alloredhài , vrb rfl Definizione
bestire a s'abbunzina, a improdhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se fringuer,
se nipper
Inglese
to dress up slovenly
Spagnolo
vestirse mal
Italiano
vestirsi in mòdo pòco elegante
Tedesco
sich schlecht anziehen.
ammacionài , vrb: ammascionai,
ammatzonare,
matzonare Definizione
istare o pònnere cicios o crocaos coment’e allorigaos; su si pònnere che a su margiane (matzone), cuare, fàere che a su matzone
Sinonimi e contrari
aciunciulire,
acoconare,
acuculiare,
aculigionai,
acuculiedhare,
arruntzai
/
abbuare,
acuae,
acrodhare,
intanae,
istichire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être aux aguets
Inglese
to lie in wait
Spagnolo
acechar
Italiano
stare in agguato
Tedesco
auf der Lauer liegen.
ammascarài , vrb Definizione
imbrutare de mascara, de tzintziedhu; arrennegare meda, fàere niedhu o pèrdere sa bisura po s'arrennegu: nau de su tempus, isconciare, fàere tempus malu
Sinonimi e contrari
intentiedhare
2.
si mi lassas ammascarai ti dh'ongu dèu, su tanti!…◊ dh'apu bia ammascarara…, fiat cosa de timi! ◊ candu si ammàscarat su mari, balla, gi est cosa de dhui acostai!…
3.
chi mi bit ammascarau, bai ca su piciochedhu nc'istupat debressi!
Etimo
ctl.
(en)mascarar
Traduzioni
Francese
se farder outrageusement
Inglese
to soil oneself,
to make up in an overdone way (oneself)
Spagnolo
repintarse,
enfadarse mucho
Italiano
imbrattarsi,
truccarsi in mòdo esagerato
Tedesco
sich übermäßig schminken.
ammengàre , vrb Definizione
fàere o èssere mengu, pòberu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vivre dans la gêne
Inglese
to be to poverty
Spagnolo
empobrecer,
vivir en la estrechez
Italiano
stare in misèria,
nelle strettézze
Tedesco
im Elend leben.
ammòdhe , avb Definizione
istare o pònnere a. = pònniri in s'àcua, aciuvau me in s'àcua (o fintzes àteru, in lícuidu chi faet essire modhe sa cosa o fintzes solu po dha mantènnere sèmpere isciusta, po ciupire)
Sinonimi e contrari
afufu
/
cdh. ammodhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rester plongé dans un liquide,
(faire tremper du linge,
des aliments…)
Inglese
soak (to)
Spagnolo
aen remojo
Italiano
in immersióne
Tedesco
in Wasser.
ammugliàre , vrb: ammurgiai,
ammurgiare,
ammurjare,
ammurzare,
armurzare,
ammuzare,
murgiai Definizione
pònnere in sa múrgia po dh'intrare su sale, a sa cosa (casu, pische, àteru)
Sinonimi e contrari
immurzare 1,
mongiai,
salire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre dans la saumure,
saler
Inglese
to pickle,
to salt
Spagnolo
conservar en salmuera,
salar
Italiano
méttere in salamòia
Tedesco
pökeln,
salzen.
ammustèlchere, ammustèrchere , vrb: ammustrèchere,
ammustrèschere,
amustèrchere,
mustrèchere* Definizione
pèrdere is atuamentos po calecunu dispraxere mannu, cropu malu, orruta manna o àteru (ma fintzes de s’errisu); abbasciare, menguare su fogu
Sinonimi e contrari
abbadherigare,
acidentare,
ammortie,
desfallire,
dilmagiare,
disimainai,
ildimajare,
imbortighinare,
intostai,
istenteriai,
sdemmaniai
| ctr.
atuare
Frasi
li at bénnidu unu dolore chi si trofijaiat che telpe e finas si est ammustélchidu! ◊ si bidet chi mi che so ammustérchidu ca dai su momentu no mi ammento prus de nudha ◊ sa pitzinna si fit ammusterchindhe de su prantu
Traduzioni
Francese
s'évanouir
Inglese
to faint
Spagnolo
desmayarse
Italiano
cadére in delìquio
Tedesco
in Ohnmacht fallen.
ammutaméntu , nm Definizione
gara poética fata cantandho mutos; genia de fatúgiu, ma mescamente manera de pigare un'animale angenu, furandho, po chi no tzérriet o apedhet de iscobiare sa gente
Terminologia scientifica
sntz
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
competition poétique improvisée
Inglese
dispute on extempore poetry
Spagnolo
certamen de poesía improvisada
Italiano
dìsputa in poesìa improvvisata
Tedesco
dichterische Stegreifdiskussion.
animalàtzu , nm Definizione
foedhu chi si narat a disprétziu, a unu, prus che àteru brigandhodhu; nau in cobertantza, su dimóniu
Sinonimi e contrari
bestiatzu
/
dimóniu
Frasi
in cue ses, brutu animalatzu: essimiche! ◊ animalatzu, cudha crebendhe de su fàmine ma no ponet a manigare!
