Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

inguarnitzàre , vrb Definition pònnere (retratu, fotografia, pintura e gai) cun sa cornice totu a inghíriu Synonyms e antonyms incornissare Sentences ant detzisu de inguarnitzare sa lítera e de ndhe fàghere unu bellu cuadru Translations French encadrer English to enframe Spanish enmarcar Italian incorniciare German einrahmen.

ingudrài , vrb: ingurdae, ingurdai, ingurdare, ingurrai Definition essire o fàere ingudru, pagu segante, nau de s'atza de un'aina mescamente a fortza de dh'impreare Synonyms e antonyms angudrai, auldare, intusciai, irburdare, irdassai, irgurdare, irmarrare, sgurdai | ctr. arrodai 1, immolare Sentences arriscu de m'ingudrai s'arrasoja Etymon srd. Translations French émousser English to blunt Spanish embotar Italian ottùndere German abstumpfen.

ingúllere, ingúlli , vrb Definition fàere calare a s’istògomo su chi si papat o si bufat, fintzes suspire comente faet sa terra (e no solu a suspidura, ma deosi si narat de su terrenu) o àteru materiale chi podet suspire s’abba o àteru deasi; nau in cobertantza, iscumpàrrere, crèdere cun facilidade fàulas puru / pps. ingúrtiu, ingultu Synonyms e antonyms ingollire 1, ingurti / crèdere Sentences su sàmbene de su mortu si che l'at ingultu sa banchina, in s'istrada ◊ mancari giutas búturu de oca, bae chi de cust'ossu no ndhe ingulles! Etymon ctl., spn. engolir Translations French avaler English to swallow Spanish engullir, tragar Italian ingoiare German verschlucken.

ingúrtere, ingúrti , vrb: ingúrtiri Definition fàere calare a s’istògomo su chi si papat o si bufat, suspire comente faet sa terra; nau in cobertantza, iscumpàrrere, fintzes padire calecuna cosa chi no praghet, crèdere calecuna fàula Synonyms e antonyms ingollire 1, ingúllere, traghire / aciupae / manigare / baliare / crèdere 2. gei si dhu at a prandi su bídhiu, tanti gei no ingurtit!… 3. no nci dhu podit ingurti ca Pinúcia dhi at postu cuadhu in faci a sa filla! Etymon ltn. ingluttire Translations French avaler English to gulp down Spanish tragar Italian inghiottire German verschlucken.

ingustài, ingustàre , vrb Definition pigare gustu a calecuna cosa e pigare o pònnere s’abbitúdine a dha fàere Synonyms e antonyms abbetuare, abesare, acomunai, acostumai, arranguai, imbisciare, imbitzicare / allicare, allichionare, ingolumare | ctr. irbitzare Sentences a pipiu no ingustis e a béciu no disgustis! ◊ imbeces de m'ingustare a sos carignos, como fipo istétiu nessi vivu e forte! ◊ po ingustare sos pitzinnos bis imparat a fàere benas e pipiolos, a dhos sonare e a cantare 2. unu matzone fit ingustadu a su pudharzu e che furaiat sas menzus pudhichinas Etymon srd. Translations French accoutumer English to inure Spanish habituar Italian assuefare German gewöhnen.

inlitzài , vrb Definition pònnere o intrare s'ordiu in is litzas Translations French faire passer à travers les lisses (le fil) English to heddle Spanish enlizar Italian allicciare German einziehen (die Kettenfäden in die Litzen).

inlutài, inlutàre , vrb rfl Definition pònnere su dolu, bestire a dolu, po unu mortu Synonyms e antonyms allutare, lutare 2 | ctr. slutai Etymon srd. Translations French prendre le deuil English to go into mourning Spanish enlutar Italian méttere, portare il lutto German Trauer tragen.

