cogorostúdu , agt Definizione
nau de su pudhu, chi portat crogorista manna; in cobertantza, nau de unu, chi est atriviu, coragiosu meda
Sinonimi e contrari
achighiristau,
rostudu
/
atreviu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
huppé
Inglese
crested
Spagnolo
con cresta
Italiano
crestato
Tedesco
mit einem Kamm versehen.
cogóru cogódu
cogotédhu , nm Definizione
min. de cogoti; pudhu piticu
Terminologia scientifica
anall
Traduzioni
Francese
petit poulet
Inglese
cockerel
Spagnolo
polluelo
Italiano
pollastrino
Tedesco
Hühnchen.
cogóti, cogótzi , nm Definizione
pudhu no tanti mannu, de còere
Sinonimi e contrari
caboniscu,
coiscu
Cognomi e Proverbi
smb:
Cogotti, (Cocotzi)
Terminologia scientifica
anall
Traduzioni
Francese
poulet
Inglese
cockerel
Spagnolo
polluelo
Italiano
pollastro
Tedesco
junges Huhn.
cogòtzola , nf Definizione su corgiolu o cocòcia de sa nenciola, fintzes su corgiolu prus grussu; si narat fintzes de su corgiolu de animale croxiu che a su càvuru Sinonimi e contrari còglia 2. ca dhi praget meda su càvaru, cussu si papat finas sa cogòtzola!… Etimo srd.
cogótzula , nf: cugúciula,
cugútzua,
cugútzula Definizione
sa cranciofedha de su gureu de campu o cardu gureu, e totu su fundhu puru; fintzes cosighedha de nudha, de pagu contu
Sinonimi e contrari
cugutza*,
pubúntzula
/
bardueru,
cardueru,
cardugureu
Frasi
sa cogótzula a segundis de comenti dha papas ti fait sa buca sciuga sciuga
2.
no balit una cugútzula, cussu caboni! ◊ po ciorbedhu, cussu portat folla de cugútzula!…
Terminologia scientifica
rbr, rbz
Traduzioni
Francese
artichaut sauvage
Inglese
wild artichoke
Spagnolo
alcachofa silvestre
Italiano
carciòfo selvàtico
Tedesco
spanische Artischocke.
cógu , nm Definizione
ómine chi faet majargiadorias, fatúgios; genia de animaledhu chi assimbígiat a una tziligheta
Sinonimi e contrari
abbervadore,
brúsciu,
fatuzeri,
maghiàgliu,
magineri,
mainàrgiu
/
pistilloni,
prantuledha
Frasi
unu cogu dh'iat castiada e dh'iat liau s'ogu ◊ fiast bófiu torrai anca iast lassau is cogus e is bisus tuus
Etimo
ltn.
cocus
Traduzioni
Francese
sorcier
Inglese
wizard
Spagnolo
brujo
Italiano
stregóne
Tedesco
Hexenmeister.
cógu 1 , agt Definizione nau de alegúmenes, chi funt de malu cotu, malos a còere (fà coga, pisu cogu).
cogudhàdu , agt: acogudhadu,
cugudhadu,
cugutadu Definizione
chi est cun su cugudhu, chi portat su cugudhu, ammontau coment'e chi portet su cugudhu
Sinonimi e contrari
annuadu,
cuguzadu
| ctr.
iscucuzau,
scugudhau
Frasi
fint apostados in d-una calanca, cugudhados, ispetendhe a l'isparare candho colaiat
2.
fint cun sa cara totu bene cogudhada cun s'isciallu
3.
est unu montiju cugudhadu de domos ◊ su monte est cugudhadu de nie ◊ sas tronas ti pianghent cugutadas dai su prúere de sos annos (G.Ruju)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
encapuchonné
Inglese
hooded
Spagnolo
encapuchado
Italiano
incappucciato
Tedesco
mit einer Kapuze.
cogúdula , nf Definizione pedra lisa, tundha, adata po pistare cosa a fine Sinonimi e contrari caróngiu, cocu 1, códua, códulu, cogólidu, cogodu, lecucu Frasi su curumedhu de su lionaxi, sa sali e su lardu pistaus bèni bèni cun d-una cogúdula fait bèni po s'arrúngia.