2.
s'animalatzu mi abbaidaiat cun ogros de fiamas e mi lantzitaiat su sentidu (G.Ruju)
Traduzioni
Francese
animal,
imbécile
Inglese
nasty-animal
Spagnolo
animal,
bestia
Italiano
animalàccio (détto in tòno di rimpròvero)
Tedesco
plumpe Person.
aorutài, aorvetài , vrb: auvretai Definizione
istare a iscoca, abbaidandho, giaendho atentzione a ccn. o po calecuna cosa
Sinonimi e contrari
obretare*,
punterare,
selvare
Traduzioni
Francese
épier,
être en vedette
Inglese
to spy
Spagnolo
acechar
Italiano
spiare,
stare in vedétta
Tedesco
belauschen,
Ausguck halten.
apartàu , pps, agt Definizione
de apartai, -are / a s'apartada = chentza si giare a bíere
3.
su Cristos est nàschidu a s'apartada
Traduzioni
Francese
à l'écart
Inglese
apart
Spagnolo
apartado
Italiano
in disparte
Tedesco
beiseite.
apellàre , vrb Definizione
ricúrrere contr'a sa senténtzia de su tribbunale o de sa corte de apellu; invocare santos, pedire agiudu
Frasi
l'ant cundennadu in tribbunale, ma l'at apellada e faghent torra su dibbatimentu
Etimo
itl.
appellare
Traduzioni
Francese
interjeter appel
Inglese
to appeal (to a court)
Spagnolo
interponer apelación
Italiano
ricórrere in appèllo,
appellarsi
Tedesco
Berufung einlegen.
apigliài , vrb: apillai 1,
apizare 1 Definizione
artzare apitzu, a pígiu, fàere o pònnere su pígiu, nau de cosa in mesu de abba o de cosas deasi; fintzes essire de si pòdere bíere, bogare a pígiu
Sinonimi e contrari
aproghilare,
bènnere
Frasi
no isciat a nadai e po ndi podi apillai fiat is cambas de innòi e de ingudheni ◊ ndi torràt a apillai sa conca assicau timendi de si allupai ◊ su late caentadu si murigat a manera chi no apizet
2.
apilla a domu! ◊ a unus a unus apillant is istedhus ◊ e candu ndi dh'apillat su nòmini de sa santa, su predicadori, in custa prédica?
Etimo
ltn.
applicare
Traduzioni
Francese
remonter à la surface
Inglese
to surface
Spagnolo
subir a flote
Italiano
venire a galla,
risalire in superfìcie
Tedesco
auftauchen.
apióta , avb: apiotu Definizione
a piotu, a s'apiotu, manera de andhare mautu mautu, abbellu abbellu de no si giare a intèndhere
Frasi
apiotu apiotu is duendas sunt essias ◊ sos duos pisedhos si l'ispiseint a s'apiotu ◊ sa mama ch'esseit a s'apiotu pro no ndhe ischidare sa pitzinna
Traduzioni
Francese
en tapinois
Inglese
squatting
Spagnolo
con sigilo
Italiano
quatto,
in mòdo circospètto
Tedesco
sacht,
umsichtig.
apíta , avb: apitu Definizione
manera de istare, o de fàere, de chie disígiat e ibertat calecuna cosa de àtere, abbaidandhodha, coment'e pedindhodha (fintzes istare abbaidandhosi ómine, o fémina, a cojuare)
Sinonimi e contrari
iscetu,
ispera
/
desizu
Modi di dire
csn:
istare apitu a… (a. meu, tou, sou, de una cosa) = istare apitendhe, abbaidendhe, ispetendhe a unu, una cosa, abarrai avatu de unu, de una cosa, fintzas bíderesi o arranzàresi cun carchi cosa, istare o campare de cussa; no àere piús apitos = no isetare o isperare prus nudha; nàrrere cun apitu = nàrriri, fuedhai, preguntai o pediri meda, cun fortza, cun sentidu, cun isperu
Frasi
tantu za est apita a cussu!…◊ apo tratesu ca fia apitu de m'incunzare su laore ◊ Zuanne fit apitu a bi colare deo ◊ isetendhe apitu a sa cos'anzena est in perígulos de vida! (G.Raga)◊ so apitu chi mi abberzant sa zanna ◊ sa pisedhina est apitu a sa tulta ◊ si mi as istimascione, no mi lasses apitu! ◊ si no ses benindhe andho, no abbarro apitu tou! ◊ si adduras apitu a su diritu tandho as a morrer dae s'apetitu (Màsala)
2.
tenet su cane apita a zota ◊ totu nos ndhe regalant: unu mese apita a druches istamus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attente,
dans l'attente de…
Inglese
looking forward for
Spagnolo
en espera
Italiano
in attésa di…
Tedesco
in Erwartung von…
arrazonàre , vrb: arrazonare Definizione
dhu narant de is cuadhos: impurdedhiri, insuai, èssere in calore
Sinonimi e contrari
arrazonire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
échauffer
Inglese
to excite
Spagnolo
estar en celo
Italiano
incalorire (andare in amóre)
Tedesco
brünstig sein.
