insabiài, insabiàre , vrb: issabiare Definition
callai a ciorbedhu, fàere o essire sàbios, lassare de fàere machines
Synonyms e antonyms
| ctr.
ammachiae,
dessessire
Sentences
una cosa aici de issu no mi dha iap’èssi mai aspetada: ma ci pentzu dèu a dhu fai insabiai! ◊ a bois cust'abba bos at issabiadu
Translations
French
devenir raisonnable
English
to become sensible
Spanish
hacerse sensato
Italian
métter giudìzio,
rinsavire
German
vernünftig werden.
insabonài, insabonàre , vrb: intzabonai,
issabonare,
issaponare Definition
frigare o pònnere su sabone; nau in cobertantza, pigare a ccn. a frandhigos
Synonyms e antonyms
allisai,
allosingai,
frandhigare,
improsae,
lígnere
Etymon
srd.
Translations
French
savonner
English
to soap
Spanish
jabonar
Italian
insaponare
German
einseifen.
insaboriài , vrb Definition
giare o pònnere sabore a sa cosa
Synonyms e antonyms
assainetare,
issaborire
| ctr.
isaboriare
Translations
French
donner de la saveur
English
to flavour
Spanish
sazonar
Italian
insaporire
German
schmackhaft machen.
insacài, insacàre , vrb: isciacare,
issacare Definition
pònnere cosa in sacos; pònnere sa cosa a issacu, a càtigu, a istibbidura po ndhe fàere càbere de prus in s'istrégiu; in cobertantza, abbudhare, púnghere (a lepa, a puntorzu)/ i. feli = pigare arrennegu, tzacu
Synonyms e antonyms
assacai
/
abbaticare,
istibbire
/
istichire,
pònnere,
tzacare
Sentences
amus issacadu s'olia pro la zúghere a maghinare ◊ su trigu netu in s'arzola s'issacat pro che lu giúghere a bidha ◊ no as àteru impreu, petzi issachendhe néula!…
2.
nche lu cheriant issacare in prejone
Etymon
srd.
Translations
French
ensacher
English
to sack
Spanish
ensacar
Italian
insaccare
German
in Säcke füllen.
insaculàre , vrb: issaculare Definition
su iscutulare de su carru andhandho in camminos chi dhue at pedra, fossos, chentza apagiare
Synonyms e antonyms
assachitai,
assaconare,
irghinitare,
iscutuai,
nannigare,
sachedhare,
saidare,
saigare,
tzantziare
Etymon
srd.
Translations
French
ballotter,
rebondir
English
to jolt
Spanish
dar tumbos
Italian
trabalzare
German
springen.
insagiài, insagiàre, insajài, insajàre , vrb Definition
provare, ma fintzes ifricire (nau de bestimentu)
Synonyms e antonyms
annestrare,
assagiai,
assagliai
Sentences
su maistu de pannos insàgiat una giubba, una bestimenta
2.
abbitaant campiles e sartos, a chie pastorighendhe, a chie bandhidendhe e a chie insajèndhesi pro su zogu (Z.P.Pintore)
Etymon
spn.
Translations
French
essayer,
éprouver,
exercer
English
to train,
to prove
Spanish
ensayar
Italian
provare,
addestrare
German
probieren,
unterweisen.
insaliàre , vrb: issaliare,
issalibare Definition
pònnere salia, isciúndhere cun sa salia, fintzes ispudare
Synonyms e antonyms
gruspire,
imbusinare,
ispudai,
saliai
2.
dogni nemigu l'at insaliada, dogni limba, ridendhe, l'at befada
Translations
French
mouiller de salive
English
to insalivate
Spanish
salivar
Italian
insalivare
German
einspeicheln.
insambenàre , vrb: issambenare,
issambentare,
insangunai Definition
imbrutare de sàmbene
Synonyms e antonyms
insambentae,
insangrentare
Etymon
srd.
Translations
French
ensanglanter
English
to cover with blood
Spanish
ensangrentar
Italian
insanguinare
German
blutig machen.
insangiài , vrb Definition
essire a sàngia, totu matéria, nau de freadura
Synonyms e antonyms
apostemai,
impostemai,
maltzire,
sanzire
Etymon
srd.
Translations
French
suppurer
English
to fester
Spanish
supurar
Italian
suppurare
German
vereitern.
insedhài, insedhàre , vrb: issedhare Definition
pònnere sa sedha, su sedhatzu a un'animale (molente, cuadhu); pigare a unu che àinu in su sensu de dhu trampare, cullonare, brinchidare a pitzu a cobèrrere; arresurtare, orrúere
Synonyms e antonyms
imbastai,
sedhai
Sentences
su teracu insedheit sos cadhos e prepareit fusile e cabbanu a su mere
2.
si mi at insedhau una borta no m'insedhat prus! ◊ su caboni insedhat sa pudha
3.
sa festa de sa Defessa si nche issedhat in úrtimos de capitanni
Etymon
srd.
