càsticu , avb: càstigu, càstiu 1 Definizione a c. = po is die de festa / zipone, beste de càstigu, de càstiu = su bonu Sinonimi e contrari | ctr. fitianu Frasi custos pantalones mi los lasso a càstigu ◊ si ponias mente a mie lu tias portare a càstigu in sas dies bagadias, cussu pinzos ◊ su sartu mi tevet leare sas misuras pro unu bestire de càstigu ◊ a su tempus sa peta in sas domos fit a càstigu ◊ ti ses bestiu chin sa beste de càsticu Etimo srd. Traduzioni Francese réservé pour les grandes occasions Inglese reserved for the feasts Spagnolo para las fiestas Italiano riservato per le fèste Tedesco für die Festtage aufbewahrt.

codhilòne , nm: codhirone Definizione a c. = ciciu in codhos de un'àteru cun is cambas ananti, una a un'ala e una a s'àtera de su tzugu Sinonimi e contrari cadhigarone, cocolloi, codhedhu, codhicorona, codhubalone, palaborcedhu Frasi leare a unu a codhirone Etimo srd. Traduzioni Francese porter sur les épaules (qqn) Inglese astride one’s shoulders Spagnolo a carramanchones Italiano a cavallùccio Tedesco huckepack.

coilàrza, coilàtza , nf, nm: cubilarja, cuilàglia, cuilàrgia, cuilarza, cuilarzu, cuilarxa, cuilarxu, cuilatza, cuilaxa, curiatza Definizione tretu, logu inue totu a fúrriu si dhue faet o ant fatu acorru po bestiàmene, passiale, cuile, e fintzes sa mindha ue si ponet su cuile; logu alladamingiau, grassu ca dhue fut su cuile; coilarza est fintzes sa tana de su lèpere / fàghere cuilarza = pònnere bestiàmene a pàschere, a crocare, po ingrassare sa terra Sinonimi e contrari coibi, pastoritzale Frasi cue est logu de pastoriu e de cuilarzos ◊ nche colaiat su tempus pulindhe sa cubilarja ◊ no t'ispundas atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! ◊ eus fatu s'abbisita de is cuilarxus de sa cussòrgia Terminologia scientifica pst Etimo srd. Traduzioni Francese terrain où il y a des enceintes pour les animaux Inglese corral Spagnolo terreno donde hay apriscos Italiano terréno dóve insistono i recinti per il bestiame Tedesco Viehpferch.

confúgere , vrb Definizione pònnere impare is líteras a unas a unas o lígere a síllabbas Sinonimi e contrari cofuzire*, compitare Traduzioni Francese articuler séparément les syllabes Inglese to sillabify Spagnolo silabear Italiano sillabbare Tedesco buchstabieren.

corporzàle , nm Definizione sa parte grussa de una carena, foras is bratzos, is cambas e sa conca Sinonimi e contrari dossu Terminologia scientifica crn Etimo srd. Traduzioni Francese tronc sans les membres Inglese trunk Spagnolo tronco Italiano il trónco escluse le mèmbra, tórso Tedesco Oberkörper.

córvina , nf Definizione is crobos Sinonimi e contrari corvia Etimo srd. Traduzioni Francese les corbeaux Inglese ravens Spagnolo los cuervos Italiano i corvi Tedesco Raben.

crismèra , nf Definizione s'istugighedhu ue si chistit s'ogiusantu Terminologia scientifica stz Etimo ctl., spn. crismera Traduzioni Francese burette destinée à contenir les saintes huiles Inglese holy oil vessel Spagnolo crismera Italiano vasetto dell'òlio santo Tedesco Salbölgefäß.

cumbeniàre , vrb: acumbeniare* Definizione pònnere is cumbénias, is comodidades, mescamente in sa domo Sinonimi e contrari acumbenentziare Traduzioni Francese doter un appartement de tous les conforts Inglese to provide with comforts Spagnolo poner comodidades en la casa Italiano provvedére del conveniènte, di comodità Tedesco für die Bequemlichkeit sorgen.

