ingraníre, ingraníri , vrb Definition
fàere su granu, mescamente nau in su sensu de dhu fàere bellu matucu, bonu / bae chi cussa no t'ingranit! = no as a biri mai cussa dí, cussu disígiu cumpriu
Synonyms e antonyms
abbasolare,
abberare,
achiare,
ammadurae,
chibare,
integare
| ctr.
imbiciai
Sentences
su chivu est ingranindhe
Etymon
srd.
Translations
French
grener
English
to seed
Spanish
granar
Italian
granire
German
Körner ansetzen.
ingrasciàre , vrb prnl: ingrassiare,
ingratziai,
ingratziare Definition
pedire gràtzias, su si betare a pedire calecunu praxere, su si abbasciare a cricare s'agiudu angenu agiummai coment'e pedindho gràtzias
Synonyms e antonyms
avocai,
ingramesciare,
invocai
Sentences
tia Frantzisca si est ingrasciada a Nostra Segnora ◊ ingratziadí a santa Marina ca bis chi sa cosa càmbiat!
Etymon
srd.
Translations
French
gagner les bonnes grâces
English
to get on the right side of
Spanish
ganarse,
cautivarse
Italian
ingraziarsi
German
sich beliebt machen.
ingrassài, ingrassàre , vrb Definition
pònnere lardu, ógiu (mescamente nau de is petzas, animales e gente); frigare o pònnere ógiu a ingranàgios, betare ladamíngiu a sa terra; in cobertantza, errichire
Synonyms e antonyms
ammeudhare,
irrassare,
saginai
/
úngere
/
alladamenae
| ctr.
illangiare,
irromasire,
isozare
Sentences
biu ca Gilda est prenixedha, sighendusí a ingrassai ◊ ingunis si papat bèni, issu s'est povintzas ingrassau ◊ ingrassamus su porcu pro lu fàchere a sartitza ◊ nc'est peri chini ingrassat papandu pagu!
3.
cumintzeit a sudhare chi su dinari non serviat a Santu Frantziscu ma pro ingrassare sas buxacas de compare retore
Surnames and Proverbs
prb:
s’oglu de su mere ingrassat su cadhu
Etymon
srd.
Translations
French
engraisser
English
to fatten
Spanish
engordar,
engrasar,
abonar
Italian
ingrassare
German
mästen,
einfetten,
düngen.
ingrazàre , vrb Definition
peorare su dolore, su dispraxere
Synonyms e antonyms
agghegiare,
incalèschere,
incancheriare,
incrudèschere,
intriscare
Sentences
ingrazare una ferida, una fruschedha
Translations
French
exacerber
English
to embitter,
to sharpen a pain
Spanish
exasperar
Italian
inasprire
German
verschärfen.
ingregài , vrb: ingreghiai Definition
coment'e pigare a trampa, a ingannia, cun calecuna cosa chi praghet, ma no sèmpere po su malu
Synonyms e antonyms
abbovai,
coluvronare,
imbusterai,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
ingruguitzai,
piocai,
trampai
Sentences
mancai su cumbidu m'ingreghit, no potzu andai ◊ si dhu càstiat che ollu bessau in terra e poi si ponit a dhu ingreghiai e a dhu ingrillai ◊ funt fuedhus durcis chi ingréghiant e abberint s'enna de is sentidus a s'abetu
Etymon
srd.
Translations
French
allécher,
choyer
English
to entice,
to fondle
Spanish
seducir
Italian
allettare,
vezzeggiare
German
anlocken,
hätscheln.
ingribbiài , vrb Definition
pònnere in gríbbia, in presone
Synonyms e antonyms
imprasonai,
ingalerare,
ingiabbulare
/
incabbiai
/
incassidhare
2.
coru ingribbiau chi sufris, poita no dh'acabbas, tui puru, e mi lassas drommí?! (E.Collu)
Etymon
itl.
Translations
French
encager
English
to cage
Spanish
enjaular
Italian
ingabbiare
German
in einen Käfig sperren.
ingrigliàre , vrb Definition
abbiatzare, essire prus atzudos e inganios
Synonyms e antonyms
alleporedhare,
alleporizare,
apudhai,
apudhichinare,
incaboniscai,
ingrilliri
Sentences
a sa música allegra s'ingrígliant finas sos betzos
Etymon
srd.
