Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

cròro , nm Definitzione genia de gasu, elementu chímicu de símbulu Cl, númeru atómicu 17 e pesu atómicu 35,46 Tradutziones Frantzesu chlore Ingresu chlorine Ispagnolu cloro Italianu clòro Tedescu Chlor.

crorofílla , nf Definitzione genia de sustàntzia birde chi faent cun sa fotosíntesi is fògias de is erbas e de is matas chi si alimentant a solas Tradutziones Frantzesu chlorophylle Ingresu chlorophyl Ispagnolu clorofila Italianu clorofilla Tedescu Chlorophyll.

crorofórmiu , nm Definitzione cumpostu chímicu de croro impreau po anestesia Tradutziones Frantzesu chloroforme Ingresu chloroform Ispagnolu cloroformo Italianu clorofòrmio Tedescu Chloroform.

crorúru , nm Definitzione sale de s'àcidu clorídricu Tradutziones Frantzesu chlorure Ingresu chloride Ispagnolu cloruro Italianu cloruro Tedescu Chlorid.

crosadòri , agt, nm Definitzione chi o chie crosat, faet sa cosa a manera de andhare bene, de fàere efetu Frases is poetas, a su nai de totus, fiant cussus chi apodhànt is rimas, is crosadoris, cussus chi poniant cantzoni (F.Pilloni) Ètimu srd.

crosài, crosàre, crosàri , vrb: crusare, crusiare Definitzione acostire una cosa a un'àtera o is oros de duas cosas, intrare apare po serrare impare, torrare apare, nau fintzes de su chi si narat foedhandho coment'e cosa chi dhue deghet, est bene nau; si narat fintzes de una segada sanandho Sinònimos e contràrios apigiai, crosodhae, crujare, imbasare, incasciae, incriedhai, segliai / dèxiri | ctr. iscrusare Maneras de nàrrere csn: dhoi crosat = bi istat bene, si li addatat, dhu dexit (e fintzas chi faghet rima); crosai is fuedhus = faedhare, nàrrere duas peràulas Frases in sa carrada is doas de su fundu crosant in su canali de is doas longas ◊ ammentendhe a babbu e mamma, goso cudhos cunfortos chi crusant dogni ferida de su coro (P.Fae)◊ ant crusau un'istampu in su muru 2. dhi picighit e mai dhi crosit! ◊ naradhu a forti, cussu, ca dhoi crosat! ◊ su pipiu est befianu e su chi narat dhoi crosat puru! 3. sas malandras si sunt crusiadas: commo su fertu est s'ispíritu ◊ nos azes lassau un'istrópiu mannu chi sa medichina de su tempus at a istentare a lu crusiare ◊ sas brusiaduras sunt crusiadas e sa pedhe noba est torrandhe a issire ◊ no mi toches sa ferida ca no est bene crusada! Ètimu ltn. *clusiare Tradutziones Frantzesu joindre, cacheter, suturer Ingresu to fit together, to seal, to suture Ispagnolu coincidir, compaginarse Italianu combaciare, sigillare, suturare Tedescu zusammenpassen, versiegeln, nähen.

crosidàdi , nf: crusidade, curiosidade, curiosidadi, grusirari Definitzione manera de fàere de unu, su bòllere bíere, tocare, ischire totu; cosa curiosa, ispantosa, chi faet meravíglia Frases est andhadu gai, pro curiosidade, sinono za no bi faghiat nudha ◊ sa crusidade umana cantu est maca! ◊ immoi mi ndi est benendi unu pagu de crosidadi a mei puru: ita ant cumbinau cussus isconcaus? Tradutziones Frantzesu curiosité Ingresu curiosity Ispagnolu curiosidad Italianu curiosità Tedescu Neugier.

crosidadósu , agt: crusidadosu Definitzione chi tenet curiosidade, chi bolet bíere, ischire, tocare totu Sinònimos e contràrios coriosu, grosariosu, grusirosu, incrosidau Frases dhoi fiat una cambarada de piciochedhus crosidadosus ◊ po bí s'ispetàculu dhoi fiat unu frummi de crosidadosus bennius de bidhas acanta e atesu Terminologia iscientìfica ntl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu intéréssé Ingresu made curious Ispagnolu curioso Italianu incuriosito Tedescu neugierig gemacht.

crosodhàe , vrb Sinònimos e contràrios crosai.

crossàriu Definitzione its, cossàriu?, corsàriu? Frases s'istranzu si est tucau crossàriu a isplorare sas meravizas de su monte (P.Delussu).

cròsta , nf: grosta Definitzione pigighedhu o pígiu tostau de calecuna cosa, fintzes sàmbene sicau de una segada, genia de pigioledhu chi si ndhe istacat de sa pedhe (mescamente de conca); foedhandho de sa Terra, su pígiu de fora fatu de orroca, su prus fridu e tostau; sa parte grussa de is fògias (mescamente de fògias mannas ladas e longas, in mesu, de su tenaghe, o atacau a su cambu, a sa punta, o fintzes própriu su tenaghe)/ crosta de càule, de cartzofa, de bardureu = sa foza in su tretu prus russu, sa foza; crosta de gliaga, de runza, de tzerra, de conca, de carrada, de pane Sinònimos e contràrios ancrosta, atiza, atògia, cadassa, freadu, muga, pagiagoda, solla, tizola / semu / costalla Frases sa freguedha, candu est cundia, si ponit in su forru a fai sa crosta Sambenados e Provèrbios smb: Crosta Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu croûte Ingresu crust Ispagnolu costra, corteza, caspa Italianu cròsta, grómma Tedescu Kruste, Weinstein.

crostàda , nf Definitzione genia de druche Terminologia iscientìfica drc Tradutziones Frantzesu tarte Ingresu tart Ispagnolu torta Italianu crostata Tedescu Mürbeteigkuchen.

crostaggròga , nf Definitzione genia de lanedha de mata e de pedra, de colore grogo Terminologia iscientìfica rba, Xanthoria parietina Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu lichen Ingresu kind of lichen Ispagnolu líquen Italianu lichène giallo Tedescu Wandflechte.

crostósu , agt Definitzione chi portat sa crosta, pígiu tostau Ètimu srd.

crósu , agt Definitzione nau de cosa, chi est una acanta meda a s'àtera, craca Sinònimos e contràrios calcu, intipidu, subélciu, tibbu | ctr. làschiu, rau Frases incui s'erba est crosa ◊ ist unu padente mannu e crosu de ílixi.

cròtza còce

cròtza 1 , nf Definitzione genia de giacheta chentza mànigas, in costúmenes de ómine Terminologia iscientìfica bst, cst.

crotzàu , agt Definitzione chi est fatu o intrau apare a grughe Frases Mariedha fuat crocada cun is manus giuntas e is didus crotzaus.

cròtze còce

crotzifissàre crocifissàre