incamminaméntu , nm Definitzione su incaminai, cumenciare a fàere camminu Sinònimos e contràrios incarreramentu Ètimu srd.
incammurríu , agt, pps: incamurritu, incamurriu Definitzione de incamurrire; chi est callente meda, orrubiau Sinònimos e contràrios acaenturau, acardurau 2. incammurrios istedhos in s'empireu alloghinzant pessos de bellura (G.Brocca).
incamurríre , vrb Sinònimos e contràrios incalorire, incaloritzire Ètimu srd.
incamurrítu, incamurríu incammurríu
incanài , vrb: incanare, incanari Definitzione artzare is canes de su fusile po isparare / i. su fusile a unu = parare su fusile a l'isparare Sinònimos e contràrios incarare 1 Frases no timet e no s'ispantat che porcàrgiu in su cuvile: incanau su fusile, che palone si piantat 2. fiat a iscupeta incanada, ma no isciu ita fiat aspetendi! Ètimu srd.
incanaladúra , nf Definitzione su incanalare; genia de surcu o de síngia a bisura de canale Sinònimos e contràrios iscanaladura Ètimu srd.
incanalài, incanalàre , vrb Definitzione fàere passare in canale, incarrerare abba o àteru a unu canale Sinònimos e contràrios incannonare, incolovinae.
incanàre, incanàri incanài
incancarài , vrb Definitzione pònnere is càncaros o grofales a is aperturas Ètimu srd.
incancheriàre , vrb Sinònimos e contràrios incrudèschere Frases si l'agghejas, una bua, una dente, una pena s'incanchériat de piús.
incangrenadúra , nf Definitzione su s'incangrenare Ètimu srd.
incangrenàe, incangrenài, incangrenàre , vrb: ingranghenai Definitzione
fàere a cancrena, nau de sa carre bia chi giughet infetu
Sinònimos e contràrios
aggangrenare,
cangrenai
Frases
sa camba fiat totu ammaciugada e si est ingranghenada
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se gangrener
Ingresu
to become gangrenous
Ispagnolu
gangrenarse
Italianu
incancrenire
Tedescu
brandig werden.
incaniàdu , pps, agt: incaniatu Definitzione
de incaniare; chi faet su cane, su malu, essindho de sentidos e de fatas malas / ódiu incaniatu = meda, forte
Sinònimos e contràrios
bàrbaru,
crueli,
disapiadau,
isferitzadu,
lunzinu
2.
fit incaniatu che luntzinu contra a sos animales
Tradutziones
Frantzesu
barbare
Ingresu
barbarian,
barbarized
Ispagnolu
cruel,
bárbaro
Italianu
bàrbaro
Tedescu
barbarisch.
incaniàre , vrb Definitzione
no àere làstima nudha, su èssere malos che cane
Sinònimos e contràrios
incanire 1,
iscaniare
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
être cruel
Ingresu
to be cruel
Ispagnolu
hacerse cruel
Italianu
èsser crudèle,
non aver compassióne
Tedescu
grausam sein.
incaniàre 1 , vrb Definitzione abbaidare bene cricandho de bíere ccs. Frases so incaniandhe po che lu víere (G.M.Cabras) Ètimu srd.
incaniàtu incaniàdu
incanída , nf Sinònimos e contràrios incanidura, incaninzu Ètimu srd.
incanidúra , nf Definitzione
su si fàere canu, murru de pilos
Sinònimos e contràrios
incanida,
incaninzu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
blanchissement des cheveux
Ingresu
turning white
Ispagnolu
el encanecer
Italianu
incanutiménto
Tedescu
Ergrauen.
incaniméntu , nm Sinònimos e contràrios
airu
Frases
apu isperimentau s'incanimentu de sa perda, lisu fintzas a fundu de arréxini, pertuntu e ispratziu ◊ cudhos si fint girados a lu abbaidare, ispantados dae tantu incanimentu (M.Danese)
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
acharnement
Ingresu
fury
Ispagnolu
ensañamiento
Italianu
accaniménto
Tedescu
Wut.
incanínzu , nf Definitzione su incanire, su essire canos de pilos, imbeciandho Sinònimos e contràrios incanida, incanidura Ètimu srd.