carràlzu , nm: carrarju,
carrarzu,
carraxu,
carrazu Definition
fossu chi si faet in terra po orrostire unu pegus intreu imbodhigau in murta, carragiau e fatu su fogu in pitzu: coi un'animali a carraxu; logu inue si chistit petza in friscu, cuadórgiu de cosa furada; cosas betadas a muntone, boghes betadas apare, isterratzu fuliau; cosa chi serbit a carragiare
Synonyms e antonyms
abbatúliu,
abbolotu,
atrepógliu,
bullíssiu,
chichígliu,
chimentu,
derreore,
digorju,
sciumbullu,
trambullu,
tregollu,
trinellu
/
isterratzu
/
carragliatura
Idioms
csn:
fai una cosa a carraxu = male, chentza régula; carrazu de pannos = muntone, cabidhada de pannos
Sentences
aiant furadu una baca, l'aiant fata a peta e cuada in su carrarzu, in sa tuva de unu beterone élighe ◊ in d-una conchedha aiat sistemau su carrarju ca in intro bi aiat una perca funguda e frisca ◊ depiat picare unu ladus de peta dae su carrarju chi teniat in sas bírghines ◊ sa limba sua paret peta de carrarzu!
2.
at nadu unu carralzu de fàulas ◊ dhoi fiat unu carraxu de genti ◊ pro aparizare su terrinu peseint unu muru e fateint una cora chi bi betaiant totu su carrarzu pro la pienare
3.
custus funt bellus isceti a fai carraxu, a tzérrius e a sàrtidus
4.
est iscriendi a carraxu ◊ est unu carralzu de domos lampadas ◊ custu logu est totu a carraxu: circai de dh'allichidiri!
5.
si sunt drommidos sentza carralzu, in fora, mancu una tupa e ne unu barracu ◊ a monte no si dhue podet erribbari ca sa ní fait carràrgiu
Etymon
ltn.
carnariu(m)
Translations
French
tollé
English
place to cook or store meat,
din
Spanish
foso en el suelo para cocer la carne
Italian
carnàio,
putifèrio,
bailamme,
gazzarra
German
Fleischkammer,
Krawall.
carrapài , vrb Definition
andhare o pigare a trisinadura, coment'e pigandho a tragu in terra, andhare a su pàusa pàusa, abbellu abbellu, a su firma firma, fintzes a su tzàntziga tzàntziga, coment'e chie no si dha faet a camminare
Sentences
andat totu carrapa carrapa… est cumenti a una cubidina: chi arruit s'isciàsciat! ◊ carrapendu in s'amuinu de s'ispàssiu s'intendint is passus de sa sciampita ◊ su fadiori dhi alletiàt is cambas finas a si dhas fai carrapai in su pomentu (F.Carlini)
Translations
French
traîner,
clopiner
English
to trail
Spanish
arrastrar
Italian
strascicare
German
schleifen.
carraschiàre , vrb Definition
bogare, ispudare carràschios, ma fintzes solu arrasigare
Synonyms e antonyms
arruspire,
bodhulare,
carralciare,
gruspire,
iscarraschiare,
iscupiri,
ispudai,
sarraschiare,
sdarrasciai,
secai,
sflemmai,
taraxiai
2.
si carràschiat sa gula e si torrat a pònnere su pannutzedhu in buzaca
Etymon
srd.
Translations
French
graillonner (vulg.)
English
to spit
Spanish
gargajear
Italian
scaracchiare
German
Schleim ausspucken.
carràschiu , nm: carràsciu,
carrascu Definition
isprugadura de is bruncos, genia de mucu arrasigau in su gúturu, o a parte de apalas de su nasu, chi si faet a ispudadura
Synonyms e antonyms
carràlciu,
grospe,
grúspidu,
iscaràsciu,
istarràsciu,
lallaja,
larodhu,
salchedha,
scupidura,
seca,
spudu,
tòllere,
urruspu
Sentences
a murru a chelu, abbeveladu e pistu, su matzone ch'ingullit su carràsciu (P.Casu)◊ est essidu a fora a nareju ispurgàndhesi s'orguzu a carràschios
Etymon
srd.
Translations
French
graillon (vulg.)