dhas , prn: las Definizione prn. de 3ˆ p. pl. fémina po gente o cosa manigiau a cumplementu ogetu Frasi cussas boxis dhas intendu e dhas connòsciu ◊ cussas fainas issu dhas fiat a prexeri ◊ sas arbeghes inue dhas tenes? ◊ como mi che tiro is botas e dhas pòngio a asciutare ◊ is piciocas si parant a fúrriu de sa pratza ibertandho a dhas brindhare is piciocos po ballare ◊ sas brullas sunt bellas e dhas aggradesso Etimo ltn. illas Traduzioni Francese les Inglese them Spagnolo las Italiano le (prn.) Tedesco sie.

dhos , prn: dhus, los Definizione pronúmene de 3ˆ p. pl. po gente e cosa manigiau sèmpere a cumplementu ogetu Frasi is piciocos po sa cursa s’iant cricau is cuadhos prus bellos, mancari pedindhodhos a calecunu amigu in is bidhas de presu ◊ a fillus tuus dhus apu bius in pratza ◊ dhus fatzu curri, cussus canis, chi mi atressant ananti! ◊ arregortus is duus panis, fuiu si est e papaus si dhus at ◊ sos iscrapones fuint diasi mannos chi a dhos tragare dhue cheriat Zesugristu! ◊ cudhos drutzis si dhos at papaos cuntentu Etimo ltn. illos Traduzioni Francese les Inglese them Spagnolo los Italiano li Tedesco sie.

fedulíu , nm: fetuliu Definizione totu su fedu, is pitichedhos, is fígios, sa minudia; piciochedhu minore Sinonimi e contrari ciuciudhia, crialla, edora, fedana, fedóriu, fegliutina, pibidhia, pipiàglia, pisedhina, pitzinnàglia / creadura, pipiu Frasi a betzu fachiat fainas de feduliu ◊ su feduliu est zirellu ◊ a bi ndhe at de feduliu, in cussa domo!… 2. ma ses macacu abberu… chi pianghes pares unu feduliu! Etimo srd. Traduzioni Francese les petits, les enfants Inglese children, kids Spagnolo los pequeños Italiano i piccoli, i bambini Tedesco Kinder (Pl.).

fedumédhu , nm Definizione fedu apenas ingendrau, pitichedhu, o fintzes naschiu ma minore, nau mescamente de angiones e crabitos Etimo srd. Traduzioni Francese fœtus, les petits des animaux Inglese fetus, joey Spagnolo feto, cría Italiano fèto, i piccoli (degli animali) Tedesco Fetus, Fötus, Jungen (Pl.).

feminàlla , nf, nm: feminaza, feminazu, femmiarxu, femminazu Definizione chedha de féminas, féminas medas, is féminas Sinonimi e contrari feminiu / cdh. feminàglia Frasi a missa donzi die bi andhat meda sa feminaza ◊ cussa est fèngia de feminalla ◊ su feminazu pensaiat a samunare, prugare e fàere a pane su trigu Etimo srd. Traduzioni Francese les femmes Inglese women (a lot of) Spagnolo mujerío Italiano le dònne, quantità di dònne Tedesco Frauen (Pl.).

focàle , nm: fogale, fogali Definizione genia de maladia chi leat a is gràndhulas a is procos e faet a ufradura e tupamentu a su gúturu Sinonimi e contrari focone 1, guturones, ischinéntzia Frasi anchi dhu pighit su fogali a chini mi at fatu arrui! ◊ sos porcos moriant de fogale Terminologia scientifica mld. Etimo ltn. focale Traduzioni Francese angine, adénite épidémique qui frappe les cochons Inglese angina, swine adenitis Spagnolo angina Italiano angina, adenite epidèmica suina Tedesco eine Drüsenentzündungssorte.

frisài, frisàre , vrb Definizione fàere is pilos totu a lorighedhas, anedhaos Sinonimi e contrari allorichitare, anedhai, arrullai, eritzare, incincinnare, riciulare 2. tantos chi sunt ispilidos oe si bident cun pilos brundhos frisados e canos Etimo ctl. frisar Traduzioni Francese friser les cheveux Inglese to curl Spagnolo rizar Italiano arricciare i capélli Tedesco locken, kräuseln.

