auníre , vrb: unire Definizione
pònnere cosas diferentes o medas totus impare, pònnere o istare totus impare, betare totu a unu
Sinonimi e contrari
acoglire,
aggodhetare,
audhire
| ctr.
iscrobare,
pratziri,
scuncordai
Frasi
si sa sorte cheret a nos aunire amus a èssere cuntentos ambos duos ◊ a ti aunire sos coros impare no ti deghiat mancu a paragone! ◊ sos pastores si sunt aunidos in coperativa
Traduzioni
Francese
rassembler
Inglese
to gather
Spagnolo
juntar
Italiano
unire,
riunire,
unificare,
raccògliere
Tedesco
vereinen,
wiedervereinen,
sammeln.
aunítu aunídu Cognomi e Proverbi smb:
aúnna , nf Definizione camisedha de su granu, pagighedha pitica Sinonimi e contrari cugudhau, scefa, scefabi Frasi a duas perras de aunnedhas torris!
aunnàda aundhàda
aunnàre aundài
auntzàdu , agt Definizione
nau de ccn., chi est de malugoro, arrestigu, chi no giaet nudha; iscassu de pesu
Sinonimi e contrari
aggantzadu,
soridu
Traduzioni
Francese
avare
Inglese
shabby
Spagnolo
cicatero
Italiano
grétto
Tedesco
knauserig.
auntzadúra , nf Definizione su èssere auntzados, arrestigos, de manu istrinta Sinonimi e contrari ingurdoneria, limiore Etimo srd.
auntzàre , vrb: aunzare,
untzare Definizione
atzitzare un’animale, una persona contras a calecunu, po si gherrare o brigare o àteru
Sinonimi e contrari
aciopai,
agungiari,
alluscai,
arruntzare,
ateneae,
atiare,
atorigare,
chissire,
imbriscare,
incidai,
inciulai,
insissiligai,
intzifrire,
intzigare,
intzugare,
intzullire,
ubetzare
| ctr.
caciare
Frasi
bidet canes in paghe e los aunzat ◊ a su pedidore li fit aunzendhe su cane ◊ at aunzadu su cane a sas berbeghes pro che las salarzare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
exciter,
pousser
Inglese
to incite
Spagnolo
azuzar,
incitar
Italiano
aizzare
Tedesco
hetzen.
auntzàre 1 , vrb Definizione pesare, agiustare su pesu, agiummai coment'e pònnere a untza sa pesa Etimo srd.
aunzadòre , agt, nm Definizione
chi o chie istat atzitzandho e ponendho s’unu contra a s’àteru o cricandho ocasiones po brigare, gherrare o àteru deasi
Sinonimi e contrari
atzitzadori,
impuntzeri,
infulculosu,
insulladori,
intzidiante,
intzitziligheri,
inzibbiolu
| ctr.
apachiadore,
paxieri
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
instigateur
Inglese
inciter
Spagnolo
instigador
Italiano
istigatóre
Tedesco
Anstifter.
aunzàre auntzàre
aunzàre 1 , vrb Definizione papandho, acumpangiare (prus che àteru su pane) cun àtera cosa (ingaúngiu: casu, petza, o àteru) de tanti prus piticu Sinonimi e contrari imbalzare, incaungiare Frasi si at aunzadu su pane cun casu e olia ◊ mi aunzo su pane a mossu infundhe in sa saba ◊ su casu betzu aunzat prus de su nou Etimo srd.
aúnzu agónzu
aúnzu 1 , nm Definizione su aunzare, su istare atzitzandho Sinonimi e contrari atzitzamentu, incíliu, insúliu 1, insullamentu Frasi at intesu petzi s'aunzu: sos canes ant brincadu paris a subra sua Etimo srd.
aúpa , nf: upa* Definizione genia de umbra, de cosa chi si biet de atesu ma no si cumprendhet bene ite est Sinonimi e contrari puba Frasi in s'aupa de su monte si bident sas domighedhas.
aupàdu , pps, agt: aupau Definizione de aupare; nau de erba, chi est fatu a upu, coment'e candho creschet bella e meda, cun is fògias cracas, o nau fintzes de mata chi portat sida meda; nau de àtera cosa, chi est leau a pinnone, portau in artu coment’e a braga po dhu fàere a bíere; si narat fintzes in su sensu de cofudu, fatu a conchedha, che a sa conchedha o opia Sinonimi e contrari acupau, imbénnidu / cucurúciu Frasi sa latuca s'est aupada 2. est una foresta aupada ◊ custos campos sunt aupados de laore ◊ ndhe at essidu un'istria dae un'àlvure aupada 3. fiotos de pudhedros annijendhe intro de sas tancas iscurrizant cun sa coa aupada.
aupadúra , nf Definizione su aupare Etimo srd.
aupàre , vrb Definizione fàere s'upu: si narat de sa latuca, de su càule o àteras erbas deasi chi creschent cun is fògias cracas, serradas coment'e a bòcia / aupare sa coa = (nadu de unu) su si crèiri tropu, fai su togu Sinonimi e contrari acupai* 1, aggupulare.
aupàu aupàdu
aúra , nf: ura Definizione totugantu su chi podet capitare in sa vida chentza dipèndhere de sa volontade de su cristianu: s'a. podet èssere bona o mala, fortuna o isfortuna; cosa de bonu chi si disígiat e a su matessi tempus si narat Sinonimi e contrari foltuna, solte / augúriu Frasi at fatu una trista aconcada, comintzada pro giogu, e agabbada in mal'aura Etimo srd.