Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

candhidàre , vrb: candidai Definition pònnere in lista, propònnere a ccn. po dhu votare a calecuna cosa Sentences si est candhidadu a cussizeri ◊ l'ant candhidadu a síndhigu ◊ currei, currei a innòi, s’intruxu est candidau: sa lista 'e su caboni sa lítera at mandau! 2. po sa morti immoi seu candidau: beni candu centenàriu in su letu mi agatas sonnigosu e fidau! (Lg.Melis) Translations French proposer un candidat aux élections English to propose s.o. as a candidate Spanish candidatar, presentar como candidado Italian candidare German als Kandidaten aufstellen.

candhizàre , vrb Definition fàere biancu càndhidu, samunandho Synonyms e antonyms candessi, ischichinare 1, scandèssiri, scandixai Etymon itl. candeggiare Translations French blanchir English to whiten Spanish blanquear Italian sbianchire German bleichen.

cangrenài, cangrenàre , vrb: cranghenare Definition fàere a cangrena, nau de sa carre bia chi portat infetu; fàere matzigare fele a unu, provare arrennegu o tzacu mannu Synonyms e antonyms aggangrenare, incangrenae / arragiolire 2. candho bi pesso, a totu su male chi nos ant fatu, mi ndhe cranghenat! Etymon srd. Translations French gangrener English to become gangreous Spanish gangrenar Italian incancrenire German brandig werden.

canníre , vrb Definition apèrrere che canna, fàere una tzacadura a cosas de linna, de imbidru, terra, pedra e àteru de tostau (es. broca, pratu) Synonyms e antonyms abbèrrere, afilai, chinnire 1, filiri, fresai, intzignai, iscricai, sacai, scanniri, sinniai Sentences su becu s'est impercau e s'at canniu un'anca ◊ ti canno sas costas, si ti ponzo manu a fuste! ◊ a tibe no ti si cannit sa conca dae sos pessamentos!… Etymon srd. Translations French fêler English to crack Spanish rajar, resquebrar Italian incrinare German Sprünge machen.

cannitàre , vrb Definition fàere s'incannitzau Synonyms e antonyms incannitare Etymon srd. Translations French ramer, entourer de chaume English to cover with canes Spanish encañizar Italian incannucciare German mit Rohr umzäunen.

cannonài, cannonàre , vrb Definition pigare a cannonadas, isparare a cannone Etymon itl. cannonare Translations French canonner English to cannonade Spanish cañonear Italian cannoneggiare German mit Kanonen beschießen.

cannujàre , vrb: carnugare, crannugare, cranucare Definition tròchere e segare comente si segat e si aperit a isperradura una canna atrotigandhodha; si narat fintzes de persona, comente si trochet po cropu, dolore Sentences furriamus a s'imbesse sas ideas cranucàndhelas e mascheràndhelas de fiacas ◊ petzi s'imberta de su tempus, chene piedu, est reséssia a lu cranucare ◊ su bentu crannugat su trigu candho est ifustu meda 2. a su colpu mi so carnugadu e so rutu a terra (G.Chessa) Etymon srd. Translations French tordre English to bend, to twist Spanish doblar, romper Italian piegare, tòrcere, spezzare German biegen.

canonizài , vrb Definition cunsiderare a unu che santu Translations French canoniser English to canonize Spanish canonizar Italian canonizzare German kanonisieren.

cansài , vrb: cansare, cantzai Definition fàere istracu, a immarritzone / cansai sa conca = fàghere de conca coment'e iscutinèndhela Synonyms e antonyms afadiai, fadiae, istracare, strachedhai Sentences cudhus falsus profetas si cantzànt in debbadas, preghendi ◊ ti cansas debbadas trabballendu de aici 2. su bentu de s'istadi ndi portat su fragu de su fogu e is itzérrius de is béstias assuentadas e cansadas ◊ candu seu cantzau mi crocu, candu ndi tèngiu gana trabballu Etymon ctl., spn. cansar Translations French fatiguer English to tire Spanish cansar Italian stancare German anstrengen.

