Abbreviations Legenda | Symbols Legend

insúndhere , vrb: isciúndhere, isciúndiri, isciúnnere, issúndhere, issundi, issúnnere, sciundi Definition pònnere in s'abba, betare abba o cosas deasi apitzu; intrare a modhe in s'abba / pps. inciustu, insustu, sciustu Synonyms e antonyms abbagnare, bagnai, ifúndhere*, isfúndhere | ctr. asciutai, frobbire, istrègere Sentences no podiant andai mancu a s'issundi sa limba in s'arriu ◊ rios e trainos insundhent sos poverinos suterrados fizos mios ◊ Gesús a Giudas oferesit unu bículu de pane ch'isciundhesit in su piatu (A.Loy)◊ s'abba no dhos isciunniat ◊ isciundendu sempri seus, pruendu sempri! ◊ cun totu custas nues, custu sero s'issundhimos! ◊ isciundhiosi sa cara ca bosi che ischidat! Translations French baigner, tremper English to wet Spanish bañar, mojar Italian bagnare German naß machen, eintauchen.

insurdài , vrb: insurdare, insurdari, intzurdai, issuldare, issurdare Definition essire surdu, fàere pèrdere sa capacidade de intèndhere o fintzes aciapare pecu a origas Synonyms e antonyms insuldire Sentences su tremedheri de s’artiglieria insurdàt is origas ◊ non fut s’abba sa chi avio tímiu de prus, e nemmancu sos tronos chi m’issurdavant (M.Ladu)◊ su raju fit una luche ch'intzecaiat, sa trónita unu degógliu chi issurdaiat (M.Pira)◊ sa genti aferrat a Coitedha e dhu portat in panteus, a tzérrius de insurdai 2. iscuru, no bos at cumpréndhiu: ch'est totu issurdau! Etymon srd. Translations French assourdir English to deafen Spanish ensordecer Italian assordare German taub machen.

insutiligài, insutiligàre , vrb: issutilicare Definition fàere prus fine, prus sútile, prus lébiu; menguare su papare o fintzes minimare su grassu in su papare Synonyms e antonyms afinai, afinicare, assilingare, assutighilare, infinigae, isgumentare | ctr. ingrussai Etymon srd. Translations French réduire, amincir English to thin Spanish adelgazar Italian assottigliare German feiner machen.

insutzuligài , vrb Definition batire fàmene, apetitu, disígiu, gana; fàere inchietare su cane Synonyms e antonyms agganire, alluscai / airai, arrannegai, collobbiare, inchietae, inciulai, infuterare, intziminire, suberiare Etymon srd. Translations French aiguiser l'appétit, donner l'envie (de), agacer English to irritate, to whet s. o.'s appetite Spanish despertar el apetito Italian stuzzicare l'appetito, inuzzolire, irritare German den Appetit reizen, begierig machen, reizen.

intacài, intacàre , vrb Definition fàere intacas, a intacas; fàere male tocandho s'onore de s'àteru, ponendho in giru numenada mala Synonyms e antonyms atachedhai, intatzare Translations French encocher, entamer English to notch Spanish mellar Italian intaccare German kerben.

intanàe, intanài , vrb: intanare Definition intrare a istare in sa tana, apartare, istare cuau, isserrau (fintzes in logu bastat chi siat) Synonyms e antonyms abbuare, abbusare 1, acalare, aclisare, acuae, afufai, ammagare, apatai, atanai, atupare, cuerrai, frànghere, imbusare, impercusinare, infoxinae, inserrai, intupai, intuvedhare, istichire, istumponai Sentences s'intanant in sas tupas ◊ mellus chi t'intanis, margiani, in sa gruta: si mi arruis asuta, s'angioni dha smàrigas! (L.Matta)◊ si est intanadu in d-una gruta candho at ischidu chi lu fint chirchendhe 2. a Frantzischedhu, candho ghiraiat a bidha, no li piaghiat a s'intanare intro de sos tzilleris Etymon srd. Translations French rentrer dans sa tanière, se cacher English to go back to one's den, to hole up Spanish esconderse, encerrarse Italian rintanarsi German sich verkriechen

intebiài, intebiàre, intebidài , vrb: intepiare Definition fàere tébiu aciunghendho caentu, caentare pagu pagu Synonyms e antonyms allatiai, intibidire, isalenare 1, iscardillare, tebiai | ctr. ifridare Sentences s'abba pro sòrbere su frommentarzu s'intébiat ◊ nc'istichit is peis a s'àcua po dhus intebidai Etymon srd. Translations French attiédir English to warm (up) Spanish entibiar Italian intiepidire German lau machen.

