coglionàda , nf Sinonimi e contrari
coglionadura,
futida
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
duperie,
tromperie
Inglese
swindle
Spagnolo
estafa
Italiano
fregatura
Tedesco
Betrug.
coglionadòre, coglionadòri , agt, nm: collonadore, collunadori Definizione chi o chie cullonat o ingannat Sinonimi e contrari coglioneri, inganneri / cdh. cugliunadori Etimo srd.
coglionadúra , nf Sinonimi e contrari
coglionada,
coglionu
/
cdh. cugliunatura
Traduzioni
Francese
connerie
Inglese
piss-take
Spagnolo
mofa
Italiano
coglionatura
Tedesco
Betrug.
coglionài, coglionàre , vrb: cogliunai,
colgiunai,
collonare,
collunai,
cugliunai,
cugliunare,
culiunai,
cullionare,
cullonare,
cullunai,
culunnai Definizione
pigare a ingannu, a imbrógliu, giare a bíere o a crèdere una cosa po un'àtera, prus che àteru a brulla; prnl., befare de ccn.
Sinonimi e contrari
abbovai,
colovrinare,
imbaucare,
imbelecare,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
ingregai,
istusciare,
piocai,
scafai,
trampai,
transare
Frasi
collonendhe mi ses o abberu mi ses nendhe?◊ cudhu lu mutiat, ma isse no bi rispondhiat ca ischiat chi fit a lu collonare ◊ de su disgratziau no ti ndi cugliunis! ◊ cantu cogliono a tie apa dannu! ◊ abarras cugliunau si creis a totu su chi ti narant!◊ oe mi at collonadu su sonnu: depia pesare a sas ses e mi ndhe so ischidadu a sas sete!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
duper,
tromper
Inglese
to piss out of s.o
Spagnolo
mofar
Italiano
coglionare
Tedesco
betrügen.
cogliòne callòni
coglionèlla , nf Definizione
cosa chi si narat o chi si faet a ccn. po erríere, a giogu
Sinonimi e contrari
badalocu,
bischíglia,
brúglia,
brullaria,
ciacota,
ciasca,
cistu,
tzigota
/
cdh. cugliunella
Frasi
sos cumpanzos mi naraiant gai pro coglionella
Traduzioni
Francese
plaisanterie
Inglese
joke
Spagnolo
broma
Italiano
corbellatura,
burla,
schérzo
Tedesco
Spott,
Scherz.
coglionéri , agt Sinonimi e contrari coglionadore, inganneri Etimo srd.
cogliòni callòni
cogliónu , nm: collonu,
collunu Definizione
cosa (fàula) chi si narat o chi si faet po pigare in giru, po fàere una brulla, ma fintzes ingannandho s'àteru po su malu / sa die de su collonu = prima die de abrile, candho si narant fàulas a brulla
Sinonimi e contrari
coglionadura,
coglionella
/
cdh. cugliunu
/
ingannia,
trampa
Frasi
ti portant a risu e coglionu ◊ no est abberu cussa cosa: ti lu tent àere nadu in collonu
2.
mi l'ant fata in collonu a mi fàghere frimmare cudhu pabilu, ca nachi fit una cosa e fit un'àtera, e deo chentza ndhe cumprèndhere!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
plaisanterie,
moquerie
Inglese
mockery
Spagnolo
broma,
mofa
Italiano
fregatura,
burla,
schérzo
Tedesco
Betrug,
Scherz.
coglíre , vrb: acoglire,
collire,
colliri,
cullire,
goglire Definizione
aciapare o pigare cosa po dha pònnere, assentare o chistire totu a unu in istrégiu, o fintzes pigare o arrecire gente in calecunu apretu; foedhandho de cosas de imparare, tènnere o ischire a mente
Sinonimi e contrari
acabarrare,
acabidae,
acasagiai,
ammuntonae,
arragolli,
aunire,
balanzare,
chistie,
frànghere,
imparai,
incungiai,
ingòllere,
remonire,
tòdhere
| ctr.
frundhire,
fuliare,
lassare,
bocare
Modi di dire
csn:
collire su tempus, s'ora, su logu, collire fritu, refriu, tússiu, una maladia; cullire a unu chi dimandhat fémina = chèrrere a unu a maridu; collire sas carrugas = frànghere sas ancas, sos pes; collire s'olia a mesapare, a tres una = a pratziri in duus (metadi a su meri de is matas e metadi a chini ndi dh'arregollit), o in tres (duas partis a su meri e una a chini dh'arregollit)
Frasi
bidet su frutu maduru vicinu però no giompet mai a lu coglire (L.Ilieschi)◊ tziu Zubanne depiat andhare a collire uliba ◊ uv'est cogliu su dinare?
