càsticu , avb: càstigu,
càstiu 1 Definizione
a c. = po is die de festa / zipone, beste de càstigu, de càstiu = su bonu
Sinonimi e contrari
| ctr.
fitianu
Frasi
custos pantalones mi los lasso a càstigu ◊ si ponias mente a mie lu tias portare a càstigu in sas dies bagadias, cussu pinzos ◊ su sartu mi tevet leare sas misuras pro unu bestire de càstigu ◊ a su tempus sa peta in sas domos fit a càstigu ◊ ti ses bestiu chin sa beste de càsticu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
réservé pour les grandes occasions
Inglese
reserved for the feasts
Spagnolo
para las fiestas
Italiano
riservato per le fèste
Tedesco
für die Festtage aufbewahrt.
codhilòne , nm: codhirone Definizione
a c. = ciciu in codhos de un'àteru cun is cambas ananti, una a un'ala e una a s'àtera de su tzugu
Sinonimi e contrari
cadhigarone,
cocolloi,
codhedhu,
codhicorona,
codhubalone,
palaborcedhu
Frasi
leare a unu a codhirone
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
porter sur les épaules (qqn)
Inglese
astride one’s shoulders
Spagnolo
a carramanchones
Italiano
a cavallùccio
Tedesco
huckepack.
coilàrza, coilàtza , nf, nm: cubilarja,
cuilàglia,
cuilàrgia,
cuilarza,
cuilarzu,
cuilarxa,
cuilarxu,
cuilatza,
cuilaxa,
curiatza Definizione
tretu, logu inue totu a fúrriu si dhue faet o ant fatu acorru po bestiàmene, passiale, cuile, e fintzes sa mindha ue si ponet su cuile; logu alladamingiau, grassu ca dhue fut su cuile; coilarza est fintzes sa tana de su lèpere / fàghere cuilarza = pònnere bestiàmene a pàschere, a crocare, po ingrassare sa terra
Sinonimi e contrari
coibi,
pastoritzale
Frasi
cue est logu de pastoriu e de cuilarzos ◊ nche colaiat su tempus pulindhe sa cubilarja ◊ no t'ispundas atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! ◊ eus fatu s'abbisita de is cuilarxus de sa cussòrgia
Terminologia scientifica
pst
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
terrain où il y a des enceintes pour les animaux
Inglese
corral
Spagnolo
terreno donde hay apriscos
Italiano
terréno dóve insistono i recinti per il bestiame
Tedesco
Viehpferch.
confúgere , vrb Definizione
pònnere impare is líteras a unas a unas o lígere a síllabbas
Sinonimi e contrari
cofuzire*,
compitare
Traduzioni
Francese
articuler séparément les syllabes
Inglese
to sillabify
Spagnolo
silabear
Italiano
sillabbare
Tedesco
buchstabieren.
corporzàle , nm Definizione
sa parte grussa de una carena, foras is bratzos, is cambas e sa conca
Sinonimi e contrari
dossu
Terminologia scientifica
crn
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tronc sans les membres
Inglese
trunk
Spagnolo
tronco
Italiano
il trónco escluse le mèmbra,
tórso
Tedesco
Oberkörper.
córvina , nf Definizione
is crobos
Sinonimi e contrari
corvia
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
les corbeaux
Inglese
ravens
Spagnolo
los cuervos
Italiano
i corvi
Tedesco
Raben.
crismèra , nf Definizione
s'istugighedhu ue si chistit s'ogiusantu
Terminologia scientifica
stz
Etimo
ctl., spn.
crismera
Traduzioni
Francese
burette destinée à contenir les saintes huiles
Inglese
holy oil vessel
Spagnolo
crismera
Italiano
vasetto dell'òlio santo
Tedesco
Salbölgefäß.
cumbeniàre , vrb: acumbeniare* Definizione
pònnere is cumbénias, is comodidades, mescamente in sa domo
Sinonimi e contrari
acumbenentziare
Traduzioni
Francese
doter un appartement de tous les conforts
Inglese
to provide with comforts
Spagnolo
poner comodidades en la casa
Italiano
provvedére del conveniènte,
di comodità
Tedesco
für die Bequemlichkeit sorgen.
dhas , prn: las Definizione
prn. de 3ˆ p. pl. fémina po gente o cosa manigiau a cumplementu ogetu
Frasi
cussas boxis dhas intendu e dhas connòsciu ◊ cussas fainas issu dhas fiat a prexeri ◊ sas arbeghes inue dhas tenes? ◊ como mi che tiro is botas e dhas pòngio a asciutare ◊ is piciocas si parant a fúrriu de sa pratza ibertandho a dhas brindhare is piciocos po ballare ◊ sas brullas sunt bellas e dhas aggradesso
Etimo
ltn.
illas
Traduzioni
Francese
les
Inglese
them
Spagnolo
las
Italiano
le (prn.)
