incantzirài , vrb Definition
furriare o fàere a cancru, nau de unu male
Translations
French
se cancériser
English
to make cancerous
Spanish
cancerarse
Italian
incancherire
German
krebsartig werden.
incanudài, incanudàre , vrb Definition
fàere o essire canu, murru, de pilos
Synonyms e antonyms
immurrai,
incanire
Translations
French
devenir chenu
English
to grow hoary
Spanish
encanecer
Italian
incanutire
German
grau werden.
incapài , vrb: incapare 1 Definition
ingapare, pònnere sa capa (a is druches)
Synonyms e antonyms
capare
Sentences
is mustatzolus sunt incapaus cun tzúcuru, o fintzas cun ciuculati
Translations
French
glacer,
surglacer
English
to ice
Spanish
glasear
Italian
glassare
German
glasieren.
incaparonàre, incaparronàre , vrb Definition
betare, bestire su caparone, ammantare o bestire bene
Synonyms e antonyms
acabbanai,
acaparronare,
acapotare,
acavanai,
acugudhare,
ammantai,
incapotai
| ctr.
innudare,
iscuguzare
Translations
French
envelopper dans un manteau
English
to cloak
Spanish
encapar
Italian
ammantellare
German
mit einem Mantel umhüllen.
incapitàe, incapitài, incapitàre , vrb Definition
su èssere, imbàtere o agatare in calecunu logu o chistione po cumbinatzione, comente podet arresurtare chentza chi dipendhat de su bòllere de nemos
Synonyms e antonyms
capitai,
incapai 1
/
acontèssere
Sentences
arratza de mulleri chi apu incapitau! ◊ chi iat incapitau a mimi no si fut fuiu, no! ◊ míseru tue chi nche ses incapitandhe in cussa malasorte! ◊ chi incapitat a no nch'èssede zeo, nch'est issa ◊ incàpitat, a boltas, in su note, che unu pitzinnu s'ischidet su bentu (S.Baldino)
Translations
French
avoir lieu,
se passer
English
to come,
to happen
Spanish
acontecer,
ocurrir
Italian
capitare
German
geraten,
geschehen.
incapotài, incapotàre , vrb: ingapotare Definition
pònnere o bestire su capoto
Synonyms e antonyms
acabbanai,
acaparronare,
acavanai,
acugudhare,
ammantai,
incaparonare
Translations
French
envelopper dans un manteau
English
to put an overcoat on
Spanish
poner el abrigo
Italian
incappottare
German
einen Mantel anziehen.
incarài, incaràre , vrb rfl: incorare 1 Definition
coment'e bogare sa cara, essire in calecunu logu (es. genna, fentana, muru), andhare a bíere / èssiri a incaracua = a su cua cua, faghíndhesi bídere, incarèndhesi, e torrèndhesi a cuare, apartare
Synonyms e antonyms
acarare,
acerare,
acontrare,
acrarare,
afaciai,
imbraconare,
inciarare,
infaciai,
ingiarare,
iscampiare
| ctr.
cuai
Sentences
caminu caminu totus s'incarant in su portale cun su pratu prenu de trigu po is isposos e augurare vida bella e errichesa ◊ candu passat tzerriendu, totus s'incarant a castiai ◊ unu pilloni si est incarau in su niu ◊ sa spaciada de mammai no mi lassàt incarai mancu in s'oru de s'enna ◊ sa luna si est incarada in su celu ◊ incaraisidhoi a biri ita est cussu chi s'intendit!◊ apo pichiadu e si est incorada a sa ventana
2.
donadhi unu cimingionedhu de pani ammodhiau pagu pagu incarau in su tzúcuru!
4.
Etymon
srd.
Translations
French
se montrer
English
to show oneself
Spanish
asomarse
Italian
affacciarsi
German
sich zeigen.
incaràre 1 , vrb Definition
artzare o puntare un'arma po isparare
Synonyms e antonyms
incanai
Etymon
spn.
Translations
French
pointer,
braquer,
viser
English
to aim
Spanish
apuntar,
encarar
Italian
spianare,
puntare un'arma
German
richten.
incarbonài, incarbonàre , vrb: incarvonare,
incrabonai Definition
fàere a crabone, niedhu che crabone (o fintzes imbrutare de crabone), abbruxare
Synonyms e antonyms
acarvonare
Sentences
cussu arrustidori est capassu de incrabonai totu sa petza e apustis dha fadeus sa figura!… (G.Tatti)
Translations
French
carboniser
English
to burn down
Spanish
carbonizar
Italian
carbonizzare
German
verkohlen.
incaríe , vrb: incarire,
incariri Definition
crèschere de prétziu is cosas, bènnere caru
Synonyms e antonyms
incarare 2,
incarèssiri
| ctr.
abbaratai,
arrebbasciai,
imbaratire
Sentences
in su mercadu totu est incaridu ◊ su chi pagamus zumpendhe su mare ant incaridu chi pro viazare de prus nos cherent su deghe pro chentu
Etymon
srd.