giúnghere , vrb: ciúnghere, giungi, giúngiri, zúnghere Definizione pònnere su giuale a is boes; andhare impare Sinonimi e contrari ingiualare / acucuai, agiobare, agiuai, apagiare, azuvalare, ingainare | ctr. igiúgnere Frasi babbu m'iat fatu unu carrighedhu e po dhu tirare giunghia unu giuitedhu a giualedhu de canna ◊ a giúnghere su maschinganna, loros de figu e giuales de pramma! ◊ giuntu ant sos carrulantes ma no est die de trivàgliu, est su séichi de giannàgliu! (G.Farris)◊ meritas giuntu cun su própriu giuali! 2. sos pisedhos, giunghèndhesi a manu apare, incomintzeint a si asciare in bolu (G.Murtas) Etimo ltn. iungere Traduzioni Francese atteler les bœufs au joug Inglese to yoke Spagnolo uncir Italiano aggiogare Tedesco einspannen.

giúnta 1 , nf Definizione s'esecutivu de un'amministratzione fatu de unas cantu personas (presidente e assessores) Frasi s'amministratzione de una comuna la contivizant su cossizu, sa giunta e su síndhigu ◊ dèu in giunta ia fuedhau feti de paga e ge si ndi arregodais is de sa giunta! Traduzioni Francese les adjoints, commission, organe administratif Inglese town council Spagnolo junta Italiano giunta Tedesco Ausschuß.

idalài, idalàri , vrb: irdalai, isdalare, sdalai Definizione segare o ispuntare s’ala, is alas, fèrrere a s’ala; nau de gente, immarrire meda, pònnere o tènnere unu dolore chi no lassat camminare o trebballare Sinonimi e contrari iderrigari, isalare 2. s'àbbile fit débbile e totu isdalada ◊ soi totu irdalada, soi morendumí! Etimo srd. Traduzioni Francese rogner les ailes Inglese to clip (wings) Spagnolo cortar las alas Italiano tarpare le ali Tedesco beschneiden.

iddoàre , vrb: ildoare, irdoare, irdogare, isdoare, sdogai Definizione essire o bogare de pare is doas (nau de carrada); nau in cobertantza, apèrrere, bogare de pare, fàere a orrugos de su cropu o de s’orruta, nau de ccn. crepare de su tzacu o de àteru Sinonimi e contrari cherpai, ildeossare, isdegorare, isteressare Frasi mai carrada apo bidu ildoendhe ◊ est a puntu de s'irdogare che una cupa, imbriacu! 2. sa gente tostada de s'errisu agiummai si dhue iddoànt candho iant inténdiu sa cosa ◊ su coro mi si fit irdoganne dae sa gana de li nàrrere chi emmo ◊ indunindunu, iscostiànnesi che pípera, su babbu si fit irdogatu: si fint pesatas sas tràchitas de sas voches (A.Pau) Etimo srd. Traduzioni Francese enlever les douves, démolir, écraser Inglese to smash, to unstave Spagnolo quitar las duelas, romper, destrozar Italiano sdogare, sfracellare, sfasciare Tedesco die Dauben entfernen von, zertrümmern, zerbrechen.

ildeossàre , vrb: ildiossare, irdaossare, irdegossare, irdeossare Definizione bogare de pare o iscosciare unu trastu, fàere a orrugos; nau de ccn., immarrire meda de ndhe sentire dolore / i. una cradea, unu bancu, unu banchitu Sinonimi e contrari iddoare, isconsiminzare, istracassare | ctr. aconciai Frasi chie fit istrampadu a manca, chie imboladu a dresta, chie irdeossendhe unu banchitu…◊ bides piantas seculares fatas a carvone: ndhe faghent sa piedade, ildeossadas ◊ petzi mi che sapo in terra a unu muntone, irdaossadu che cuba betza ◊ leademilu, sinono l'ildiosso! 2. oe so totu irdeossadu cun cussu triballu de deris! Traduzioni Francese démolir, traumatiser, se casser les os Inglese to smash, to traumatize, to thrash s.o Spagnolo destrozar, tener los huesos molidos Italiano sfasciare, traumatizzare, rómpere le òssa Tedesco zerbrechen, ein Trauma bewirken, zerschlagen.

«« Cerca di nuovo