infitziài , vrb: invisciare,
invissiare,
invitziai Definition
pònnere o pigare vítzios, pònnere abbitúdine mala
Synonyms e antonyms
addengae,
afissiai,
imbissiare
Sentences
a infitziai su bestiàmini no s’infítziat poita cuss’ebra si dha dòngiu totu a cenadroxu!
Translations
French
gâter
English
to pamper
Spanish
mimar
Italian
viziare
German
verwöhnen.
inflachèssiri , vrb: infrachessi Definition
pigare a frachesa, a debbilesa, bènnere o fàere débbile
Synonyms e antonyms
allacanae,
flachèssiri,
ifrachire,
ispotriare
2.
procura de inflachèssiri is disígius e gustus malus!
Etymon
spn.
enflaquecer
Translations
French
épuiser
English
to exaust
Spanish
agotar
Italian
spossare
German
erschöpfen.
infloríre, infloríri , vrb: infrorí,
infroriri Definition
nau de is matas, bogare o fàere su frore; pònnere frores po bellesa, fàere bella una cosa coment'e ponendhodhi frores
Synonyms e antonyms
fiorire
/
aflorigiai,
infiorare,
florèssiri
Sentences
cussu at a benni candu infrorit sa figu ◊ est circhendi in sa tenta messada umbras de babaoi infroriu ◊ is campuras funt infrorendi ◊ ocannu sa castàngia, candu s'arritzoni fiat crescendu, at torrau a infrorí
2.
su mutetu ti dh'infrorit ma bèni, lah!
Etymon
srd.
Translations
French
fleurir,
orner (fig.)
English
to decorate with flowers,
to bloom
Spanish
florecer,
florear
Italian
fiorire,
infiorare
German
blühen,
mit Blumen schmücken.
infogài , vrb Definition
tènnere, pigare fogu, fàere fràmula
Synonyms e antonyms
achighinare,
afocazare,
impampidhare
| ctr.
studai
Translations
French
enflammer
English
to kindle
Spanish
inflamar
Italian
infuocare,
infiammare
German
anzünden,
entflammen.
infolcàre , vrb: infulcare Definition
fàere o essire de prus, prus crispu; atzitzare, pònnere is unos contra a is àteros
Synonyms e antonyms
acadriare,
incrispai
/
ifurconare,
impuntzonare
Sentences
est pioindhe e bi at perígulu chi s'infolchet s'abba ◊ in custa chida infolcat su basolu
2.
istat semper infulchendhe sos àteros a si vindicare
Translations
French
épaissir
English
to thicken
Spanish
espesar,
azuzar
Italian
raffittire
German
dichter machen.
infollitài , vrb Definition
bogare fògia, isparare, nau de is matas
Synonyms e antonyms
follitai,
fozire,
ifogire,
infollai
| ctr.
irfozire
Sentences
sa matixedha chi apu prantau est infollitendi: isperaus chi apat pigau bèni!
Etymon
srd.
Translations
French
se garnir de feuilles
English
to leaf
Spanish
hojecer
Italian
méttere fòglie,
fogliare
German
sich belauben.
infrichíri , vrb rfl Definition
su si pònnere in mesu de cosas e chistiones angenas
Synonyms e antonyms
cotulare,
fichire,
infruncuai,
intraudhare,
intraudhulare,
intraugliare
Etymon
srd.
Translations
French
s'ingérer
English
to interfere
Spanish
entrometerse
Italian
ingerirsi
German
sich einmischen.
infrinzíre , vrb Definition
fàere s'orrobba a pinnigas, a gajas, o a pesa e croca, in su bestimentu (es. in sa gunnedha in su tretu de su chintzu)
Synonyms e antonyms
aggajai,
apinnigonai,
apuzonare,
assaitare,
atavellai
Translations
French
plisser
English
to pleat
Spanish
plisar
Italian
plissettare
German
plissieren.
infriscuài, infriscuràre , vrb Definition
ifriscare, fàere o pònnere friscura, friscu, illebiare sa basca tropu
Synonyms e antonyms
afriscai,
afriscorai,
arrefriscai,
ifriscare
| ctr.
caentare
Sentences
infriscuai su binu, s'àcua, una cosa de papai ◊ tropu basca, no fait a crocai a letu: innantis s’infriscuaus bèni ◊ sas dies sunt comintzandhe a miminare e su tempus a infriscurare
2.
una paxi noa m'infriscuat s'ànima
Etymon
srd.
Translations
French
rafraîchir
English
to cool
Spanish
refrescar
Italian
rinfrescare
German
abkühlen.
infrissài, infrissàre, infrissàri , vrb Synonyms e antonyms
iferchire,
ifertzire,
schidonai
/
afrangillonai,
frongire
Etymon
itl.
Translations
French
transpercer
English
to transfix
Spanish
espetar
Italian
infilzare
German
aufspießen.
infruncuài, infrunculài , vrb: infulculare Definition
atzitzare, pònnere a unu contra a s'àteru a si gherrare o brigare o àteru; su intrare o si pònnere in logu o cosas ue no si depet
Synonyms e antonyms
auntzare,
ifurconare,
inciulai
/
cotulare,
imbucare,
infrechidhare,
infrichiri,
intrare,
intraudhare,
intzudhire,
tzacare
Sentences
est infulculendhe su frade a sa vindita
2.
serrai totu is gennas ca cussus infrúncuant in dogna logu: sa riunioni est púbblica, ma no bollu chi intrint a innòi! ◊ comenti fiu infruncuendi in sa Pratza intendu unu surbietu
Etymon
srd.
