ammumullonài, ammumulonài , vrb Definizione
fàere a lómboru, a unu muntone, a mumullone; fintzes lassare ammuntonare fainas chentza fatas
Sinonimi e contrari
aggromerare,
allomborae,
ammuntonae,
arrombulonai
2.
in custu logu si obbrigant a bivi ammumullonaus coment'e procus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre en pelote
Inglese
to roll up
Spagnolo
ovillar
Italiano
raggomitolare
Tedesco
zusammenknäueln.
ammurài, ammuràre , vrb: murai Definizione
fàere o pesare muru, serrare a muru / ammurare a sicu = a muru bullu
Sinonimi e contrari
| ctr.
smurai
Frasi
eus cumentzau a impastai su ciumentu po ammurai s’aposentu nou ◊ sos mastros sunt galu ammurendhe, in sa domo ◊ babbu ammuraiat a sicu
2.
pro no bi colare prus neunu che ant ammuradu s'àidu, sa zanna
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
murer
Inglese
to wall up
Spagnolo
tapiar,
murar
Italiano
murare
Tedesco
mauern.
annapài , vrb: annapare Definizione
su pònnere o si pònnere ananti coment'e una napa o velu chi no lassat bíere bene cun bene; dhu narant fintzes de sa lughe forte chi ferit a ogos e po calecuna iscuta no lassat bíere o po calecuna cosa o idea chi no lassat bíere s’arrexone o sa beridade; in sa faina de is sonagiàrgios, pònnere po arrefortzu is napos a sa sonàgia in su tretu inue si assardant is oros chi si benint apare
Sinonimi e contrari
abbelare,
abbujare,
afuscai,
imbelare,
impannare,
inchelare,
infuscai,
intelai
/
alluinai
Frasi
su fumu de centu fogajas annapàt su soli e a denoti sa luna ◊ s'àlidu annapat s'isprigu fridu ◊ su soli est annapau ◊ custu pruinedhu annapat e annébidat totu
2.
su sole mi annapat ◊ s'ódiu ti annapat su chervedhu ◊ s'amori annapat dónnia cosa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
embuer,
brouiller
Inglese
to mist up
Spagnolo
empañar,
ofuscar
Italiano
appannare
Tedesco
anhauchen.
apampài , vrb: apampiai,
pampai Definizione
pigare fogu, intrare in tènnere, fàere fràmula meda, abbruxare cun sa fràmula
Sinonimi e contrari
abbrugiai,
acispare,
aframmiare,
avampai,
papadare
/
aflachilai,
alluscorare
| ctr.
studai
Frasi
su fogu apampendu at fatu sa foresta a cinus ◊ unu fogu dh'apampit!
2.
mi apampu in su gosu de podi ammesturai s'ispíritu miu cun totu cussas luxis de su celu
3.
bentu de soli chi sulas apampendi is piturras mias…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre feu
Inglese
to flare up
Spagnolo
arder
Italiano
avvampare
Tedesco
aufflackern.
apomponissàu, apomporissàu , agt Definizione
nau de ccn., chi bestit a pompa, chi est totu bene mudau (ma nau mescamente de fémina)/ apomponissada che ègua in dí de festa = totu afrochitada
Sinonimi e contrari
apupuxadu,
frochillau,
apinociau,
arrempiconau,
impomponau,
lussadu
Frasi
cussa est totu apomponissada, totu arrandas e frocus! ◊ una signora fut totu apomporissada, cun d-una pedhi de margiani in su tzugu, a guantus e capellinu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pomponné
Inglese
dressed up
Spagnolo
acicalado
Italiano
agghindato,
infiocchettato
Tedesco
herausgeputzt.
apressibbiméntu , nm Definizione
su apressibbiri, illestrimentu, fàere impresse
Sinonimi e contrari
allestridura,
impressimentu
Traduzioni
Francese
accélération
Inglese
speeding up
Spagnolo
aceleración
Italiano
sveltiménto
Tedesco
Beschleunigung.