arrèghere , vrb: arrei,
arrèiri,
arrere,
arreri,
rèere Definizione
abbarrare firmos, sentza de andhare; si narat de vasu chi no est istampau ne tzacau chi mantenet su chi si betat aintru; rfl. su si lassare cosa angena; in cobertantza, aguantare is segretos; abbarrare a sa rea, prantaos, istrantagiaos / pps. arrésiu, arréssiu 1, arressu, arretu 1
Sinonimi e contrari
abèschere,
afrimai,
aguantai,
arrancare,
arreare,
arrèschere,
arressare,
obèschere,
rèere
/
arrègere
| ctr.
andai,
sfàiri
Modi di dire
csn:
abba arressa = apojada, frimma (e pro cussu mala puru); arrèiri unu secretu = muntènnere su segretu
Frasi
líbbera zente poética in s'amore in su bisonzu arressa, istrinta in su dolore (A.Casula)◊ si est arressu pro sempre su coro sou ◊ no est ne andhendhe e ne arressu ◊ si arreet un'iscuta iscultendhe ◊ in caminu imbenit a unu connoschente, l'arreghet e li nat cosa
2.
custu pitzeri no arreit àcua ◊ dèu pratzu, dèu leu, su chi bollu mi arreu ◊ a tui no fait a ti contai cosa ca no arreis nudha!
3.
no mi sumbullit meda, gopai, ca no mi arreu in cambas de s'istrachímini! ◊ fiat aici istancu chi no si arreiat in peis ◊ addaghi su muntone est mannu meda no si arrèt
Etimo
ltn.
regere
Traduzioni
Francese
soutenir,
supporter
Inglese
to support
Spagnolo
parar,
tenerse
Italiano
fermare,
fermarsi,
règgere,
règgersi in pièdi
Tedesco
anhalten,
stehenbleiben,
halten,
sich aufrecht halten.
arrengherài , vrb: arringherai,
ringherai Definizione
foedhandho de cosa o de gente, pònnere a ringhera, fàere una ringhera
Sinonimi e contrari
acarredai
Frasi
ant arrengherau is sedilis a giru a giru ◊ funta totus arringheraus, messendi, mancai in binti
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
disposer en rangées
Inglese
to line up
Spagnolo
poner en hileras,
alinear
Italiano
dispórre in filari,
in file,
schierare
Tedesco
in Reihe aufstellen.
arretàe , vrb: arretare,
arretai,
retai Definizione
nau de sa natura de su mascu, su si fàere tostada, chíbbera, tètera
Sinonimi e contrari
arrintzonare,
arritzare
Frasi
cussu est ómine chi no arretat ◊ est arretendhe, comente at bidu féminas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être en érection
Inglese
to have the erection,
to be in erection
Spagnolo
tener una erección
Italiano
avére l'erezióne,
èssere in erezióne
Tedesco
in Erektion sein.
assantàe, assantài , vrb: assentai,
assentare,
assentari Definizione
pònnere in assentu, cuncordare, pònnere bene; istare in assentu, cicios a s'assentada, firmos, pònnere sa conca apostu; nau de abba avolotada, pausare; fintzes iscríere, pònnere cosa iscrita in su paperi, passare a libbru, registrare / èssere pagu assentadu (nau de fémina, de ómine) = portai pagu giudítziu
Sinonimi e contrari
acabidae,
acampaniare,
acodomai,
acollocare,
adaretzai,
assebiai,
assentulae,
assetiai,
insabiai
/
arresentare,
firmai,
iscríere,
pònnere
/
pasare
| ctr.
isordulare,
avalotai
Frasi
in bratzos tuos mi assento che pitzinnu ◊ su pitzinnu sonnidu si ndh'est assentadu in coa mia ◊ assentare linna in su linnarzu, isterzu in sa piatera, imbóligos in s'iscàtula ◊ assento s'àinu a una preda pro mi che sere a cadhu ◊ Gesugristu, artziau a is celus, est assentau a sa dereta de Deus Babbu ◊ comenti est crésciu si est assentau, ma a piciochedhu fut unu dimóniu!
2.
assentadí ingunis! ◊ bufadí una limonada, si ti podit assentai s'istògumu ◊ brutu animale, ti fatzo bogare fogu dea nàrigas, chi no ti assentas! ◊ sant'Antoni at tocau su porcedhu e su porcedhu s'est assantau, ca fut faendho travessuras
3.
depit assentai is ungas de is manus ◊ Deus bos si dhu paghet: boso m'eis assentau sa famíglia! (R.Sardella)
4.
piga sa pinna e assentaidhoi "cincuanta"! ◊ so bénnidu pro dare cuerela: assentet die e mese! ◊ picinnas chi ascurtais, assentai custa lei! ◊ mi cheria assentare cudhas peràulas
5.
su binu in sa carrada si est assentau ◊ s'àcua trúvula boit posta a assentai
Etimo
ctl., spn.
assentar, asentar
Traduzioni
Francese
mettre en ordre
Inglese
to tidy up
Spagnolo
arreglar,
asentar
Italiano
méttere in órdine,
sistemare,
incolonnare
Tedesco
ordnen,
in Kolonnen schreiben.