
Etymon
itl.
increscere
Translations
French
avoir mal,
être désolé
English
to ache,
to be sorry
Spanish
doler,
lamentar
Italian
dolére
German
schmerzen.
increstàre , vrb: incristare,
ingristare Definition
abbaidare cun is cristas o chígios istringhendho coment'e ammeletzandho, fintzes arrennegaos
Synonyms e antonyms
achizare,
acristai,
inchigiare,
inchizire,
incilliri
2.
si l'agateit in dainanti cun cudhos ojos incristendhe sas pibiristas (M.Bua)
Etymon
srd.
Translations
French
courroucer
English
to get angry
Spanish
fruncir el ceño
Italian
corrucciarsi
German
ärgerlich werden.