A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

marrócu , nm Definizione calidade de aràngiu, moru o sambíngiu; a logos est un'èssere de sa fantasia chi nanca si papat is piciochedhos malos Cognomi e Proverbi smb: Marroccu Terminologia scientifica frt, Citrus sinensis.

marrócula , nf: morócula, moróscula, morrócula, murrócula Definizione genia de giogu: un'orrugu de linna trebballau a bisura de pira, cun sa punta de ferru, chi si faet dummidare (o ballare) betandhodha a cropu in terra poderandho su càbudu de una codriola (imbolicantinu) imbodhigada totu a inghíriu de sa punta a sa cucuréntzia (sa parte prus grussa, ue podet portare coment'e unu tenaghe)/ ballare, girare che murrócula Sinonimi e contrari badhadrufa, badharóculu, badrufa, baudha, borrócula, crócua, mardúfula, murdófula, pissirache Frasi su pitzinnu fit su mentzus zocatore a bullinu e a morrócula ◊ ceo fia tota die girendhe che marrócula pro mustrare su logu a frades mios Terminologia scientifica ggs Etimo srd. Traduzioni Francese toupie Inglese spinning top Spagnolo peonza Italiano tròttola Tedesco Kreisel.

marròdhe, marródhi , nm Definizione númene chi si giaet a su gatu, su marrallau.

marrófiu , nm Definizione genia de erba bona po cura Sinonimi e contrari alassucru, mamarruju, marrúbiu* Terminologia scientifica rba, rbc, Marrubium vulgare.

marrogài , vrb Definizione matzigare a meda Sinonimi e contrari mastighinzare, mastuciare.

marrógnu , nm: marróngiu, marronzu Definizione su marrare, trebballu chi si faet a marra Sinonimi e contrari tzapadura, tzaponzu Frasi custu frore dhu cantaiaus sèmpede in sos marronzos 2. contat sempre sas trassas de marzane, sos marronzos de sirbone, sos bolos de s'istoritu codhaventu Etimo srd. Traduzioni Francese piochage Inglese hoeing Spagnolo labranza Italiano zappatura Tedesco Hacken.

marronàda , nf Definizione su marronare; in cobertantza fadhina manna, prus che àteru po sa pagu atentzione Sinonimi e contrari burratinada.

marronadòre , agt, nm Definizione chi o chie trebballat sa terra a marrone Sinonimi e contrari marradori, marronaju, marroneri Frasi marronadore, cantu demozas e cantu at sapore su pane chi ti papas! Etimo srd. Traduzioni Francese piocheur Inglese digger Spagnolo cavador Italiano zappatóre Tedesco Hack..., Feldarbeiter.

marronài , vrb: marronare Definizione trebballare a marrone, a marrita Sinonimi e contrari illeonare, marrai, tzapare Frasi lassa sa catza e vae a marronare! ◊ fimus marronendhe e brugliendhe, in binza ◊ in zannarju su massaju cumintzait a marronare su tricu Etimo srd. Traduzioni Francese piocher Inglese to dig Spagnolo cavar Italiano zappare Tedesco um-hacken.

marronàju , nm Definizione giorronaderi chi trebballat a marra Sinonimi e contrari marradori, marronadore, tzapadore Etimo srd.

marronàre marronài

marrònca marròca

marronchinàre , vrb Definizione in su giogu de sa murra, cricare de no èssere craros bogandho is pódhighes, a trassa, po ingannare su cumpàngiu (chi deasi no cumprendhet bene e prus pagu podet ingertare sa summa chi faent) Frasi cudhu comintzat a marronchinare e abboghinare… parent in gherra, zoghendhe a sa murra!(Gn.Cosseddu)

marròne , nm: marroni Definizione marra manna / m. de launai = tzapu pro iscrevare sa terra arada, segare is leas; m. mascu = picu chentza sa punta, solu cun s'ata, fatu a bisura de tzapu Sinonimi e contrari tzapu Frasi sa terra fiat aici prena de perda e tostada chi is marronis fiant luegus ingurdus ◊ sa muzere ch'essiat prima de fàghere die a marrone a codhu ◊ una prima istrutzione l'apo àpida in iscola: pustis mi ant intregadu su marrone (L.Marteddu)◊ sa rana in sos ortos faghet prus trabballu de unu marrone, ca si mànigat sos bobbois dannarzos Cognomi e Proverbi smb: Marrone, Marroni Terminologia scientifica ans Etimo srd. Traduzioni Francese pioche Inglese hoe Spagnolo azada Italiano zappa Tedesco Hacke (große).

marròne 1 , nm Definizione colore de castàngia Frasi sas iscarpitas fines de pedhe, marrones Terminologia scientifica clr Traduzioni Francese marron Inglese brown Spagnolo marrón, castaño Italiano marróne Tedesco Kastanienbraun, Braun.

marròne 2 , nm Definizione dente de ananti Sinonimi e contrari marra 1, marrúcia Terminologia scientifica crn.

marròne 3 , agt, nm Definizione chi o chie est malu, giau a su malu fàere, prenu de marronia Frasi ingurdos e marrones ant ispertu chervos e mugras (E.A.Bernardini) Etimo srd.

marronèra , nf Definizione su tempus de su marríngiu e fintzes su marríngiu etotu Sinonimi e contrari marradura, marríngiu, tzapitonzu Etimo srd.

marronéri , nm Sinonimi e contrari marradori, marronadore, marronaju Etimo srd.

marróngiu marrógnu