intechíre , vrb: integhie, integhire, intichire Definition seberare o fàere sa tega, nau de alegúmenes; nau de lana, trastes, pònnere su bobboi papalana; nau de animale fémina, essire próssima Synonyms e antonyms addegare Sentences sa fae est integhindhe ◊ su pisurtzis no at galu intechiu ◊ custu tempus at integhiu su pisu 3. s'ebba at integhidu Etymon srd. Translations French pousser les cosses (des légumineuses) English to pod Spanish poner las vainas las legumbres Italian méttere i baccèlli (détto delle leguminóse) German Hülsen ansetzen.

intelài , vrb: intelare Definition si narat de is ogos chi si faent coment'e annapaos, prus che àteru po debbilesa o mancamentu de fortzas Synonyms e antonyms afuscai, annapai, imbelare, impannare, inchelare, infuscai Etymon spn. Translations French brouiller, altérer la vue English to dim Spanish entelar Italian offuscare German verdunkeln.

intemperiàre , vrb Definition fàere tempus légiu; batire o fàere a influentza Synonyms e antonyms temperare 2. ma at intemperiau, ocannu!… Etymon srd. Translations French faire mauvais temps English to be bad weather Spanish hacer tiempo malo Italian far cattivo tèmpo German schlechtes Wetter sein.

intèndhere , vrb: intendi, intèndiri, intènnere Definition ingòllere cun s’oidu, cun is origas, totugantu su chi si podet cunsiderare sonu, boghe, fintzes chentza dhue atuare o pentzare, chentza iscurtare apostadamente; dhu narant fintzes in su sensu de pònnere mente a su chi narat s’àteru, de dh’acuntentare, in su sensu de fàere efetu; rfl. istare de salude, sapire calecuna cosa de malu o de bonu in sa carena / pps. inténdhidu, intésiu; ger. intendhendhe, intendhindhe Synonyms e antonyms sentire Idioms csn: èssiri bellu, o malu, a intèndiri = chi intendhet o chi no intendhet cun fatzilidade, chi no pecat o chi pecat a origras (ma fintzas chi ponet o no ponet mente); intèndhere a un'incamba = cumprèndiri allu pro cibudha; intè, intè!…, intendei!… = labai!; za l'intendhes = zenia de nada, in mesu de su chistionu, in mesu de un'àtera fràsia (e pro cussu iscrita in mesu de duas vírgulas), po no arrepítiri ma fintzas po fai arregordai su chi in su chistionu unu at giai nau; intendheresila = andai de acórdiu (fintzas èssiri afancedhaus a iscusi); abarrai inténdius = abarrai de acórdiu; mancu intesa l'at! = su corpu chi at leadu l'at furminadu, mortu in s'istante Sentences est s'orija infadada de cantu a sa limba intendhiat ◊ a chie l'as intesu a nàrrere gai, maleducadu?! ◊ intendho chi sos babbais sunt fatendhe a litru intreu! ◊ chini no intendit a fuedhus no intendit mancu a cropus ◊ intendho su coro a bàtimos 2. atzerrieimí su dotori ca m'intendu totu caramau! ◊ candu dh'arrexonasta no fut prus cudhu: si bit ca si dh'intendiat, sa maladia ◊ nerit, ita s'intendit? aundi dh'increscit? ◊ su malàidu como s'intendhet bene ◊ candu si est inténdia at avisau sa levadora 3. intesa l'at: cheret nàrrere chi cussa fit sa meighina zusta ◊ Gesugristu, iscurtainnosí, intendeinnosí! ◊ gei est bellu a intendi, pichiendi totu s'ora!…◊ cussu est malu a intèndhere: li naras sa cosa a tantas bias ma no ponet mente etotu! 4. sa muzere si l'intendhiat cun àter'ómine ◊ su mere si l'intendhiat chin sa teraca ◊ fint a cumone ma no si l'intendhiant e ant iscrobadu 5. cussu, za l'intendhes, est malu: totu su chi at fatu a mie? odheu!… Surnames and Proverbs prb: chie no intendhet peràulas mancu corpos! Etymon ltn. intendere Translations French entendre, sentir English to hear Spanish oír Italian udire, sentire German hören.

intenneràre , vrb Definition fàere ténneru, fàere dereta una cosa trota o atrotigada Synonyms e antonyms adaretzai, indritare | ctr. abbajonare, acocovedhae, allachedhare, atortiae, colembrai, indortigare Sentences cussu ferru dortu cheret intenneradu pro l'intrare in su tubbu Etymon srd. Translations French redresser English to straighten Spanish enderezar Italian raddrizzare German gerade machen.

intentiedhàre , vrb: intintiedhare, intitibedhare, intitiedhare, intzintziedhare, intzitzivedhare Definition pònnere, frigare o picigare tzintziedhu (es. in cara, a carrasegare, a giogu), imbrutare de tzintziedhu Synonyms e antonyms ammascarai, imberdonare, infodhinai, tintiedhare Sentences su fumu de su fogu intitiedhat s'isterzu 2. si divertiat a machine bidendhe sa zente intintiedhada ◊ est totu intitiedhada chi paret essida dae fraile! Etymon srd. Translations French noircir de suie English to soil with soot Spanish tiznar Italian sporcare di fulìggine German mit Ruß beschmutzen.