Translations
French
renchérir,
hausser
English
to raise
Spanish
encarecer
Italian
rincarare
German
verteuern.
incarnài, incarnàre , vrb: incarrare Definition
intrare o fichire in mesu de sa carre, nau prus che àteru de cosa chi creschet; torrare a crèschere sa carre; fàere a carre, pigare carres
Synonyms e antonyms
incarnie
Sentences
sos ogros tuos mi ant fatu efetu e s'amore in coro est incarnadu ◊ est gai bella chi paret una dea incarnada ◊ a isse si li incarnant sas ungras ca las zughet totu dortas e allachedhadas
3.
su Cristos si est incarnadu in su sinu de sa Vírzine Maria
Etymon
itl.
Translations
French
s'incarner
English
to grow in,
to thrust into the flesh
Spanish
encarnarse
Italian
incarnire,
incarnare
German
ins Fleisch eindringen lassen.
incarramacinài , vrb Definition
betare a s'afaiu trastos bècios o arrimaos, impreare su logu cun carramatzinas
Synonyms e antonyms
imbarratzare
Etymon
srd.
Translations
French
encombrer de fanfreluches
English
to hamper with trifles
Spanish
llenar un lugar de baratijas
Italian
ingombrare di cianfrusàglie
German
mit Krams überfüllen.
incarrazàre , vrb Definition
iscúdere o andhare cun fuliesa a subra de s'àteru o de calecuna cosa; carragiare puru
Synonyms e antonyms
assaltizare,
carrabbusai,
imbestire,
ruciare
/
incarralzare
Sentences
cun sos cadhos sunt faghinne atintzione pro no incarrazare a nemos colanne in sas carrelas ◊ po sorte no at passadu màchina, sinono dh'iat incarrazadu!
Etymon
srd.
Translations
French
heurter,
tamponner
English
to run into
Spanish
atropellar
Italian
investire
German
anfahren.
incarrebài, incarredài, incarrelài, incarrelàre , vrb: incarrerai Definition
cumenciare calecuna cosa, aprontare una faina, cumenciare a andhare, pigare s'orruga o su camminu po andhare a logu, ghiare o fàere andhare a una filada fintzes in su sensu de giare annestru, imparu, currègere su cumportamentu; pònnere a filera
Synonyms e antonyms
abbiare 1,
abiai,
comentzari,
coviare 1,
imbrocare,
impostai,
incaminare,
irvinghinzare,
temperare,
tocai 1
| ctr.
iscaminai
Idioms
csn:
i. una faina, una festa = comintzare una faina, una festa; èssiri piciochedhu incarrerau = piciocu mannu; incarrerai a ccn. = dàreli annestru, briga, fàgherelu andhare o èssere adderetu, fintzas catzarechelu; su tempus est incarrerendu = est benindhe, est bénnida s'ora, s'est faghindhe tardu, ch'est colendhe; incarrebendi a… (una tzerta ora, tempus) = faci a… a oras de…; incarrelàresi bi'e… = comintzare a tucare a sa bandha de…, incarrerai a andai a…; portai sa brenti incarrerendu = creschindhe, ingrassendhe; no incarrerist! = no comintzes, no torres a comintzare (a chircare chistiones, murrunzare, e gai)
Sentences
ias giai serrau is ogus po t'incarredai citiu faci a su soli…◊ a passu a passu si est incarrerau faci a domu ◊ andeus a biri no siat incarrerendu a innòi ◊ in monti incarreramu su bestiàmini e dèu mi setzemu a ligi ◊ est incarrebau totu a passu de portanti ◊ piciochedha de doxi annus drommit in su letu de sa mama… gei mi dh'emu incarrerada! ◊ apu incarrebau in su mori de monti po ti atobiai ◊ incarrelamus a cara a s'oriente
2.
s'ischiliai de unu muntoni de genti chi dhoi fiat benia iat incarrerau s'intrada de su palàtziu, is iscaberas, ascensoris, ufícius
3.
si seus cravaus apari e eus incarrerau a si basai ◊ de sa dí mammai at incarrerau a tenni pensamentus ◊ at incarrerau a tocai su tratori totu timi timi ◊ duas diis dhui funt… istau ca est incarrebendi cuatru mesis! ◊ cumentzai a si codromingiai ca s'ora est incarrebendi! ◊ sa cummédia incarrerat immoi ◊ incarrerat a proi… e at fatu una strossa
4.
prus incarrerat s'edadi e prus benint is maladias ◊ tzia Vitória est incarrerendi a is cent'annus ◊ est incarrerendi s’ora de prandi
Etymon
ctl.
encarrerar
Translations
French
acheminer,
s'acheminer
English
to route
Spanish
arrancar,
encaminar
Italian
instradare,
avviarsi
German
sich auf den Weg begeben.
incarrigài, incarrigàre , vrb: ingarrigare Definition
pònnere unu pesu in pitzu de calecuna cosa, ma mescamente giare a fàere a ccn. una faina, una miscione, un'impreu; rfl., su s'imbarare o acotzare a calecuna cosa, ponendhosi coment'e in pitzu, a pesu, faendho càrrigu
Sentences
resteint cuntentos de s'òpera sua, a comintzare dae chie bi l'aiat ingarrigada
Etymon
itl.
