coighínzu cochíntzu
coigiàre , vrb: acogiai,
coigliai,
coillai,
coizari,
coizare,
cuillai,
cuizare Definizione
lassare, lassare a s'assegus, a parte de apalas, a una parte, agoa; abbarrare o istare agoa de is àteros in d-unu andhare / coillai úrtimu = abbarrare úrtimu
Sinonimi e contrari
abarrai,
acadiare,
acojanare,
apaltare,
cambare,
codiare,
cogiai,
incoizare,
lassai
| ctr.
pigai,
furai
Frasi
beta unu pagu lestru ca sinono s'isterzu coizat e ti che ruet su late a terra! ◊ est pentzendu a si fai cuillai su civraxu, ca tenit fàmini
2.
de su prochedhu no ndhe ant coigiau mancu unu biculedhedhu ◊ no ses mortu ma ti coillant pagus minutus de vida ◊ portanci is cuatru marengus chi ti funt coillaus ◊ si est postu a curri cun totu is fortzas chi dhi coillànt ◊ s'arveghe chi si fut coizada est torrendhe a su cuile
3.
mi che sunt furendhe totu in s'ortu: no bi coizant mancu foza, no de si che collire sa cosa! ◊ cussu no coígiat un'ispistoru de casu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
laisser ou rester en arrière
Inglese
to leave,
to stay back
Spagnolo
dejar,
quedar atrás
Italiano
lasciare,
accantonare,
restare indiètro
Tedesco
lassen,
beiseitelegen,
zurückbleiben
coígiu , nm: cóixu Definizione cosa chi abbarrat, cosa avantzada, lassada Sinonimi e contrari abantzu, arremusulla, coilla, resuzu, romasiza Frasi su coígiu de sa chena mi dhu papo a mengianu ◊ su dentista mi ndhe at tirau su coígiu de is dentes ◊ su pastore giaiat a papare coígiu de casu a tres corragas ◊ seo sestandho unu cosíngiu e cun is coígios che bogo is loros bostos Etimo srd.
coigliài coigiàre
coignólu , nm: coinzolu,
cuinzolu Definizione
genia de istrégiu mannitu fatu cun pertighedhas intéssias, de canna
Sinonimi e contrari
corbinzolu,
pischedha,
scartedha
Frasi
si at ammanitzadu su fusile, unu coinzolu cun binu, pane e casu, e ch'est essidu a catza ◊ su trigu l'at postu in su coinzolu ◊ at buscadu unu cuinzolu de figu
Terminologia scientifica
stz
Etimo
ltn.
cophinus
Traduzioni
Francese
panier,
corbeille
Inglese
basket
Spagnolo
cesto
Italiano
bùgnolo,
corbèllo,
cestino
Tedesco
kleiner Korb.
coigoibíra , nm Definizione
pibitziri pitichedhu: si ndhe agatat de tantas calidades, una chi cantat meda
Sinonimi e contrari
cicidedha,
grichi,
grígliaru,
grígliu,
ungrullu
Terminologia scientifica
crp, gryllus campestris
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
grillon
Inglese
cricket
Spagnolo
grillo
Italiano
grillo
Tedesco
Grille.
coigríspa , nf Definizione
genia de erba bona a istangiare su sàmbene de una segada
Sinonimi e contrari
pamparedha,
pampinella
Terminologia scientifica
rbc, Sanguisorba minor
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sanguisorbe
Inglese
burnet
Spagnolo
pimpinela
Italiano
salvastrèlla
Tedesco
kleiner Wiesenknopf.
coilàrza, coilàtza , nf, nm: cubilarja,
cuilàglia,
cuilàrgia,
cuilarza,
cuilarzu,
cuilarxa,
cuilarxu,
cuilatza,
cuilaxa,
curiatza Definizione
tretu, logu inue totu a fúrriu si dhue faet o ant fatu acorru po bestiàmene, passiale, cuile, e fintzes sa mindha ue si ponet su cuile; logu alladamingiau, grassu ca dhue fut su cuile; coilarza est fintzes sa tana de su lèpere / fàghere cuilarza = pònnere bestiàmene a pàschere, a crocare, po ingrassare sa terra
Sinonimi e contrari
coibi,
pastoritzale
Frasi
cue est logu de pastoriu e de cuilarzos ◊ nche colaiat su tempus pulindhe sa cubilarja ◊ no t'ispundas atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! ◊ eus fatu s'abbisita de is cuilarxus de sa cussòrgia
Terminologia scientifica
pst
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
terrain où il y a des enceintes pour les animaux
Inglese
corral
Spagnolo
terreno donde hay apriscos
Italiano
terréno dóve insistono i recinti per il bestiame
Tedesco
Viehpferch.
coíle, coíli coíbi
coilèta , nf: cualeta, cubileta Definizione giru a egaseogas, genia de furriada o móvia fata a cropu, currendho; logu apartau / fàchere cubileta = apataisí Sinonimi e contrari inghiriotu, mobinada Frasi su trau si li fit atacadu a costas e isse, fuindhe, onzi tantu faghiat una coileta trunchendhe a manca, a s'ispessada ◊ s'àinu faghet una coileta e si che imbolat a s'abba 2. dai sa coileta nostra bidiaimus totu, sentza esser bidos ◊ cussu logu cuadu fit sa cualeta de sos mannos ◊ in cussa cualeta mi intendhei tranchígliu.
coiletàre , vrb Definizione
fàere coiletas, andhare a egaseogas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
zigzaguer
Inglese
to turn
Spagnolo
piruetear
Italiano
giravoltolare
Tedesco
sich drehen.
coilèto , nm Definizione s'istrúmbulu, nau po sa corria Sinonimi e contrari foete.
coíli 1 , agt Definizione nau de alegúmene de papare, chi est de còere, bonu po còere; de bonu cotu Sinonimi e contrari coidore, coxibi*.
coílla , nf: coiza, cóiza Definizione avantzu, cosa chi si lassat, chi si coígiat, cosa chi abbarrat Sinonimi e contrari abantzu, acógiu, códiu, coígiu, sobra Frasi sa die de turrosu, su mérculis de lessiu, no si podiat papare coizas de sas dies de carrasegare (L.Pisano)◊ ndi ant pinnigau is coillas e si ndi funt andaus ◊ no lassas abbulutzos ne coizas: unu ndhe finis, s'àteru comintzas ◊ su trigu chi portàt ugiat prúiri e perda, fut sa coilla de su sacu Etimo srd.
coillài coigiàre
coillèdha , nf Definizione coa pitica, coutza; giogu de pipios a aciapare, a cuare (c. de afatziare) Sinonimi e contrari coita / cualèpere, cubacuba Etimo srd.
coillósu , agt Definizione chi si coígiat, chi no tenet presse, abbarrat agoa Sinonimi e contrari asseliau, chetu, séliu Etimo srd.
coilóngu , agt Definizione
chi portat sa coa longa, ma nau in cobertantza po unu chi tirat a longas, in su trebballu e fintzes in àteros doveres, pagamentos e àteru
Sinonimi e contrari
cagallente,
coizosu,
crastinadore,
immajonadu
| ctr.
coidadosu,
impressidu,
penciamentosu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tardif
Inglese
latecomer
Spagnolo
atrasado
Italiano
ritardatàrio
Tedesco
verspätet.