Translations
French
ragaillardir
English
to make cocky
Spanish
engallar
Italian
ringalluzzire
German
eitel werden.
ingriglionài, ingriglionàre , vrb Definition
pònnere is grigliones, is ferros de arrestare a unu
Synonyms e antonyms
ammusare,
arrestai,
imbrillonai,
imbrucinitai
/
acapiae,
prèndhere
2.
nos ant ingriglionadu a sa solidade de un'andhira morta ◊ sa Sardigna est bivendu ingriglionada e torrada a tzaraca de is istràngius ◊ no est su mari ch'ingriglionat un'ispera!
Etymon
ctl.
engrillonar
Translations
French
passer les menottes
English
to handcuff
Spanish
esposar
Italian
ammanettare
German
Handschellen anlegen.
ingrillài , vrb Definition
pigare a unu a ingrillus, a frandhigos; in cobertantza, tzeurrare, bogare su cambu nou (nau de sèmene)
Synonyms e antonyms
abbrinzai,
ingregai
Sentences
si dhu càstiat che ollu bessau in terra e poi si ponit a dhu ingreghiai e a dhu ingrillai ◊ su tréulu m'ingrillat a sa passiéntzia…
Etymon
srd.
Translations
French
allécher,
choyer
English
to allure,
to fondle
Spanish
seducir,
lisonjear
Italian
allettare,
vezzeggiare
German
anlocken,
hätscheln.
ingrillíri , vrb Definition
inganire, prus che àteru nau de mascu o ómine po bènnere gana de fémina; nau de sèmene, bogare su sirione, fàere sa tzeurra
Synonyms e antonyms
ingrigliare,
insuai
/
abbrabai,
abbrossare,
chimire,
inceurrare,
tidhire
Etymon
srd.
Translations
French
exciter
English
to excite
Spanish
excitar
Italian
eccitare
German
erregen.
ingrodhíre , vrb Definition
fàere o essire coment'e unu margiane, de cumportamentos, essire trasseri, marfusu
Synonyms e antonyms
ammargianae
Etymon
srd.
Translations
French
ruser
English
to become wily
Spanish
hacerse astuto
Italian
involpire
German
schlau wie ein Fuchs werden.
ingroedhàre , vrb Definition
istare a irmasionu, su si dha pigare tropu abbellu faendho sa cosa, istare faendho e chentza fàere
Synonyms e antonyms
immajonare,
morighinare 1
Translations
French
barguigner
English
to waver,
to hesitate
Spanish
holgazanear
Italian
cincischiare
German
trödeln,
zögern.
ingroghídu , pps, agt: ingroghiu Definition
de ingroghire
Synonyms e antonyms
ingrogau
/
cdh. ingrughitu
Sentences
sas fozas si fint ingroghidas e bentu fritu torresit, astraore (P.Sulis)
2.
cuss'àrbure zughet petzi pagas fozas ingroghidas ◊ no mi lasses che una rosa dae su ramu distacada ingroghida e allizada a sas frinas tremulendhe! (P.Marteddu)◊ tia Cianedha giughiat sa tiazola bianca ingroghida ◊ iat allogau s'apuntu asuta de unu matzu de àturus fòglius de paperi ingroghiu
Translations
French
jauni
English
to yellow
Spanish
amarilleado
Italian
ingiallito
German
vergilbt.
ingroghíe , vrb: ingroghire,
ingroghiri Definition
fàere o essire grogo
Synonyms e antonyms
ingrogai,
ingroghinai
Sentences
su sole meda ingroghit sos letolos biancos ◊ sa fozosina si est ingroghia ◊ in s'atóngiu sa folla de is matas ingroghit e ndi arruit
Etymon
ctl.
engroguir
Translations
French
jaunir
English
to make yellow
Spanish
amarillear
Italian
ingiallire
German
gelb färben,
vergilben.
ingropíre , vrb: ingrupire Definition
artzare o fàere de codhos, coment'e po nàrrere chi de su chi at intesu, unu, o dhi ant pediu no ndh'ischit, no ndhe dh'importat
Synonyms e antonyms
incodhare,
ingrutzare,
ispallaritzare
Etymon
srd.