Translations
French
charger
English
to load,
to charge
Spanish
encargar
Italian
incaricare,
commissionare
German
beauftragen.
incarrutzài , vrb rfl: incurrutzai Definition
agiummai coment'e pònnere in su carru: pònnere, imbarare a pitzu de calecuna cosa
Synonyms e antonyms
acotzai,
arrambare,
arremai 1,
asubai,
imbarrigare
Sentences
dh'at incurrutzau a su muru ◊ no abarris sempri incarrutzau a mei: bai e gioga! ◊ incurrutzat sa conca apitzus de su coscinu, ma sonnu nudha ◊ at incurrutzau sa conca asuba de su codhu de s'amigu
Etymon
srd.
Translations
French
mettre un objet sur qqch
English
to lay down
Spanish
poner encima de algo
Italian
adagiare sópra
German
niederlegen.
incartài , vrb: incartare Definition
imbodhigare cosa, pònnere in paperi; obbrigare a unu cun calecunu iscritu, fàere cuntratu; rfl. giare o impromitire s'ànima a su dimóniu; giogandho a cartas, abbarrare cun cartas in manu chi no cuncordant impare po pòdere serrare sa giogada
Synonyms e antonyms
imbodhiai
2.
su cuntratu dipendhiat de su tantu de sa robba: cun prus de dughentas chimbanta berveghes incartaias pro chimbe annos ◊ chie cheriat imparare un'arte s'incartaiat cun d-unu mastru pro unu tantu de annos
3.
no fit un'istincu de santu, tiu Nigola, ma no fit mancu incartadu a su dimóniu
Etymon
srd.
Translations
French
envelopper
English
to come to a written agreement
Spanish
envolver,
encartar,
encartarse
Italian
incartare,
obbligare uno con scrittura,
fare un patto col diàvolo
German
in Papier einpacken,
einen Vertrag schließen,
sich dem Teufel verschreiben.
incasciàe, incasciài , vrb: incasciare,
incassare,
incassiare Definition
pònnere in sa càscia; intrare apare duas cosas o partes fatas adatas po torrare giustas s'una cun s'àtera; arresurtare in mesu de duas cosas e abbarrare cassau, arréschiu; fichire ideas in conca
Synonyms e antonyms
apigiai,
crosai,
imbasare,
incastrai,
incriedhai
/
inciassare
/
cravare,
fichire,
incalchetare,
tzacare
Idioms
csn:
i. sa porta = imbarare sa zanna, serrare; incasciasí una cosa in conca = incaschetare
Sentences
cussu at traitu unu bandhidu pro s'incasciare sa tàglia
3.
est una bia incasciada in mesu de duus murus e matas de arroli ◊ su tirighinu fit incasciadu dae duas grundhas artas de granitu
4.
nche li fit incassatu in conca su cuntipitzu d'essire a bannitare e nessune fit reséssitu a l'irvortare
Etymon
ctl., spn.
encaixar
Translations
French
encaisser,
encastrer
English
to box,
to embed
Spanish
encajar,
engarzar
Italian
incassare,
incastrare,
incastonare
German
in Kisten verpacken,
einschieben,
einfassen.
incassidhàre, incassillài , vrb Definition
tratènnere ammalaògia firmu chentza lassare andhare, chentza pòdere fàere o fuire
Synonyms e antonyms
arrocai,
imprasonai,
isserrai
/
incasciae
Sentences
acuita po no t'incassillai s'unda me in s'arriu! ◊ fiat in domu e candu est arribbada s'àcua dh'at incassillada aintru ◊ sa fillatrota est s'ambidha abarrat incassillada me is arrius sentza de podi torrai a mari ◊ non podiat fai pru nudha… si est agatada incassillada
2.
a picinnia incassidhao profumos e sedatzao sónnios ◊ si at papau totu su sartitzu e cantu at pótziu incassidhare in brente!
Translations
French
bloquer
English
to block
Spanish
bloquear,
entrampar
Italian
bloccare,
intrappolare
German
sperren.
incastàre , vrb: ingastare Definition
incasciare, pònnere firmu in mesu o aintru de ccn. cosa
Synonyms e antonyms
incasciae,
incastrai,
incristedhai
Sentences
si mustrat in colore de sa luna ingastada in fine oro perla fine ◊ faghent una capella totu ingastada in oro
Etymon
spn.
Translations
French
enchâsser,
sertir
English
to set
Spanish
engastar
Italian
incastonare
German
einfassen.