istichínzu , nm Definizione i. masetu, tichíngiu, genia de linna chi faet a cannàile longu Sinonimi e contrari atzara, bentzígliu, bidichinzu, elighinzu, firighinzu, inteltzu, pilighinzu.
istichíre , vrb: stichiri Definizione pònnere aintru de ccn. cosa, pruschetotu a fortza, a incracadura; cuare aintru de ccn. logu, chistire / andhare, èssere istichi istichi = andhare, èssere o istare a su cua cua Sinonimi e contrari intrae, tzacare / incracai, istibbire / abbuare, ammagare, fichire, impertusare, infoxinae, intanae, intuzare, istugiai | ctr. bocare 2. no teniant un'àteru apusentu a si pòdere istichire ◊ commo chi tenimus sa currente sas candhelas las amus istichias ◊ in cussu monte fachet a nos istichire candho sos àteros nos cherent gherrare ◊ su mannale si ndhe abbizavat chi fit a l'uchídere e s'istichiat candho intravant a ndhe lu vocare ◊ ístati che colovra acoconadu, o puru istíchiti in calchi iscusógliu! ◊ sa pitzinna si est istichida comente at intesu benindhe zente Etimo srd. Traduzioni Francese ficher, cacher Inglese to thrust, to hide Spagnolo hincar, clavar, esconder Italiano ficcare, nascóndere Tedesco stecken, verstecken.
istichisistíchis, istichistíchis , nm Definizione tocamentu in dossu po fàere a erríere a unu Sinonimi e contrari chilighili, chilighiti, corigori Etimo srd.
istichíu , pps, agt Definizione de istichire; chi est cuau, frantu Sinonimi e contrari apartadu, cuadu, frantu 2. sas crocas abbarrant istichias in tempus assutu.
isticonài , vrb: sticonai Definizione intrare o portare coment'e punghendho calecuna cosa movendhodha a istichidura Sinonimi e contrari istichire, stichidhiri Frasi piga custa pertiedha po isticonai in su stampu de sa bàrcia po ndi fai essí su mustu! Etimo srd.
istícu istíca
istícu 1 , avb Definizione su istichire / prenu a i. = prenu prenu, a incracadura, istibbiu Sinonimi e contrari istibbu Frasi su pitzinnu zuchet sa bússia a isticu de milli contipizos ◊ sa sita fit sèmpere piena a isticu de pitzinnos andhendhe a iscola ◊ sa corte fit prena de tzente a isticu, pariat unu lapiolu de macarrones fudhinne! Etimo srd.
isticullída , nf: istigulita Sinonimi e contrari ciucullita, súcuru 1, taculida, tzaculitata, tzitzilicu, tzucu Etimo srd.
istídha , nf: istídhia, stidhu Definizione un'apenas de cosa, mescamente de css. lícuidu Sinonimi e contrari botiu, ghema 1, guta 1, gutiu, istídhigu, làmbria, lútiu, lútria, paspia Frasi luchet che istidhas de lentore ◊ sas domos de sa bidha sunt totu de sa preda chi at tiradu issu cun d-una volontade de mincidissu cun su corpus sudendhe istidha istidha (A.Casula)◊ si sont sicados sos ocros e no mi ant lassadu mancu un'istídhia salida a custu dolu! 2. sa fiama de su mudeju no lassat mancu un'istidha de braja Etimo ltn. stilla.
istidhàre istedhiàre
istídhia istídha
istidhiàda , nf Definizione su istidhiare Sinonimi e contrari paspiada Frasi at dadu un'istidhiada de abbasanta a su baule Etimo srd.
istidhiadórgiu , nm: istidhigadórgiu, stidhiadroxu Sinonimi e contrari butiadorzu, grundha, ilgutadera, urrundha Etimo srd. Traduzioni Francese égouttoir Inglese drip Spagnolo goterón Italiano gocciolatóio Tedesco Dachrinne.
istidhiadúra , nf: stidhiadura Sinonimi e contrari butiadura, butiamentu, gutionzu, stidhióngiu Etimo srd.
istidhiài, istidhiàre istedhiàre
istidhigadórgiu istidhiadórgiu
istidhigàre istedhiàre
istídhigu, istídhiu, istídhu , nm: stídhiu Definizione un'apenas de cosa, mescamente de css. lícuidu assimbigiau po tanti e bisura a una làmbriga / min. istidhiedhu; aconciai is istídhius de sa teulada = mendhare sa cabertura, cambiare carchi téula segada Sinonimi e contrari botiu, guta 1, gutiu, istidha, làmbria, làmpia, lútiu, lútria, paspia Frasi sa funtana fit falendhe a istídhiu ◊ ghetamí duus istídhigus de mexina! ◊ a istidhu a istidhu plenet su casidhu ◊ no at fatu prus un'istídhigu de abba! Etimo srd. Traduzioni Francese goutte Inglese drop Spagnolo gota Italiano góccia, góccio Tedesco Tropfen.
istidhiósu , agt Definizione nau de tempus, chi est a su proe proe Sinonimi e contrari pioinosu, proíxinu, proischinosu | ctr. asciutu Etimo srd.