marrócu , nm Definizione calidade de aràngiu, moru o sambíngiu; a logos est un'èssere de sa fantasia chi nanca si papat is piciochedhos malos Cognomi e Proverbi smb: Marroccu Terminologia scientifica frt, Citrus sinensis.
marrócula , nf: morócula,
moróscula,
morrócula,
murrócula Definizione
genia de giogu: un'orrugu de linna trebballau a bisura de pira, cun sa punta de ferru, chi si faet dummidare (o ballare) betandhodha a cropu in terra poderandho su càbudu de una codriola (imbolicantinu) imbodhigada totu a inghíriu de sa punta a sa cucuréntzia (sa parte prus grussa, ue podet portare coment'e unu tenaghe)/ ballare, girare che murrócula
Sinonimi e contrari
badhadrufa,
badharóculu,
badrufa,
baudha,
borrócula,
crócua,
mardúfula,
murdófula,
pissirache
Frasi
su pitzinnu fit su mentzus zocatore a bullinu e a morrócula ◊ ceo fia tota die girendhe che marrócula pro mustrare su logu a frades mios
Terminologia scientifica
ggs
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
toupie
Inglese
spinning top
Spagnolo
peonza
Italiano
tròttola
Tedesco
Kreisel.
marròdhe, marródhi , nm Definizione númene chi si giaet a su gatu, su marrallau.
marrófiu , nm Definizione genia de erba bona po cura Sinonimi e contrari alassucru, mamarruju, marrúbiu* Terminologia scientifica rba, rbc, Marrubium vulgare.
marrogài , vrb Definizione matzigare a meda Sinonimi e contrari mastighinzare, mastuciare.
marrógnu , nm: marróngiu,
marronzu Definizione
su marrare, trebballu chi si faet a marra
Sinonimi e contrari
tzapadura,
tzaponzu
Frasi
custu frore dhu cantaiaus sèmpede in sos marronzos
2.
contat sempre sas trassas de marzane, sos marronzos de sirbone, sos bolos de s'istoritu codhaventu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
piochage
Inglese
hoeing
Spagnolo
labranza
Italiano
zappatura
Tedesco
Hacken.
marronàda , nf Definizione su marronare; in cobertantza fadhina manna, prus che àteru po sa pagu atentzione Sinonimi e contrari burratinada.
marronadòre , agt, nm Definizione
chi o chie trebballat sa terra a marrone
Sinonimi e contrari
marradori,
marronaju,
marroneri
Frasi
marronadore, cantu demozas e cantu at sapore su pane chi ti papas!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
piocheur
Inglese
digger
Spagnolo
cavador
Italiano
zappatóre
Tedesco
Hack...,
Feldarbeiter.
marronài , vrb: marronare Definizione
trebballare a marrone, a marrita
Sinonimi e contrari
illeonare,
marrai,
tzapare
Frasi
lassa sa catza e vae a marronare! ◊ fimus marronendhe e brugliendhe, in binza ◊ in zannarju su massaju cumintzait a marronare su tricu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
piocher
Inglese
to dig
Spagnolo
cavar
Italiano
zappare
Tedesco
um-hacken.
marronàju , nm Definizione giorronaderi chi trebballat a marra Sinonimi e contrari marradori, marronadore, tzapadore Etimo srd.
marronàre marronài
marrònca marròca
marronchinàre , vrb Definizione in su giogu de sa murra, cricare de no èssere craros bogandho is pódhighes, a trassa, po ingannare su cumpàngiu (chi deasi no cumprendhet bene e prus pagu podet ingertare sa summa chi faent) Frasi cudhu comintzat a marronchinare e abboghinare… parent in gherra, zoghendhe a sa murra!(Gn.Cosseddu)
marròne , nm: marroni Definizione
marra manna / m. de launai = tzapu pro iscrevare sa terra arada, segare is leas; m. mascu = picu chentza sa punta, solu cun s'ata, fatu a bisura de tzapu
Sinonimi e contrari
tzapu
Frasi
sa terra fiat aici prena de perda e tostada chi is marronis fiant luegus ingurdus ◊ sa muzere ch'essiat prima de fàghere die a marrone a codhu ◊ una prima istrutzione l'apo àpida in iscola: pustis mi ant intregadu su marrone (L.Marteddu)◊ sa rana in sos ortos faghet prus trabballu de unu marrone, ca si mànigat sos bobbois dannarzos
Cognomi e Proverbi
smb:
Marrone, Marroni
Terminologia scientifica
ans
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pioche
Inglese
hoe
Spagnolo
azada
Italiano
zappa
Tedesco
Hacke (große).
marròne 1 , nm Definizione
colore de castàngia
Frasi
sas iscarpitas fines de pedhe, marrones
Terminologia scientifica
clr
Traduzioni
Francese
marron
Inglese
brown
Spagnolo
marrón,
castaño
Italiano
marróne
Tedesco
Kastanienbraun,
Braun.
marròne 2 , nm Definizione dente de ananti Sinonimi e contrari marra 1, marrúcia Terminologia scientifica crn.
marròne 3 , agt, nm Definizione chi o chie est malu, giau a su malu fàere, prenu de marronia Frasi ingurdos e marrones ant ispertu chervos e mugras (E.A.Bernardini) Etimo srd.
marronèra , nf Definizione su tempus de su marríngiu e fintzes su marríngiu etotu Sinonimi e contrari marradura, marríngiu, tzapitonzu Etimo srd.
marronéri , nm Sinonimi e contrari marradori, marronadore, marronaju Etimo srd.
marróngiu marrógnu