A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

agatatúra agatadúra

agatía , nf Definizione nau de fémina, chi dhi est mortu su pobidhu Sinonimi e contrari batia, fiuda, gatia.

agatiàre , vrb Definizione abbarrare chentza pobidhu o chentza pobidha po sa morte de s'unu o de s'àtera Sinonimi e contrari ifiudare, imbatiare, sciudai, sviurai Etimo srd.

agatiàu , pps, agt Definizione de agatiare; nau de gente cojuada, chi dhi est morta sa pobidha o su pobidhu Sinonimi e contrari imbatiadu.

agatíu , agt Definizione nau de persona cojuada, chi dhi est morta sa pobidha o su pobidhu Sinonimi e contrari batiu, fiudu, gatiu.

agàtu acàtu

agaússa , nf Sinonimi e contrari alaussa, armulata, giúspinu Terminologia scientifica rba.

àgave, àgavi , nf Definizione folla o erba de isprene: genia de erba chi faet a fundhu mannu, a fògias mannas mannas e grussas, pruposas che sa figumorisca, chi essint totus impare a oru de terra, e bogat una candhelita grussa e arta de metros ue faet su frore e apustis si sicat totu Terminologia scientifica rba, Agave americana, A. sisalana Traduzioni Francese agave Inglese agave Spagnolo pita Italiano àgave Tedesco Agave.

agedài, agedàri achedàre 1

agédu achédu

agegherài , vrb: agiagarai, agiagherai, auxagarai, axagarae, axagarai, axegherai, gegherai*, zacarare Definizione fàere mòvere impresse, cúrrere o fuire, pònnere o tènnere tropu presse coment'e ponendho o portandho is canes aifatu Sinonimi e contrari assuidari, assulurgiare, ispabuciare, istrajare, isvalostiare, salargiare, stallai, ussiare | ctr. achedare, asselenare Frasi abarradí sétziu, no ti agiàghiris! ◊ is crobus si bidiant bolendi coment'e axegheraus ◊ no mi agabbist de agiagherai su sànguni! ◊ seu triballendi coment'e un'iscrau, agiagarau e fatu! Traduzioni Francese chasser, déloger violemment Inglese to support escaping Spagnolo ahuyentar Italiano far fuggire, esagitare Tedesco fliehen lassen, aufregen.

agemenài , vrb Sinonimi e contrari bemire, chesciai, ciunchiare, grèmmere, intzunchiai, nitzulare, tunchiare Frasi is crabas in abbolotu funt agemenendu a bélidus.

agémenu , nm Definizione boghighedha, tzúnchiu de unu chi dhi dolet cosa Sinonimi e contrari ciúnchiu, ghémida, intzúnchidu, píliu, pioncu, túnchiu.

agenàre , vrb: genai Definizione giare ifadu, fàere àscamu, ischifu Sinonimi e contrari annischissai, ifadare, ifastizire, innaentare, pibincai Traduzioni Francese embêter, agacer, énerver Inglese to vex Spagnolo molestar Italiano infastidire Tedesco belästigen.

agèndha , nf Definizione genia de líbberu cun calendàriu po marcare atóbios e cosas de fàere, de arregodare Traduzioni Francese agenda Inglese notebook Spagnolo agenda Italiano agènda Tedesco Notizbuch.

agensiàre , vrb: agentziai, agentziare, arxentziai, azensiare Sinonimi e contrari arragnare, arramputzare, diligentziai, ingeniai Frasi cussa zòvana tzilena si azénsiat a fàchere medas traballos pro istudiare in s'universidade.

agentzía , nf: azentzia Definizione genia de impresa medianera chi cuncordat afàrios tra chie còmporat e chie bendhet (es. a. de viàgios, de novas, de fàbbricos, e àteru) Traduzioni Francese agence Inglese agency Spagnolo agencia Italiano agenzìa Tedesco Agentur.

agéntzia , nf Definizione su torracontu chi si ndhe tenet de su giare dinare a préstidu comente si faet ponendhondhe in o pigandhondhe de is bancas Sinonimi e contrari créciu, incherinu, interessu Frasi sos dinaris in banca apo versadu: si ndhe los vogo bi perdo s'agéntzia e ndhe resto corrudu e fustigadu! (G.Ruju) Traduzioni Francese intérêt Inglese interest Spagnolo interés Italiano interèsse Tedesco Zins, Zinsen.

agentziài, agentziàre agensiàre

agénu , agt, nm, prn: aglienu, agnenu, algenu, allenu, angenu, anzenu, axenu Definizione chi est de àtere, de is àteros; chi no est de domo, no est de sa matessi famíglia, de sa matessi bidha o logu; totu su chi est de àtere; is àteros, is chi no funt de sa matessi famíglia / s’anzenu = sa cosa allena Sinonimi e contrari | ctr. meu, nostru, tou / parente Frasi in domo anzena unu no s'agatat che in domo sua ◊ tristu chi aspetat pràngiu de domu allena! ◊ bolit prus bèni a sa genti allena chi no a is parentis ◊ sa cosa allena parit prus bella ◊ a ti ndhe andhare gasi faes pena cricandho s'alimentu in domo angena (A.Barra) 2. s'anzenu no si depet tocare! ◊ mellus s'istrintu miu chi no su largu allenu ◊ chini perdit s'algenu no perdit nudha…◊ sa cosa tua faghedila tue, no ispetes sos anzenos! ◊ chini no portat bèni su suu apustis disígiat s'allenu! ◊ de is bènis mius non ndi apas agiu: innanti a un'allenu dhus apu a lassai! Cognomi e Proverbi smb: Allena / prb: chie drommit in letu anzenu no drommit cantu cheret ◊ chini isperdit su suu, trabballat s'allenu ◊ bit prus unu tzurpu in domu sua chi no unu sanu in domu allena Etimo ltn. alienus Traduzioni Francese étranger Inglese someone else's, strange Spagnolo ajeno Italiano altrui, estràneo Tedesco fremd, Fremde.