Translations
French
seller
English
to saddle
Spanish
ensillar
Italian
sellare
German
satteln.
inserrài, inserràre , vrb: isserrare Definition
pònnere in logu serrau, aintru / i. de su corpus = fàghere istare chentza andhare de corpus, a carru arrésciu; i. ódius = muntènnere s'ódiu; i. trigu, loris = pònnere in magasinu
Synonyms e antonyms
acorrae 1,
incassidhare,
incirrai,
incortae,
incungiai
| ctr.
bocare
Sentences
isserrachelu in fora! ◊ isserrachelu intro! ◊ fatzu is paperis po m'inserrai in d-unu guventu ◊ sos operajos si che sunt isserrados in sa fàbbrica pro protesta ◊ ite ses, timindhe a ti che furare chi t'isserras?
2.
bi at cosas de manigare chi ammódhigant, àteras chi isserrant de su corpus
Translations
French
enfermer
English
to shut in
Spanish
encerrar
Italian
rinchiùdere,
asserragliare
German
einsperren.
insertài , vrb: insertare Definition
pònnere o intrare una cosa in mesu de àteras, de un'àtera, in d-una lista o àteru
Synonyms e antonyms
intrae,
istichire,
tzacare
| ctr.
bocare,
leai
/
essire
Etymon
spn.
Translations
French
introduire
English
to insert
Spanish
insertar
Italian
inserire
German
einfügen,
einreihen.
insinnigàre , vrb rfl: iscinigare,
iscinniare,
iscinnigare,
issindhigare,
issinnigare Definition
nau solu de fémina, fàere su fedu, naschire unu fígiu
Synonyms e antonyms
iglierare,
infendiai*,
iscendiai,
palturire,
springiai
Sentences
l'apo preguntadu si si fit issindhigada sa muzere (G.Ruju)◊ ant ischípiu chi cudha fémina si fut issindhigada ◊ no dh'ischius chie at issindhigau de pagu in bidha
Translations
French
accoucher
English
to be delivered (of a child)
Spanish
parir
Italian
partorire,
sgravarsi
German
gebären.
insissiligài , vrb: insitzibigai,
intzitziligai,
ississiligai Synonyms e antonyms
aciopai,
atorigare,
auntzare,
inciulai,
intzidare,
umprigare
/
atiare,
incidai,
intriscare,
mincidiare
| ctr.
caciare
Sentences
s'espi terràina apu imparau a no dha insissiligai e peri a no mi fai pungi ◊ dh'intendis? e poi narat ca soi dèu chi insissiligu!
2.
ti fait prageri a ississiligai sa curiosidadi sua
Translations
French
inciter
English
to prod
Spanish
incitar
Italian
stuzzicare
German
reizen.
insolfatàre , vrb Definition
meighinare sa bide a solfatu
Synonyms e antonyms
surfatai
Translations
French
sulfater le vignes
English
to copper
Spanish
aplicar el cobre
Italian
ramare
German
bespritzen mit Kupfervitriol.
insonnigài , vrb: insonnigrae,
issonnigare Definition
pigare sonnu / andhare a s'insónniga insónniga = sonisonni, ruíndhesi de su sonnu
Synonyms e antonyms
dormire,
indormiscai,
ingalare
| ctr.
ischidare
Sentences
Taresa fit a s'issónniga issónniga, li pariat de àere intesu arréxunu ma che li pariat atesu: sa meighina l'aiat tota intambainada
Etymon
srd.
Translations
French
s'endormir
English
to fall asleep
Spanish
adormecerse
Italian
addormentarsi,
assonnarsi
German
einschlafen.
insuài , vrb: insuare Definition
nau de is animales fémina, èssere o bènnere in more; nau de gente, pesare burdellu, pònnere avolotu
Synonyms e antonyms
assuae,
impurdedhiri,
ingrilliri,
seguzare
2.
tocat a passai sa boxi e a insuai su logu!
Etymon
srd.
Translations
French
exciter
English
to excite
Spanish
excitarse las hembras,
alborotar
Italian
eccitare
German
erregen.
insudhíre , vrb Definition
àere o pònnere in sudhos, pistighíngiu, pentzamentos
Synonyms e antonyms
acimbellai,
apinnicare,
assudhire
Sentences
deves fuire sos bios, ca ti podent insudhire e nòghere
Etymon
srd.
Translations
French
se préoccuper
English
to get anxious
Spanish
preocuparse
Italian
preoccuparsi,
impensierirsi
German
besorgt sein.
insuldíre , vrb: insurdire,
issurdire Definition
pèrdere o fintzes fàere pèrdere sa capacidade de is origas, fintzes pèrdere is atuamentos, istare immadoinaos
Synonyms e antonyms
insurdai,
insurdèssiri
/
ammadainare
Sentences
si depet pònnere ambaghe in orijas pro no ndh'essire issurdidu ◊ sezis buchimannas e ischides boghinare fintzas a insurdire!(G.Addis)
2.
li at iscutu un'isbarriada de fuste a conca chi l'at insurdidu
Translations
French
devenir sourd
English
to become deaf
Spanish
ensordecer
Italian
insordire
German
taub werden.
insulfaràre , vrb: intzurfuai,
intzurfurai Definition
meighinare sa cosa (bide o àteru) cun su súrfaru
Synonyms e antonyms
alluchetare,
sulfarare,
zorfare
Etymon
srd.
Translations
French
soufrer
English
to sulphur
Spanish
azufrar
Italian
inzolfare,
solforare
German
schwelfen.