English
to spit
Spanish
gargajo,
flema
Italian
scaràcchio
German
Schleim.
carriài , vrb: carriare,
carricare,
carridare,
carrigai,
carrigare,
garriare Definition
pònnere sa cosa o su càrrigu, su pesu, in pitzu de su mezu o de chie dhu depet portare; betare is manos a pitzu, lòmpere a ccn. o a calecuna cosa cun idea de fàere male o fintzes trebballare; si narat fintzes de is sonnos malos chi benint a unu dormiu
Synonyms e antonyms
achidire,
acodie,
barriare
/
carrabbugliai,
crazugai
| ctr.
irbarriare,
scarrigai
Idioms
csn:
carrigaisí s'istògumu = manigare tropu; carrigaisí apitzus = imbarrigaresiche subra; carrigai unu colori = fàgherelu prus cotu; mi ant carrigadu = mi apo bidu unu sonnu malu, mi est bénnidu s'ammuntadore
Sentences
in d-una noti de austu iat biu genti e genti in cadenas, óminis e féminas, carriendu che bestiàmini
2.
sa genti est carrighendi: totus a una stupada ant fatu! ◊ bai a pigai su craboni prima de carrigai sa genti!
3.
dh'at carriau su cani, su malloru, su sonnu, su fàmini, sa callentura
Etymon
ltn.
carricare
Translations
French
charger
English
to load
Spanish
cargar
Italian
caricare
German
laden.
carrongiài , vrb: acarrongiai*,
corrangiae,
corrognare,
corrongiai,
corrongiare Definition
ammurutzulare, atzirbisonare, nau de una cosa a pígiu fine chi a s'usuale est o istat istirada, fàere arrasposu (nau fintzes de cosa chi si asciutat, si àrridat)
Synonyms e antonyms
afrangillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
granculai,
iscrafangiai,
raspinai
Sentences
apu carrongiau una folla de làtia cun sa manu po dha pònniri in s'abbruxadura ◊ sa pedhi crua si corròngiat
2.
portat sa fronti corrongiada de pentzamentus ◊ portat sa pedhi de sa faci frunzia, corrongiada che ortigu
Translations
French
rendre rugueux
English
to roughen
Spanish
curtir,
agrietar
Italian
irruvidire
German
aufrauhen.
carrucàre , vrb: carrugare Definition
portare a carruga, carrare o portare su trigu, su laore, a s'argiola po dhu treulare, a domo a dh'incungiare
Synonyms e antonyms
assedare,
isseidare
Sentences
los bido carruchendhe in sas costeras cun sa màrghine a cúcuru ◊ bi cheriat su carru a carrugare trigu e lana ◊ carrucat a s'arzola sos mannucros de su tricu
Etymon
srd.
Translations
French
porter les graines à l'aire
English
to carry grain to barnyard
Spanish
rebañar el trigo en la era
Italian
portare il grano all'àia per la trebbiatura
German
den Weizen auf den Dreschplatz bringen.
carrugài , vrb: corrugai Definition
fàere a tzirbisas una cosa, s'orrobba
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggranchizonare,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atribuntzire,
frongire,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Etymon
itl.
Translations
French
plisser
English
to wrinkle
Spanish
fruncir
Italian
corrugare
German
falten.
cartabbellàre , vrb Definition
cundennare a unu chentza dhu'èssere presente
Etymon
itl.
cartabello
Translations
French
condamner par contumace
English
to sentence by default
Spanish
contumacia
Italian
condannare in contumàcia
German
in Abwesenheit verurteilen.
càrtamu , nm Definition
una genia de erba chi benit de s'Egitu
Scientific Terminology
rba, Carthamus tinctorius
Translations
French
faux safran
English
grass similar to saffron
Spanish
azafrán
Italian
zafferano falso
German
Färbersaflor.
cartolài , vrb Definition
pònnere su númeru a is pàginas (de unu libbru, de àteru)
Translations
French
numéroter
English
to number the pages
Spanish
numerar las páginas
Italian
numerare le pàgine
German
die Seiten numerieren.
carvàre , vrb Definition
nau de is matas, fàere a carvas, a cambos
Synonyms e antonyms
forchidhare,
furcaxai
Translations
French
se ramifier
English
to branch
Spanish
ramificar,
ramificarse
Italian
ramificare
German
Zweige treiben,
sich verzweigen.
carvonàre , vrb Definition
fàere o manigiare crabone
Sentences
sa sacheta la zughiat su babbu carvonendhe
Etymon
srd.