innadiài , vrb: innadicare, innadigare, irnadicare Definition pigare a isculivitas, a innadiadas, iscúdere cun sa manu a nàdigas Synonyms e antonyms annadiai, aculaciai Sentences candho su pipiu naschiat l'innadighiant chi bidiant ca no respiriat, po dhu fae prànghede Etymon srd. Translations French donner une fessée English to spank Spanish pegar en el culo Italian sculacciare German den Hintern versohlen.

innaigài , vrb: innaigare Definition indrúchere o abbasciare is naes càrrigas de una mata, tròchere o andhare de un’ala a s’àtera che is naes de is matas Synonyms e antonyms allancare, annaigare, bantzicare, iscotzinare, iscutuai, saidare, stontonai, tambulare, tòmbere Sentences innàigat una mata de pira pro ndhe betare a terra Etymon srd. Translations French secouer, chanceler English to shake, to stagger Spanish contonear Italian scuòtere, barcollare German schütteln, schwanken.

innerbiàre, innerjàre , vrb: innerviare, irnerbiare, isnerviare Definition acropare, iscúdere cun nérbiu; fintzes istirare a tropu, segare unu nérbiu / i. unu boe = isarchilare Synonyms e antonyms aciotai, aciotarai, afrustai, irbrunchiare, passillai Sentences apo innerjadu sa lampizada de sa prepoténtzia a s'iscórria de s'issocadore 2. leendhe sa pedhitza peri sos oros, s'isterret creschendhe su tironzu fintzas a l'isnerviare a manera chi no aviscet a arrodulare Etymon srd. Translations French battre avec un nerf de bœuf English to flog Spanish azotar Italian nerbare German auspeitschen.

innetàre , vrb: innetiare Definition fàere netu, límpiu, bogare o pigare s'àliga o àteru de diferente de mesu de is cosas (es. corgiolu); fàere o essire límpiu: nau de s’aera ammontada, su s'istesiare de is nues lassandho s'aera límpia / i. sa patata = ispilloncai, iscroxolai sa patata Synonyms e antonyms allichidie, allimpiare, illichidire, mundhare, netare, pulire, iserrinire / iscorgiolare, ispigiolare | ctr. imbrutai, intruai Sentences sunt andhaos a innetare su matímene ◊ vàtiche sas lametas pro innetare su porcu usciau! ◊ a nos innetare no tet bastare s'abba de su mare ◊ su massaju innétiat sos trigos, chi no bi crescat àtera erba in mesu ◊ Fulana est impreada pro innetare sas iscolas ◊ so innetiendhe patata a fríere ◊ inneta sa ficumorisca! 2. s'aera che at innetiadu ◊ s'abba de sa funtana l'ant morigada: cheret lassada pasare pro innetiare Translations French nettoyer, peler, éplucher, sarcler English to clean, to peel Spanish limpiar Italian nettare, pelare, mondare, ripulire German reinigen, schälen.

innicràre , vrb: inniglare, innigrae, innigrare, innilgare Definition fàere sa boghe de su cuadhu Synonyms e antonyms allirgai 1, anniciare, anninnijare, annirghiai, garrizare, giarraspidare, innigridare, zarridare Sentences su cadhitu est innicrendhe Etymon ltn. *hinnic(u)lare Translations French hennir English to whinny Spanish relinchar Italian nitrire German wiehern.

innidigàre , vrb Definition fàere essire o bogare de su niu Etymon srd. Translations French chasser, prendre du nid English to drive out Spanish expulsar, desanidar Italian scacciare, tògliere dal nido German aus dem Nest heraustreiben.

inniedhigài , vrb: inniedhigare, inniedhigari, innighedhare, innighedhicare Definition fàere o essire niedhu; nau de frutuàrios, còere; fintzes annuare Synonyms e antonyms afumai, anniedhigai, inniedhighedhai / acotilai, recòghere / imbarzare Sentences como sos sartos sunt innighedhicaos dae sos focos ◊ est unu fumentu chi innighedhat totu ◊ su fumu de arrebbassa inniédhigat su muru ◊ su podhini de sa ziminera inniédhigat totu 2. a ora de soli ponidí una cosa in conca po no t'inniedhigai! ◊ custu soli mi acuitat a inniedhigai ◊ s'inniédhigat s'àxina, sa figu, si funt de calidadi 3. s'ària est torrendisí a inniedhigai Etymon srd. Translations French noircir English to blacken Spanish ennegrecer Italian annerire German schwärzen.