Translations
French
inciter
English
to instigate
Spanish
instigar
Italian
istigare
German
verleiten.
infruscàre , vrb Definition
su si mòvere o essire fruscu, lestru meda
Synonyms e antonyms
acadriare,
apretai,
incribidai,
incrispai,
infrusai
Sentences
sa temporada mala est infruschendhe cun súlidos de bentu bidhiarzu, cun funadas de ranzola ◊ su bentu est infruschendhe
Etymon
srd.
Translations
French
devenir impétueux
English
to intensify
Spanish
intensificar
Italian
intensificare,
divenire impetuóso
German
stärker werden.
infuscài, infuscàre , vrb Definition
essire iscuriosu, nau de su tempus e de s'ària chi si ammontat de nues; nau de gente, intristare, fàere cara trista, pentzamentosa
Synonyms e antonyms
afuscai,
annapai,
imbelare,
impannare,
inchelare,
intelai
Etymon
srd.
Translations
French
s'obscurcir,
assombrir
English
to darken,
to become gloomy
Spanish
ensombrecer
Italian
incupirsi,
infoscare
German
sich verfinstern,
verdunkeln.
infusilàre , vrb rfl: irfusilare Definition
essire deretu, andhare che coete
Synonyms e antonyms
imbèlghere,
irbotare,
irbrinnare,
irfregorare,
irghelare,
ispesare,
tocai 1
Sentences
isse, tra sos abbréngulos, ufanu cun d-una canna presa s'infusilat e faghet giannitare su catedhu (P.Casu)
Etymon
srd.
Translations
French
s'esquiver
English
to slink off
Spanish
pirárselas
Italian
svignàrsela
German
sich davonmachen.
infuteràre , vrb Definition
pigare afuta, tzacu, arrennegare meda
Synonyms e antonyms
acroconai,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai
Etymon
srd.
Translations
French
se mettre en colère
English
to flare up
Spanish
enfurecerse
Italian
infuriarsi
German
wütend werden.
ingaitzàre , vrb Definition
aferrare, pigare cun fortza, arrèschere in calecuna cosa
Synonyms e antonyms
aferrai,
aggafai,
agganciai,
aggarrai,
leai
/
arrancare,
arrèschere,
ingatzinai
Sentences
tiu Barore aiat ingaitzadu sa dente cun sa tenatza ◊ sos corros a su chelvu si che li sunt ingaitzados in sos ratos bàscios de sas àlvures
Translations
French
saisir,
s'accrocher
English
to hook
Spanish
enganchar
Italian
agganciare
German
zuhaken.
ingalapài , vrb Definition
cassare, acapiare, poderare acapiau o coment'e acapiau
Synonyms e antonyms
acapiae
Etymon
itl.
incalappiare
Translations
French
attraper
English
to catch,
to ensnare
Spanish
atrapar
Italian
accalappiare
German
fangen.
ingalàre , vrb rfl: inghelare Definition
tancare is ogos a dormire, cumenciare a dormire
Synonyms e antonyms
dormire,
indormiscai,
ingalenare,
insonnigai
Sentences
mi che so ingheladu de su sonnu
Etymon
srd.
Translations
French
s'endormir
English
to fall asleep
Spanish
adormecerse
Italian
addormentarsi
German
einschlafen.
ingalàre 1 , vrb: inghelare 1 Definition
intrare a una cala, cuare in is calas: nau de su sole, betare o intrare asuta de s'orizonte su sero; a logos, ingurtire
Synonyms e antonyms
intanae
/
ingúllere,
ingurti
| ctr.
essire,
cumpàrrere
/
abbrèschere
Sentences
candho s'ingalat su sole pesso a un'àtera intrada chi no bidet piús dies (C.Meridda)◊ si ne fiant annaos inghelannonne che umbras malas
Etymon
srd.
Translations
French
se coucher (Soleil),
descendre sous l'horizon
English
to set
Spanish
ponerse el sol
Italian
tramontare
German
untergehen.
ingalenàre , vrb: ingalinai,
ingalinare,
inghelenare Definition
su primu pigare sonnu, cumenciare a dormire, dormire pagu pagu; pigare o bínchere ccn. cosa comente faet su sonnu
Synonyms e antonyms
abeliari,
aggalenare,
agghilimare,
ammaculiare,
apisulinare,
assograi,
galare,
ingalighinare,
ingallinare
| ctr.
ischidare
Sentences
si m'ingalenaia drommia chin d-un'ogru abbertu e unu tancadu! ◊ suta de pàsidas umbras m'ingaleno ◊ no resesso a m'ingalenare ◊ si ndhe inghelenat comente si ndhe dormiat in sa coa de sa mama ◊ mi seu ingalinau in s'oru de sa forredha
2.
pro ingalenare sa solidade soniat su ballu cun d-unu frusciedhu ◊ in s'umbra de s'aposentu s'ingalinant sos disizos
Translations
French
s'assoupir
English
to doze off
Spanish
adormilarse
Italian
appisolarsi,
assopire
German
einschlummern.