Translations
French
faire du charbon
English
to coal
Spanish
carbonear
Italian
fare il carbóne
German
Kohle brennen.
cascài , vrb: cascare Definition
fàere a piegas, a pinnigas, unu trastu a fortza de dhu aprapudhare; cannire, segare unu pagu
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
/
afilare 1,
spistuai
Sentences
su bistiri si cascat sentza de dh'incingiai
2.
at cascau un'ossu
Etymon
spn.
cascar
Translations
French
chiffonner
English
to wrinkle
Spanish
arrugar,
ajar
Italian
gualcire,
raggrinzare
German
zerknittern.
cascài 1 , vrb: cascare 1,
caschiare Definition
betare o fàere càschidos, po fàmene, po sonnu, o fintzes morindho
Synonyms e antonyms
cascajare,
cascaredhare,
caschidae
/
mòrrere
Idioms
csn:
cascare s'unu in buca a s'àteru = pentzai is cosas a sa própiu manera; cascare carchi cosa = disigiaidha (ca no si ndi tenit); cascai, -are fàmine = patire, passare fàmine; cascare sa porta = afacai, tambai, acostai sa porta ma chentza dha serrai bèni
Sentences
candu cascamu aici, sa bon'ànima de nonna naràt: Su càschiru de tziu Andriolu!…◊ est caschendu de su fàmini ◊ como sos pópulos cascant che cane gridendhe forte "Cherimus pane!"(P.Mereu)◊ sos mandrones cantant e cascant e tirant de… ancas! ◊ a chini papat a chini cascat
2.
si ti ponzo manu a ti mazare mi cascas in ungras! ◊ sas nues no faghent rutare su chelu: pro cussu sa terra est cascandhe ◊ chi sigheus aici nd'eus a cascai de fàmini cust'ierru!…(M.Sanna)
3.
custos duos parent essidos dae sa matessi bentre: che cascant s'unu in buca a s'àteru!
4.
si no si ponet cuidau a triballare sa binza, zai cascat su binighedhu durche!…
Etymon
ltn.
cascare
Translations
French
bâiller
English
to yawn
Spanish
bostezar
Italian
sbadigliare
German
gähnen.
cascaredhàre , vrb Definition
fàere o betare càschidos, fàere sa buca coment'e cascandho
Synonyms e antonyms
cascai 1,
cascajare
Etymon
srd.
Translations
French
bâiller,
haleter
English
to yawn
Spanish
bostezar,
boquear
Italian
sbadigliare,
boccheggiare
German
gähnen,
nach Luft schnappen.
cascaviàre , vrb: cascoviare,
coscoviare Definition
tènnere cascaviu, fàere cascaviu, èssere orróschiu, pèrdere sa passiéntzia / c. s'àinu = arròsciri fintzas a chini de passiéntzia ndi tenit meda o est avesu a baliai totu
Synonyms e antonyms
achigulare,
aconare,
afastiai,
annischissai,
apibiare,
apurrire,
arrosci,
colloviare,
memulare,
pibincai,
istomacare
Sentences
àendhe dolu de onzi patidore, no ti cascàvies de acunnortare! ◊ candho mi cascàvio de fàghere custa cosa l'arrimo ◊ candho la cascàvias, custa cosa, làssala! ◊ cun custas lamentas tuas cascàvias fintzas s'àinu!
Translations
French
ennuyer
English
to bore
Spanish
agobiar,
aburrir
Italian
annoiare
German
langweilen.
caschizàre , vrb Definition
istare a càschidos, a su casca casca comente faet unu chi tenet fàmene, o chi est sonniu, orróschiu
Synonyms e antonyms
cascai 1,
caschidae
Etymon
srd.
Translations
French
bâiller plusieurs fois
English
to yawn again and again
Spanish
bostezar
Italian
sbadigliare ripetutaménte
German
wiederholt gähnen.
casigiài , vrb: casizare Definition
fàere a casu, fàere su casu
Scientific Terminology
csu
Etymon
srd.
Translations
French
faire le fromage
English
to make cheese
Spanish
hacer el queso,
quesear
Italian
fare il formàggio
German
Käse bereiten.
casilàre , vrb Definition
trebballare chentza s'immarrire meda, a pagu; fàere arrespàrmiu
Synonyms e antonyms
palpare
/
avitare
Sentences
in su traballu s'imbolat a boinu: no si càsilat a nudha! (G.Ruju)
2.
su casiladu est totu gualanzu ◊ s'impresa at muntesu trabagliendhe sos giòvanos chi no ant famíllia, ca cun cussos càsilat dinaris
Translations
French
se ménager
English
to spare oneself
Spanish
ahorrar fuerzas
Italian
risparmiarsi
German
sich schonen.