cogulàdu , agt: cuguladu Definizione
de cugulare; nau de s'aera, chi est ammontada de nues
Sinonimi e contrari
annuadu,
cugurradu,
cugurrosu,
nuirosu
Frasi
istaiat piús vene in sas dies coguladas e de bentu ◊ sa die fit fumosa e cugulada, bàrria de colores pagu giaros ◊ est una die cugulada e bujosa ◊ fit una sera cugulada chi ndhe poniat sa malinconia, apunta a frocare
Traduzioni
Francese
nuageux
Inglese
cloudy
Spagnolo
nublado
Italiano
nuvolóso,
copèrto
Tedesco
bewölkt.
cogúmbiu , nm: cucúmene,
cugúmbiri,
cugúmbiu,
cugúmene,
cugúmere,
cugumeri,
cugúmeru,
cugúmini,
cugúmiu,
cugúmmaru,
cugúrumu Definizione
genia de erba chi faet a cambu longu, cannàile, istérria in terra, fògia manna, e bogat coment'e una crucurighedha minore (upm), longhita, bona a papare candho su sèmene no est cumpriu / cugúmini aresti o burdu = melonedhu burdu o cugúmaru de àinu, zenia de erba velenosa chi assemizat a su cugúmene (Ecballium elaterium)
Sinonimi e contrari
ttrs. cugúmaru
Frasi
si piantaiat in s’ortu pumatas, melingiana, corcorijedha, cugúmene, basolu e melone
Terminologia scientifica
rbzc, Cucumis sativus
Etimo
ltn.
cucumis, -ere
Traduzioni
Francese
concombre,
cornichon
Inglese
cucumber
Spagnolo
pepino
Italiano
cetriòlo
Tedesco
Gurke.
cóguru , agt Definizione èssere mannu e c. = mannu in debbadas, chentza cabu.
cogúzu , nm: cucuzu,
cuguzu Definizione
totu su chi serbit a cuguzare, ammontare, fintzes a bestire; in su foedhóngiu, cosa nada in cobertantza, chi no si cumprendhet luego; genia de fogighedha o camisa chi portant imbodhigada is granos de una css. ispiga, e fintzes su granu etotu imbodhigau / faedhare in cuguzu = fuedhai in crobetàntzia, de una manera chi no si cumprendhet dereta, de pàrrere una cosa candho est un’àtera
Sinonimi e contrari
acavannu,
ammuntolzu,
assacarru,
coberta,
cucutzura,
cubutóngiu,
cugutzadorza,
cugutzóngiu,
cuzicura,
incarralzu
/
crobetàntzia
Frasi
faghendhe de su letu sa grabbada a coguzu li ponet sa banita, a istèrrere li ponet sa fressada!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
couverture,
tout ce qui sert à couvrir
Inglese
covering
Spagnolo
cobertura
Italiano
copertura,
tutto ciò che serve a coprire
Tedesco
Decke.
coh! , iscl Definizione ita dannu!, ite befe!: foedhu de ispantu po cosas cunsideradas unu male, dannu, chi no andhant bene Frasi coh!… totu che li ant furadu! ◊ coh, a si gherrare tra fradiles, a birgonza! ◊ coh, nachi s'intendhiat fintzas menzus, si ndhe pesat… e mortu!
còi còchere
coía , avb Sinonimi e contrari chici, cisso Frasi gopai at móviu coia a Castedhu, innanti de orbesci ◊ abarra, no ti ndi andis, ciai est coia! ◊ po tui a is noi e mesu est tardu, po mei est coia! Terminologia scientifica sdi.
coiamprósu , agt Definizione chi portat coa manna, ampra, nau in cobertantza po su malu chi si ammostat bonu, bellu, ma est totu trassas Etimo srd.
coiàtu , nf Definizione coa de gatu, genia de erba de tantas calidades, chi narant fintzes elva trigale (est de sa matessi genia de su trigu, faet meda in logu de laore), erba cuadhara Sinonimi e contrari acuca, cucacuca, pilini, scariola Frasi su lullu, s’avena e su coiatu est totu erba dannosa po su trigu Terminologia scientifica rba, Phalaris canariensis, P. coerulescens, P. minor, P. paradoxa, P. bulbosa Etimo srd.
coibbàsciu , agt Definizione in cobertantza, chi est a coa bàscia po sa bregúngia, afartau, chi si sentit in curpa o chentza arrexone Sinonimi e contrari abbirgonzadu, atzantaradu, bregungiu, coivatu, ibregungiu, sbragungiu, vitiparau Etimo srd.