Tedesco
sie.
dhos , prn: dhus,
los Definizione
pronúmene de 3ˆ p. pl. po gente e cosa manigiau sèmpere a cumplementu ogetu
Frasi
is piciocos po sa cursa s’iant cricau is cuadhos prus bellos, mancari pedindhodhos a calecunu amigu in is bidhas de presu ◊ a fillus tuus dhus apu bius in pratza ◊ dhus fatzu curri, cussus canis, chi mi atressant ananti! ◊ arregortus is duus panis, fuiu si est e papaus si dhus at ◊ sos iscrapones fuint diasi mannos chi a dhos tragare dhue cheriat Zesugristu! ◊ cudhos drutzis si dhos at papaos cuntentu
Etimo
ltn.
illos
Traduzioni
Francese
les
Inglese
them
Spagnolo
los
Italiano
li
Tedesco
sie.
fedulíu , nm: fetuliu Definizione
totu su fedu, is pitichedhos, is fígios, sa minudia; piciochedhu minore
Sinonimi e contrari
ciuciudhia,
crialla,
edora,
fedana,
fedóriu,
fegliutina,
pibidhia,
pipiàglia,
pisedhina,
pitzinnàglia
/
creadura,
pipiu
Frasi
a betzu fachiat fainas de feduliu ◊ su feduliu est zirellu ◊ a bi ndhe at de feduliu, in cussa domo!…
2.
ma ses macacu abberu… chi pianghes pares unu feduliu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
les petits,
les enfants
Inglese
children,
kids
Spagnolo
los pequeños
Italiano
i piccoli,
i bambini
Tedesco
Kinder (Pl.).
fedumédhu , nm Definizione
fedu apenas ingendrau, pitichedhu, o fintzes naschiu ma minore, nau mescamente de angiones e crabitos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fœtus,
les petits des animaux
Inglese
fetus,
joey
Spagnolo
feto,
cría
Italiano
fèto,
i piccoli (degli animali)
Tedesco
Fetus,
Fötus,
Jungen (Pl.).
feminàlla , nf, nm: feminaza,
feminazu,
femmiarxu,
femminazu Definizione
chedha de féminas, féminas medas, is féminas
Sinonimi e contrari
feminiu
/
cdh. feminàglia
Frasi
a missa donzi die bi andhat meda sa feminaza ◊ cussa est fèngia de feminalla ◊ su feminazu pensaiat a samunare, prugare e fàere a pane su trigu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
les femmes
Inglese
women (a lot of)
Spagnolo
mujerío
Italiano
le dònne,
quantità di dònne
Tedesco
Frauen (Pl.).
focàle , nm: fogale,
fogali Definizione
genia de maladia chi leat a is gràndhulas a is procos e faet a ufradura e tupamentu a su gúturu
Sinonimi e contrari
focone 1,
guturones,
ischinéntzia
Frasi
anchi dhu pighit su fogali a chini mi at fatu arrui! ◊ sos porcos moriant de fogale
Terminologia scientifica
mld.
Etimo
ltn.
focale
Traduzioni
Francese
angine,
adénite épidémique qui frappe les cochons
Inglese
angina,
swine adenitis
Spagnolo
angina
Italiano
angina,
adenite epidèmica suina
Tedesco
eine Drüsenentzündungssorte.
frisài, frisàre , vrb Definizione
fàere is pilos totu a lorighedhas, anedhaos
Sinonimi e contrari
allorichitare,
anedhai,
arrullai,
eritzare,
incincinnare,
riciulare
2.
tantos chi sunt ispilidos oe si bident cun pilos brundhos frisados e canos
Etimo
ctl.
frisar
Traduzioni
Francese
friser les cheveux
Inglese
to curl
Spagnolo
rizar
Italiano
arricciare i capélli
Tedesco
locken,
kräuseln.
giúnghere , vrb: ciúnghere,
giungi,
giúngiri,
zúnghere Definizione
pònnere su giuale a is boes; andhare impare
Sinonimi e contrari
ingiualare
/
acucuai,
agiobare,
agiuai,
apagiare,
azuvalare,
ingainare
| ctr.
igiúgnere
Frasi
babbu m'iat fatu unu carrighedhu e po dhu tirare giunghia unu giuitedhu a giualedhu de canna ◊ a giúnghere su maschinganna, loros de figu e giuales de pramma! ◊ giuntu ant sos carrulantes ma no est die de trivàgliu, est su séichi de giannàgliu! (G.Farris)◊ meritas giuntu cun su própriu giuali!