cansài 1 , vrb: cansare 1, cansciare, cansiare, cantzai 1, cassare 1, cassiare Definition cambiare filada, intrare a calecunu logu passandho passandho in d-unu camminu, orruga o istrada; tirare una cosa a una parte Synonyms e antonyms irvertzare, iscansae, scantzai, stressiai / insurcare / frànghere, leai / descansare, pasare Idioms csn: cassiare s'abba de sa cora a su surcu, de sa leada a su riu (e de su riu a sa leada) = cambiai, fai passai s'àcua de unu logu a un'àteru; càssati su corpetu! = pigadindi, bogadindi su corpetu! Sentences candu passat naradhi chi cansit innòi! ◊ ca fit meda apistichinzada est cassiada a dimandhare ◊ no li est pàssiu beru de pòdere issire líbbera e pòdere cassiare a dommo de s'ammorau! ◊ cansciadindhe a domo candho passas in carrela! ◊ no dhi abbastat mancai cantzit s'arriu 2. su catigherarzu drommit inue li capitat e, si cànsciat su cadhu a pasculare, candho intendhet rumore si ndh'ischidat ◊ su surcu est lómpidu: càssia s'abba a un'àteru! 3. si arrimànt in cancu furriadroxu po nci passai sa noti e si cantzai ◊ una dí, passendu in d-una bidhixedha, si fiat firmau in domu de amigus po si cantzai unu pagu ◊ cansciade, comare, chi sezis istraca! Etymon ltn. campsare Translations French détourner, tourner English to deviate Spanish desviar Italian deviare German umleiten.

cantàe , vrb: cantai, cantare, cantari Definition nàrrere una cantone o una poesia faendho sa boghe segundhu un'andhare o tràgiu diferente de su foedhóngiu de su chistionu, sighendho unu rítimu chi praghet e chi est agiummai sèmpere decídiu innanti (siat comente si est connotu e siat imbentau e iscritu cun is notas musicales): fintzes imbentare poesia a càntigu; sa boghe de is pigiones candho dha sighint (e fintzes de bobboi, es. sa chíghela, o animale, es. su margiane)/ modas de cantare: a boche de bassu (coment'e po acumpangiare unu ballu), a mummucu (unu pagu a mémula, chentza fàere essire bene crara sa boghe), a sa bassa, a sa séria, a chiterra, a poesia, a tenore, a dillu Idioms csn: pesàresi a cantare = cummentzai, ponnirisí a cantai; cantai is oremus, s'alleluja, sa chiriella a unu = dare una briga; no criat e ni cantat = (nadu de unu) est acoment'e nisciunus, fatu e lassadu; lassare cantare = lassare nàrrere, betaresila a pérdida; cantare in malas = a irmuju, a innóriu, nendhe male de ccn.; cantare in zanna = fàghere sa serenada a sa fémina; gei cantas!… = a ndh'as de s'àsiu si ispetas a!…; c. a boghe ispalatada = itl. a vóce pièna Sentences cantendhe acisaiat sa foresta ◊ a Monserrau torru a benni e cun Pieru cantaus impari (Maxia)◊ no tenet prus gana de cantae e sighet a fàere a sa muda ◊ candho cantat Maria paret una sirena…◊ totu sa grefa ch'est cantendhe in zanna ◊ cussu no fiat bellu a cantai e intzaras fradi miu dh'iat fatu imparai a menti su mutetu de narri a sa picioca 2. su caboni fait iscidu cantendi e dh'istrobbat ◊ un'istria si pesat a cantare ◊ apo inténdhiu is canes apedhandho a dónni'ora e is pudhos cantàndhoro a mengianu 3. est aspetendi a dhu biri, a su dotori de guvernu, po dhi cantai is oremus! Surnames and Proverbs prb: caboni cantat, pudha dhi mancat Etymon ltn. cantare Translations French chanter English to sing Spanish cantar Italian cantare German singen.

cantaredhài, cantaredhàre , vrb Definition istare a su canta canta, cantandho fatuvatu Synonyms e antonyms cantae, cantutzare, iscantaritzare, muidonare Sentences si at a intendi su cantaredhai tuu fitianu peri is badhis (S.Chiappori)◊ compare est sèmpere cantaredhandho ◊ est bufendu e cantaredhendu Translations French chantonner, fredonner English to croon Spanish tararear Italian canterellare German trällern.

cantazàre , vrb Synonyms e antonyms mulmutare Translations French chantonner English to chant Spanish tararear Italian cantilenare German eintönig vor sich hinsingen.