aprighizonàdu , pps, agt Definizione
de aprighizonare; nau prus che àteru de frutuàriu chi at patiu sicore, chi est totu a prighizones, a tzirbisas: si narat fintzes de sa carre de is bècios
Sinonimi e contrari
afrinzighidu,
atirigau,
corrongiau,
frintziconadu,
fronziu,
pirzigonatu
| ctr.
chíbbalu,
istirau,
lísciu
Frasi
custas melinzanas goi aprighizonadas est sunt bodhidas dae meda
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ridé
Inglese
wrinckled up
Spagnolo
arrugado
Italiano
aggrinzito
Tedesco
runzelig.
arrabassàre, arrabatàre , vrb: arrabatzare Definizione
cricare e arregòllere de totu, agiummai coment'e faendho a mundhadura
Sinonimi e contrari
ammuntonae,
arragolli
Frasi
sunt cun martedhos, tenatzas, giaos, tàulas, totu su chi ant pótidu arrabatzare pro ndhe pesare su palcu ◊ s'àbbile arrabatzat porchedhos e anzones ◊ est arrabatzendhe peràulas e ditzos ◊ fala a bidha e arrabatza totu su chi podes ca inoghe tenimus fàmine!
Etimo
ctl.
arrabassar
Traduzioni
Francese
ramasser
Inglese
to pick up
Spagnolo
recoger
Italiano
raccògliere,
racimolare
Tedesco
zusammenkratzen.
arragòlli , vrb: arregògliri,
arregòllere,
arregolli,
arregòlliri,
arregòxere,
arregòxiri,
arrigolli,
recògliere* Definizione
pigare sa cosa, mescamente de terra, e pònnere in istrégiu, in calecunu logu totu impare; arrecire (cosa, gente), pigare una cosa chi giaet àtere; segundhu comente si narat, buscare cropos / pps. arregortu
Sinonimi e contrari
acabidae,
acoglire,
acurumai,
bòdhere,
bodhire,
tòdhere
| ctr.
fuliai,
iscavulai,
lassae
Frasi
in custu tempus si arrigollit s'olia ◊ po arregòllere is frores mi at créfiu tempus meda
2.
cussas ànimas in pena arregolleidhas Bosu, arriceidhas in sa santa glória!
3.
piciochedhus, fei a bonus: labai ca arrigolleis!
Traduzioni
Francese
ramasser
Inglese
to pick up
Spagnolo
recoger
Italiano
raccògliere
Tedesco
aufheben.
arrannegài , vrb: arrennegai,
arrennegare Definizione
pigare (o fintzes giare) arrennegu, afuta, tzacu po cosas chi andhant in contràriu
Sinonimi e contrari
abruncudhí,
airai,
allulluriai,
inchestiare,
inchietae,
infrascai
/
abbetiae,
acroconai,
afutare,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
collobbiare,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Frasi
Luisicu si arrennegàt cun cudhu chi ci dh'iat iscutu in presoni e ndi dh'iat pigau is fillus ◊ no lu subéries ca si arrennegat! ◊ m'imputais unu dannu e mi narais a no mi arrennegai!…◊ su mere si fit arrennegadu cun sos teracos pro cosa chi non deviant fàghere
Etimo
spn.
renegar
Traduzioni
Francese
se mettre en colère
Inglese
to flare up
Spagnolo
encolerizarse
Italiano
infuriarsi,
sdegnarsi
Tedesco
wütend werden.
arrebutzulàre , vrb Definizione
arregòllere sa cosa cun dificurtade, a pagu a pagu; rfl. fintzes errichire
Sinonimi e contrari
acabidae,
acabigiulare,
acabulare,
apunghitai,
preulire,
regutzulare*
Traduzioni
Francese
ramasser (par ci par là)
Inglese
to scrape up
Spagnolo
juntar
Italiano
raggranellare
Tedesco
zusammensparen.
arrengherài , vrb: arringherai,
ringherai Definizione
foedhandho de cosa o de gente, pònnere a ringhera, fàere una ringhera
Sinonimi e contrari
acarredai
Frasi
ant arrengherau is sedilis a giru a giru ◊ funta totus arringheraus, messendi, mancai in binti
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
disposer en rangées
Inglese
to line up
Spagnolo
poner en hileras,
alinear
Italiano
dispórre in filari,
in file,
schierare
Tedesco
in Reihe aufstellen.