Translations
French
hausser les épaules
English
to shrug one's shoulders
Spanish
encogerse de hombros
Italian
far spallùcce
German
die Achseln zucken.
ingrujàre , vrb: ingruzare,
irrujare Definition
callentare su ferru (o àteru metallu) a puntu de essire orrúbiu; nau de cosas de papare (frutos), essire orrúbios, cotos, lómpios
Synonyms e antonyms
abbrigai,
arrubiai,
arrubiscai,
arrujire,
cardiare,
cardigiai,
imbudhidai,
irrujire,
orruviare
| ctr.
ifridare
Sentences
sas ancas si li fint pinnigadas e allorumadas che duos ferros irrujados ◊ pro còghere su late in su maninzone, antigamente, ingruzaiant pedras biancas e che las betaiant a mesu
2.
sa cariasa est irrujendhe
Etymon
srd.
Translations
French
chauffer au rouge
English
to make red-hot
Spanish
calentar al rojo
Italian
arroventare
German
glühend machen.
ingrumài , vrb: ingrummai Definition
pònnere sa crosta, sa grumma
Synonyms e antonyms
aggromare,
aggrostare,
aradhare
Etymon
srd.
Translations
French
entartrer,
incruster
English
to encrust
Spanish
incrustar
Italian
ingrommare,
incrostare
German
mit Weinstein bedecken,
sich verkrüsten.
ingrussài , vrb: ingrussare Definition
essire o fàere prus grussu, crèschere de o sa grussària, nau fintzes de sa carena, de fémina príngia; nau de is errios, prènnere de abba candho calat a meda; a logos bolet nàrrere a ischedrare is muros / i. sa boxi = fàghere sa boghe russa, coment'e serragados
Synonyms e antonyms
introssai,
introssiri
| ctr.
ifiniare,
infinigae,
insutiligai
Sentences
e sighit a frocare: su nie est ingrussendhe! ◊ fint úrigas sas naes ingrussàndhesi in d-unu modu raru (C.Longu)◊ cumprendusí fiat issa: dhi cresciant is titas, s'ingrussànt is ancas (I.Lecca)
2.
is frúminis e is arrius si fiant ingrussaus bessendindi de is màrginis (S.A.Spano)
3.
su veterinàriu at iscartau sa corada ca portàt su figau ingrussau ◊ sos dotores no adiant mai vistu unu coro ingrussatu che a su suo
Etymon
srd.
Translations
French
grossir,
fortifier
English
to grow stronger
Spanish
engrosar
Italian
ingrossare,
irrobustire
German
dick werden,
sich stärken.
ingruxàe, ingruxài , vrb Definition
passare a istúturu una cosa cun àtera, pònnere o passare a grughe (fintzes a intessidura); arare a traessu, a istúturu de is surcos fatos in su brabatu; pònnere in sa grughe
Synonyms e antonyms
ruciare
/
inclavai
Sentences
si est sétziu e at ingruxau is bratzus ◊ ingruxai is cambas ◊ is cuadhus si funt firmaus abundi s'ingruxant is andaredhas ◊ is cranistajos ingruxant sa sarpa faendho cadinos
3.
mortu a perda o ingruxau totu est su própriu: bociu dh'ant!
Etymon
srd.
Translations
French
croiser,
couper
English
to intersect
Spanish
cruzar
Italian
incrociare,
intersecare
German
kreuzen,
sich kreuzen.
ingruxàre , vrb Definition
abbasciare ccn. cosa a una parte (es. sa conca o àteru); fàere totu trotu
Synonyms e antonyms
ancrucare,
dòrchere,
grunare,
grusare,
imbasciai,
incruai,
incrunai*,
ingrussiare
/
atuturae,
indortigare
Sentences
s'ingruxant piús de su normale chi azummai si truncant s'ischina ◊ sos chercos los at ingruxados su bentu ◊ che teracos ingruxant sa conca a donzi móvida de su padronu ◊ si ti paret bàscia sa terra pro ti pòdere ingruxare… ◊ a sa losa m'ingruxo cun devotu riguardu ◊ si devet ingruxare de fronte a sos meres
Translations
French
s'incliner,
baisser,
se courber
English
to bend down
Spanish
inclinarse
Italian
inchinarsi,
piegarsi
German
sich neigen.