cantonàre , vrb: acantonare Definition pònnere cantzone, pigare in giru, a befa Synonyms e antonyms ifutire, strocillai Translations French se moquer (de) English to make fun of Spanish mofarse, vacillar Italian canzonare German verspotten.

cantutzàre , vrb Definition istare a murmutu, cantandho, fintzes cantare male, cun pagu imprastu Synonyms e antonyms cantae, cantaredhai, cantighinare, muidonare Sentences istat tota die cantutzendhe, triballendhe e faghindhe ◊ cantutzendhe cantutzendhe, pista pista e dibbiddabba, mih sa die agabb'agabba! (F.Sechi) Etymon srd. Translations French chantonner, fredonner English to croon Spanish canturrear, taratear Italian canticchiare German trällern.

cantzicàre , vrb: gantzigare Definition mòvere de una parte a s'àtera a tzantzigadura e fintzes cracare o pistare cun is peis Synonyms e antonyms bantzicare, chigliare, lachedhare, sansiae, tzantziare Sentences unu pore de zente no bi chinnit ocru, no bi càntzicat anca, no tremet unu chizu ◊ andhat e torrat chin su càntzica càntzica de sa bantzicallera ◊ fipo arressu chin sa frebbe, no mi podio cantzicare Etymon srd. Translations French balancer English to swing Spanish mecer Italian dondolare German schaukeln.

canzolàre , vrb rfl Definition abbarrare mighirimíghiri, istentare, istare a irmasionu, pigaresidha tropu abbellu Sentences si ti canzolas, sa cosa che l'agatas totu leada, in butega ◊ si ti canzolas però calchi bículu ti do chi m'insàmbinat su bicu (P.Mossa)◊ canzòladi gai a irmasionu, tue, ca za ndhe atúlias de cosa!… Translations French lambiner English to act or do things slowly Spanish demorar, entretenerse, tardar Italian prèndersela con tròppa calma, a rilènto German in aller Ruhe handeln.

capitài , vrb: capitare Definition nau de unu fatu, acontèssere de cumbinatzione, chentza dhu fàere apostadamente; bènnere apare cun ccn. / cosa capitada = cosa abberu, no contàssia o contu fatu a pentzamentu Synonyms e antonyms acadessi, acontèssere, atruessai, costare 1, cumbinare, incapai 1, incapitae, sucèdere / atobiai Sentences bi capitaiat castanzajos, turronajos e raminajos ◊ iat capitau chi iant fatu unu isdorrobbatóriu ◊ cale signale nos at a fàghere ischire chi custas cosas sunt pro capitare? ◊ si ti capitas in caserma faghe dimandha de su portuarma! ◊ in bidha est capitandho fatos mai bistos e ne inténdhios ◊ ite at capitadu? 2. cada sero nabamus sos contos de sos trabballos e de sa zente chi abamus capitau 3. custu contu est cosa capitada, dhu contaiat sempri babbu miu Etymon itl. Translations French tomber, arriver English to happen Spanish ocurrir, acontecer, topar Italian capitare German geschehen.

capitanài, capitanàre , vrb Definition cumandhare e ghiare faendho de capitanu Translations French commander English to lead Spanish capitanear Italian capitanare German befehligen.

carasàre , vrb: carasciare, carasiai 1, carasiare, carassari, caresare Definition si narat de sa pasta crua chi, lassada de suíghere, faet crosta (carassa), si tzacat e dhi noghet puru; nau de su pane de fresa cotu, intrare a su forru un'àtera borta po dhu fàere àrridu, e chi po comente essit totu arraspiosu paret tzacau (a sa parte de aintru)/ sa pasta si caresat = si assutat, s'intostat (e si tzacat) a pizu de fora candho, cariendhe, si lassat pasare Synonyms e antonyms ingrimire, iscarasciare, selesae / ansare, aredhare, arridae Sentences sughestantu chi istamus cariendhe custu, de pane, s'àteru cheret cuguzadu ca sinono si caresat ◊ sa pasta si est carasiada ◊ sa pasta cheret torrada a cariare candho si est caresada 2. passabat notes intregas inturtandhe, cariandhe e tendhendhe innantis de iscopercare e carasare su recatu ◊ sas féminas su manzanu chito cochent e carasant su pane Etymon ltn. charaxare Translations French sécher au four English to toast Spanish bizcochar Italian biscottare German rösten.