arretolàre , vrb Definizione
fàere a retolu, a chedha, essire in medas
Sinonimi e contrari
abbudronare,
acedhae,
afollare,
apubulare,
atropare,
atrumare,
atutinare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
assembler,
rassembler
Inglese
to join up
Spagnolo
juntarse
Italiano
unirsi,
aggrupparsi
Tedesco
sich sammeln.
arrombulonài , vrb: arrumbullonai,
arrumbulonai,
orrumbullonai Definizione
fàere arrumbulonis, fàere a lòmboros
Sinonimi e contrari
abballinare,
aculingionai,
aggromare,
aggromerare,
allomborae,
arromulare
/
abballonare,
arruedhulare,
atuturae,
imboligare
| ctr.
irboligare
Frasi
sa pasta ciuexendi si girat, si arrombullonat e si allónghiat cun is manus
2.
andàt a innantis e agoa arrumbulonendu sogas e sogas de tempus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pelotonner
Inglese
to wind up
Spagnolo
ovillar
Italiano
aggomitolare
Tedesco
aufwickeln.
arruntzài , vrb: arrunzai,
runzai Definizione
est su chi faet su fogu o su sole forte a sa pedhe e cosas deasi, chi dhas atzirbisonat, dhas faet totu a pinnigas; istare o pònnere coment'e allorigaos, acancarronaos (mescamente crocaos)
Sinonimi e contrari
acarrongiai,
afrangillonai,
aggrunciare,
ammaugionai,
apigiare,
atavellai,
atripitzare,
cascai,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai
Modi di dire
csn:
arruntzaisí (nadu de chie tenet fritu) = atuturàresi, istare atuturados; a. is codhus = incrubai de palas, leàrela cun passiéntzia candho una cosa andhat male, fàghere de codhos, comente faghet chie no ischit it'e rispòndhere; arrunzaisí a una parti = fràngheresi, pònneresi a un'ala
Frasi
su tempus arrunzat totu is cosas ◊ si est arruntzau de sa bregúngia ◊ candu unu s'est istasiu dhi naraus chi est arruntzau ca portat sa pedhi frungia
2.
it'est chi t'est pigau, ita tenis chi ti biu totu allochiau?! - dh'iat nau arrunzendu
3.
arrunzadí a una parti: comenti ti permitis de fichiri turra in is chistionis nostras?!
Etimo
ctl.
arronsar
Traduzioni
Francese
froisser,
se flétrir,
se rider
Inglese
to wrinkle up
Spagnolo
arrugar
Italiano
contrarre,
raggrinzire,
corrugare
Tedesco
zusammenziehen,
runzeln,
falten.
asciutadúra , nf: assutadura Definizione
su asciutare; su èssere asciutu, nau de is cosas; nau de ccn., su èssere asciutos, a disígiu de calecuna cosa mescamente fruta a papare
Sinonimi e contrari
abbentadura,
incaspadura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
essuyage,
pompage
Inglese
drying up
Spagnolo
secado
Italiano
prosciugaménto
Tedesco
Austrocknung.
assamudàre, assamutàre , vrb Definizione
abbarrare o fàere istare citios
Sinonimi e contrari
acaire,
ammucitai,
ammudai 1,
ammudigare,
ismudulare
/
atzitare,
atzitire,
cagliai,
citire
| ctr.
faedhare,
nàrrere
Frasi
canno arribbavat su punghidore chi punghiat su mannale si assamudavant totus ◊ assamudada, sa mente istraca invocat su reposu ◊ abbaidendhe a su chelu mi assamudo (G.M.Cherchi)◊ un'ociada l'at assamudau ◊ tiu Batoi nos at fatu assamudare ◊ pro assamutare sas limbas pútitas est annata a tzeracare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire chut,
faire taire
Inglese
to hush up
Spagnolo
acallar,
callar
Italiano
tacitare,
star zitti
Tedesco
zum Schweigen bringen,
schweigen.