2.
sos pisedhos, giunghèndhesi a manu apare, incomintzeint a si asciare in bolu (G.Murtas)
Etimo
ltn.
iungere
Traduzioni
Francese
atteler les bœufs au joug
Inglese
to yoke
Spagnolo
uncir
Italiano
aggiogare
Tedesco
einspannen.
giúnta 1 , nf Definizione
s'esecutivu de un'amministratzione fatu de unas cantu personas (presidente e assessores)
Frasi
s'amministratzione de una comuna la contivizant su cossizu, sa giunta e su síndhigu ◊ dèu in giunta ia fuedhau feti de paga e ge si ndi arregodais is de sa giunta!
Traduzioni
Francese
les adjoints,
commission,
organe administratif
Inglese
town council
Spagnolo
junta
Italiano
giunta
Tedesco
Ausschuß.
idalài, idalàri , vrb: irdalai,
isdalare,
sdalai Definizione
segare o ispuntare s’ala, is alas, fèrrere a s’ala; nau de gente, immarrire meda, pònnere o tènnere unu dolore chi no lassat camminare o trebballare
Sinonimi e contrari
iderrigari,
isalare
2.
s'àbbile fit débbile e totu isdalada ◊ soi totu irdalada, soi morendumí!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rogner les ailes
Inglese
to clip (wings)
Spagnolo
cortar las alas
Italiano
tarpare le ali
Tedesco
beschneiden.
iddoàre , vrb: ildoare,
irdoare,
irdogare,
isdoare,
sdogai Definizione
essire o bogare de pare is doas (nau de carrada); nau in cobertantza, apèrrere, bogare de pare, fàere a orrugos de su cropu o de s’orruta, nau de ccn. crepare de su tzacu o de àteru
Sinonimi e contrari
cherpai,
ildeossare,
isdegorare,
isteressare
Frasi
mai carrada apo bidu ildoendhe ◊ est a puntu de s'irdogare che una cupa, imbriacu!
2.
sa gente tostada de s'errisu agiummai si dhue iddoànt candho iant inténdiu sa cosa ◊ su coro mi si fit irdoganne dae sa gana de li nàrrere chi emmo ◊ indunindunu, iscostiànnesi che pípera, su babbu si fit irdogatu: si fint pesatas sas tràchitas de sas voches (A.Pau)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enlever les douves,
démolir,
écraser
Inglese
to smash,
to unstave
Spagnolo
quitar las duelas,
romper,
destrozar
Italiano
sdogare,
sfracellare,
sfasciare
Tedesco
die Dauben entfernen von,
zertrümmern,
zerbrechen.
ildeossàre , vrb: ildiossare,
irdaossare,
irdegossare,
irdeossare Definizione
bogare de pare o iscosciare unu trastu, fàere a orrugos; nau de ccn., immarrire meda de ndhe sentire dolore / i. una cradea, unu bancu, unu banchitu
Sinonimi e contrari
iddoare,
isconsiminzare,
istracassare
| ctr.
aconciai
Frasi
chie fit istrampadu a manca, chie imboladu a dresta, chie irdeossendhe unu banchitu…◊ bides piantas seculares fatas a carvone: ndhe faghent sa piedade, ildeossadas ◊ petzi mi che sapo in terra a unu muntone, irdaossadu che cuba betza ◊ leademilu, sinono l'ildiosso!
2.
oe so totu irdeossadu cun cussu triballu de deris!
Traduzioni
Francese
démolir,
traumatiser,
se casser les os
Inglese
to smash,
to traumatize,
to thrash s.o
Spagnolo
destrozar,
tener los huesos molidos
Italiano
sfasciare,
traumatizzare,
rómpere le òssa
Tedesco
zerbrechen,
ein Trauma bewirken,
zerschlagen.