2.
est ammorandhe chin d-unu ma no l'ant galu culliu ◊ babbu s'ira la zuchet chin mecus, ca dia chèrrere cullire s'ammorau ◊ póveru fit, ma si l'ant collidu ◊ est preíderu iscontzu, ma nois nos lu coglimus, fiza mia! ◊ est fura a si collire sa cosa antzena! ◊ a issos lis aiant collitu sas istàntzias mentzus chi bi aiant ◊ a su ci apu cumpréndhiu, Doloreta est peri disposta a ti colliri
3.
sa fémina ndhe at collidu sos trastes istérridos ◊ sa robba neta cheret collida a su guardarobba
4.
si benit mancu su balanzu tuo, como collo fintzas deo in su cusinzu
5.
de sas voches chi at ghetatu s'at cullitu su bichinatu ◊ sos mazores de sa bidha si fint collitos pro picare una detzisione
6.
est de bona memória: si l'intendhet una borta ebbia, sa cantone, ndhe la collit totu
Etimo
itl.
cògliere
Traduzioni
Francese
ramasser,
recueillir
Inglese
to receive,
to collect
Spagnolo
recoger,
acoger
Italiano
raccògliere,
accògliere
Tedesco
auflesen,
aufnehmen.
cógliu , nm: colzu 1,
córgiu,
corju,
corzu,
croxu Definizione
est prus che àteru sa pedhe de animales de petza manna (àinu, boe, cuadhu, e àteros) e po cussu grussa meda; si narat in cobertantza de sa pedhe de su cristianu puru, mescamente a disprétziu, o de calecunu bestimentu malu a manigiare samunandho de cantu est grussu
Sinonimi e contrari
pedhe
/
còglia,
corgiolu,
iscortza,
scroxu
/
pidhoncu
Modi di dire
csn:
su croxu de sa mela, de s'àxina, croxu de àrburi, de pani, de nuxi, de méndula, de arenada, de coloru = sa corza; gherrare a corjos = a istrumpas
Frasi
de sos corzos contzados, segundhu s'animale si faghent loros, sogas, traíglias, solas e àteru ◊ li lasso su colzu a si lu fàghere a botinos
2.
no podea abarrai in croxu de su feli chi tenea! ◊ ancu ti boghent su corzu, coromeu!…◊ lu felzeint a ue su colzu est piús duru ◊ timet a lu corpare, a su fizu, a bortas puru chi li guastet su corzu!…
3.
bogadichelu cussu corzu de tzacheta, ca ti la sàmuno!
Terminologia scientifica
crn
Etimo
ltn.
coriu(m)
Traduzioni
Francese
cuir,
peau
Inglese
leather,
rind
Spagnolo
cuero,
piel
Italiano
cuòio,
bùccia
Tedesco
Leder,
Schale.
cogliunài coglionàre
cògnaca , nf Definizione una genia de abbardente Terminologia scientifica bfg.
cognólu cangiólu
cógnu , nm: cóngiu,
conzu Definizione
istregighedhu de terra a pònnere abba o binu a bufare, a un'asa; istregighedhu, misura de mesu litru / min. congixedhu; pani de cóngiu = zenia de durche
Sinonimi e contrari
congiali,
cungiou
Cognomi e Proverbi
smb:
Congiu, Congeddu, Conzeddu
Terminologia scientifica
stz
Etimo
ltn.
congius
Traduzioni
Francese
cruche
Inglese
terracotta tankard,
pitcher
Spagnolo
jarra
Italiano
boccale di tèrra còtta,
orciòlo
Tedesco
Steinkrug,
Krüglein.
cogòcia cocòcia
cogóciu , nm Definizione
su corgiolu grussu de s'ou
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
coque
Inglese
egg shell
Spagnolo
cascarón
Italiano
gùscio dell'uòvo
Tedesco
Eierschale.
cogodèdha , nf Definizione cogodu piticu, pedrighedha tundha.
cogòdi , nm Definizione
pisedhu o pisu de coloru, una genia de erba chi faet a cambu longu e bogat una teghighedha cun su granu
Sinonimi e contrari
chérigu,
cugúdula,
pabantzolu,
pisedhu 1
Cognomi e Proverbi
smb:
Cogodi, Cogode
Terminologia scientifica
rba, Lathyrus aphaca
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gesse aphaca
Inglese
lathyrus aphaca (grass)
Spagnolo
áfaca
Italiano
àfaca
Tedesco
Rankenplatterbse.
cogodía cagadía