assantàe, assantài , vrb: assentai,
assentare,
assentari Definizione
pònnere in assentu, cuncordare, pònnere bene; istare in assentu, cicios a s'assentada, firmos, pònnere sa conca apostu; nau de abba avolotada, pausare; fintzes iscríere, pònnere cosa iscrita in su paperi, passare a libbru, registrare / èssere pagu assentadu (nau de fémina, de ómine) = portai pagu giudítziu
Sinonimi e contrari
acabidae,
acampaniare,
acodomai,
acollocare,
adaretzai,
assebiai,
assentulae,
assetiai,
insabiai
/
arresentare,
firmai,
iscríere,
pònnere
/
pasare
| ctr.
isordulare,
avalotai
Frasi
in bratzos tuos mi assento che pitzinnu ◊ su pitzinnu sonnidu si ndh'est assentadu in coa mia ◊ assentare linna in su linnarzu, isterzu in sa piatera, imbóligos in s'iscàtula ◊ assento s'àinu a una preda pro mi che sere a cadhu ◊ Gesugristu, artziau a is celus, est assentau a sa dereta de Deus Babbu ◊ comenti est crésciu si est assentau, ma a piciochedhu fut unu dimóniu!
2.
assentadí ingunis! ◊ bufadí una limonada, si ti podit assentai s'istògumu ◊ brutu animale, ti fatzo bogare fogu dea nàrigas, chi no ti assentas! ◊ sant'Antoni at tocau su porcedhu e su porcedhu s'est assantau, ca fut faendho travessuras
3.
depit assentai is ungas de is manus ◊ Deus bos si dhu paghet: boso m'eis assentau sa famíglia! (R.Sardella)
4.
piga sa pinna e assentaidhoi "cincuanta"! ◊ so bénnidu pro dare cuerela: assentet die e mese! ◊ picinnas chi ascurtais, assentai custa lei! ◊ mi cheria assentare cudhas peràulas
5.
su binu in sa carrada si est assentau ◊ s'àcua trúvula boit posta a assentai
Etimo
ctl., spn.
assentar, asentar
Traduzioni
Francese
mettre en ordre
Inglese
to tidy up
Spagnolo
arreglar,
asentar
Italiano
méttere in órdine,
sistemare,
incolonnare
Tedesco
ordnen,
in Kolonnen schreiben.
asserenàre , vrb: serenai* Definizione
fàere serenu, pònnere in pàusu, in paghe (ma fintzes pigare su serenu de su note)
Sinonimi e contrari
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asseretare,
assussegai
| ctr.
assulurgiare,
salargiare
Frasi
suta 'e pàsidas umbras m'ingaleno: in tanta paghe sa mente assereno e mi est durche recreu sonniare (P.Giudice Marras)
Traduzioni
Francese
rasséréner
Inglese
to brighten up
Spagnolo
serenar
Italiano
rasserenare
Tedesco
aufheitern.
astrínghere , vrb Definizione
acapiandho o aguantandho, tirare forte is càbudos o mantènnere istrintu, chi no fatzat giogu, no movat; acostire, bènnere o pònnere prus acanta, in istrintu; foedhandho de cosas de papare, isserrare de su corpus
Sinonimi e contrari
afianzare,
afíere,
isserrare,
istrígnere
/
acoltziare
| ctr.
illalgare,
illascare
Frasi
astringhe a forte su presorzu ca sinono si che torrat a isòrbere!
2.
no astringhides a bos combidare? ◊ no astringas a inoghe ca no cherzo! ◊ su babbu si astringhet e li dat dinari ◊ mastru Conzu est astrintu a sa buteca de Pascualinu ◊ no ti astringas a mie!
3.
de morisca, de superba, o cosas gai, no ndhe cheret manigadu meda ca astringhent
Etimo
ltn.
astringere
Traduzioni
Francese
serrer,
s'approcher (de)
Inglese
to grip,
to draw up
Spagnolo
estrechar,
acercar
Italiano
strìngere,
avvicinare
Tedesco
zuschnüren,
aneinander rücken.