inniscíre , vrb: innisie, innisire, innixire Definition sonare su nasu po ndhe bogare su mucu Synonyms e antonyms ischisciare, ischiscire, mucai, nesire, sinire Sentences innisíresi, nisire su mucu ◊ s'innisiant in su manigotu! ◊ est a istúrridos e innisíndhero Etymon srd. Translations French se moucher English to blow one's nose Spanish sonarse Italian soffiarsi il naso German sich die Nase putzen.

innodidàre, innoditàre , vrb Definition distínghere de is àteros, su si pònnere a notu, fàere a bíere Synonyms e antonyms annoditare Sentences su colore de s'istula s'innoditaiat in mesu de sas àrbures Etymon srd. Translations French se distinguer English to stand out Spanish sobresalir Italian distìnguersi, spiccare German sich unterscheiden, hervorragen.

innoigài, innoigàre, innoigràre , vrb: innojare, isnojare Definition bogare de pare duos arremos, duos ossos in s'annoigadórgiu Synonyms e antonyms bocare, ilgiogare, illogare, irbesciai, irbièscere, irdroghillae, isconzare, isgioghedhare, scadrogai, sciadhie Sentences zughiat sos ossos isnojados Etymon srd. Translations French se déboîter, se luxer English to dislocate Spanish dislocar Italian snodare, slogare le òssa German gelenkig machen, verrenken.

innoràre , vrb: innoriare Definition nàrrere male de unu ofendhendhodhu in s'onore Synonyms e antonyms allimbare, disondrare, foghigiai, imposturai, irfamiare, tragagiai / afrentai, disprejare, ilbantare, ilzenzare, ispresciare, menispresiare | ctr. abantai, alabai Sentences cantu la vitupério e l'innoro! ◊ innoriades sos vetzos e a ogros cotos benides a lis pedire dinari! 2. su girasole innóriat e de su sole est tandho chi si glóriat (A.Spano) Translations French déshonorer English to dishonour Spanish difamar, deshonrar Italian disonorare, diffamare German entehren, verleumden.

innudàre , vrb: isnuare Definition bogare totu su bestimentu, fàere o lassare nudu a unu, leare s'ammontu o àteru chi serbit a carragiare; fintzes brivare de sa cosa, leare a unu su chi tenet, pèrdere totu o abbarrare cun tropu pagu Synonyms e antonyms nudai, ispollincare / iscucuzare | ctr. bestire Sentences bos innudades e si bidides s'erighina non bos ndhe la catzedas a istratzadura ◊ a su malevadadu l’aiant assachiadu e inzurzadu, che l’aiant bogadu a fora dae sa sita e innudadu 2. paja de pudhas aiant prenatu sa corte, carcarianne, chin sas alas innudatas che funnos ispozatos Etymon srd. Translations French dénuder English to strip Spanish desnudar Italian denudare German entblößen.

inrichíre , vrb: irrichire Definition fàere o essire erricu, crèschere s'errichesa, sa siendha, s'interessu; giare o aciúnghere valore meda Synonyms e antonyms arricai | ctr. impoberire Sentences su chi de s'onestade est veru amigu, mancari chi tribàgliet, no irrichit ◊ niune si est mai irrichidu dai su trabàgliu sou 2. bos irricat de prendhas su diadema! ◊ sa poesia de sos mannos nostros est unu veru sidhadu chi no devimus fuliare ma impreare pro inrichire sa manera moderna de faedhare Surnames and Proverbs prb: chie cheret irrichire in d-un'annu morit in bator meses Translations French s'enrichir English to get rich Spanish enriquecer Italian arricchirsi German reich werden.