interessài , vrb: interessare Definition reguardare, èssere importante po ccn. o po calecuna cosa; prnl. fàere bíere contivígiu, incuru, atentzione po calecuna cosa o po ccn. Synonyms e antonyms importai, reguardai / contifizare, intertènnere Sentences sa chistioni interessat a issus puru, mancai giòvunus e pagu pràtigus de língua sarda ◊ custas cosas chi sezis nendhe bois no m'interessant 2. si ndh'est interessadu, de sa faina, e l'at fata a dovere ◊ ti promitu de mi nd'interessai dèu, de cussa chistioni Translations French intéresser English to concern Spanish interesar Italian interessare German angehen.

internèssiri , vrb Definition fai tiernu, ammodhigare o fàere ammodhigare su coro; fàere cumpassione, àere o sentire làstima po s'àteru Synonyms e antonyms atiernare Etymon spn. enternecer Translations French attendrir English to soften Spanish enternecer Italian intenerire German erweichen.

interrài , vrb: interrare, interrari Definition carragiare de terra, pònnere asuta in sa terra, intrare, calare a fundhu in sa terra, ma fintzes pònnere in mesu de àtera cosa chi carràgiat totu / interradu (carrarzadu de terra, cun tropu terra o àteru de gai subra = cdh. intarracatu) Synonyms e antonyms sunterrai, tudai Sentences is bècius nostrus funt interraus in custu campusantu ◊ unu tempus sos mortos los interraiant e como los ponent in culumberis de tzimentu armadu ◊ interra s'arga bona ca faghet a ledàmine! ◊ Fulanu si ch’est mortu e che l’ant interradu ◊ s'est tocau a fai su doveri nostu po dh'interrai, s'istràngiu, ca s'est mortu 2. sa bide americana cheret interrada a betare raighinas 3. s'abba de sa funtana faghet pagu tretu currindhe e luego s'interrat ◊ bi at fintzas rios mannos chi s’interrant 4. bi at pira chi pro fàghere bona cheret interrada in su trigu Etymon ctl., spn. enterrar Translations French enterrer English to inter Spanish enterrar Italian sotterrare, seppellire, inumare German begraben, bestatten, beerdigen.

intestài, intestàre , vrb Definition fàere in paperi, pònnere una cosa in propriedade a númene de ccn.; prnl. fàere su tostorrudu, su perrigónchinu, abbetiare insistendho in s'idea sua chentza bòllere iscurtare s'àteru Synonyms e antonyms abbetiae, acorrochinare, aperrighinare Sentences li aiat intestadu unu libbereto in sa Posta e che li poniat sa paga donzi mese ◊ totu su chi seus alloghendi oi est intestau a su mundu de cras (F.Pischedda) 2. si est intestadu de no chèrrere manigare e no bi at àpidu médiu de lu cumbínchere! Translations French mettre au nom (de), s'entêter English to head Spanish poner a nombre de, obstinarse Italian intestare German auf den Namen eintragen, sich versteifen.

inteteràre , vrb Definition fàere, essire téteru po fritu, isciustura o, nau de ccn., fintzes reberdia Synonyms e antonyms achirdinae, ateterae, incidrinai Sentences da chi mi bides intèteras sa coa e tiras calches a sa parte mia! ◊ bi at robba chi comente s'ifundhet s'intèterat ◊ titia, mi so inteterendhe de su fritu! Etymon srd. Translations French raidir, engourdir English to stiffen Spanish envarar Italian irrigidire German versteifen, sich versteifen.

inteterighedhàre , vrb Definition fàere o essire téteru, prus che àteru de su fritu meda Synonyms e antonyms ateterighedhare, ingortigai, intetericare, tostorare, tostorichedhare Sentences za inteterighedhat, istanote, cun cust'astrau chi est faghindhe e chentza fogu, in montes! Etymon srd. Translations French geler, transir English to freeze Spanish aterir Italian assiderare German erstarren machen.

intibbíri , vrb: intipie, intipire, intipiri Definition essire o fàere cracu, istrintu, prènnere a isticu, tzatzare puru; fintzes tupare, a logos serrare (ma no deunudotu) un'apertura, o apèrrere unu pagu Synonyms e antonyms istibbire, stibbai / apabaglionare, impipai, tapire, tipiri / tupai | ctr. illascare Sentences su logu est intibbendudedhu de bellesa ◊ su tziu si at intipiu sa bértula de ebra ◊ is nuis s'intipint e calat s'iscuriu ◊ su sacu de sa palla cica de dhu intipiri 2. est unu boscu intipiu ◊ unu chelu est intipiu de istedhos 3. intipiri un'istampu me in su muru Etymon srd. Translations French épaissir, devenir touffu, taller English to thicken, to tiller Spanish entupir Italian infittire, infoltire, tallire German dichter machen, dicht werden.

«« Search again