inchejàre , vrb Definitzione fàere a chea, a fossu.
incheladúra , nf Definitzione
su inchelare, su bíere o si pàrrere prus pagu
Sinònimos e contràrios
annapadura,
imbeladura,
impannu,
inchelu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
obscurcissement
Ingresu
darkening
Ispagnolu
ofuscamiento
Italianu
offuscaménto
Tedescu
Verdunkelung.
inchelàre , vrb Definitzione
coment'e pònnere in is ogos una napa (chelu de arangiolu) chi no lassat bíere crara sa cosa / i. sa vista = menguai, abbasciai sa vista
Sinònimos e contràrios
afuscai,
annapai,
chelare,
imbelare,
impannare,
infuscai,
intelai
Frases
avivat sas pupias incheladas ◊ su Sole no si est incheladu in ojos tuos ◊ inchelant notes de pascionu e albeschint dies de trementu ◊ gighet sos ojos inchelados ◊ sas làmbrigas li inchelant sos ogros
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
voiler,
brouiller,
offusquer
Ingresu
to veil,
to dim
Ispagnolu
ofuscar,
velar
Italianu
velare,
offuscare
Tedescu
verhüllen.
inchelàu , pps, agt Definitzione
de inchelare; chi est coment'e annapau
Tradutziones
Frantzesu
offusqué,
brouillé
Ingresu
dimmed
Ispagnolu
velado
Italianu
velato
Tedescu
verschleiert.
inchélu , nm Definitzione su inchelare, su si bíere o si pàrrere prus pagu de is cosas Sinònimos e contràrios annapadura, imbeladura, impannu, incheladura Ètimu srd.
inchenadórzu , nm Sinònimos e contràrios inchinadorzu, interighinada, irmurinada, iscuricada, murriadrosu | ctr. abbréschida Ètimu srd.
inchèndhere incèndhere
inchendhidòre , nm Definitzione chie o cosa, aparíciu, chi inchendhet, alluet o poderat allutu su fogu, su forru Ètimu srd.
inchènnere incèndhere
inchénsu incénciu
inchéntria , nf Definitzione síngia, singiale chi abbarrat de frigada o àteru chi arrasigat Sinònimos e contràrios arrasta, arrestallu, frata, iltiga / chéntria*, síngia Frases cun d-unu fuste at fatu s'inchéntria in terra (E.Pes)◊ cussu est unu nemos, at catigadu sa terra chena che lassare inchéntria (An.Are)◊ in su muru bi est s'inchéntria de sas manos.
incheràdu inceràu
incheràre incerài
inchércio , nm Definitzione chie no biet bene; a logos, i. lu narant a s'àinu prus che àteru a brulla Sinònimos e contràrios gliuscu, gréciu Ètimu ctl. guerx.
incherellàre , vrb Definitzione
intrare giustítzia a unu, pònnere in giustítzia a unu po calecuna cosa
Sinònimos e contràrios
carelare,
cramari,
tzitare
Tradutziones
Frantzesu
porter plainte
Ingresu
to proceed against
Ispagnolu
querellarse
Italianu
querelare
Tedescu
verklagen.
incheremídu , pps, agt Definitzione
de incheremire
Sinònimos e contràrios
aoradu,
arimitu,
assoladu,
bruguaxu
Tradutziones
Frantzesu
ermite,
solitaire
Ingresu
anchoret,
solitary
Ispagnolu
ermitaño
Italianu
eremita,
solitàrio
Tedescu
Einsiedler.
incheremíre , vrb Definitzione
andharesindhe a bívere in logu ispérdiu, atesu de gente, fàere vida de soledade
Sinònimos e contràrios
afrungiulare
Frases
pro su disisperu, penso a m'incheremire abbaidendhe a su chelu e mi assamudo (G.M.Cherchi)
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se retirer dans un ermitage
Ingresu
to retire to one's retreat,
to leave off
Ispagnolu
hacerse eremita
Italianu
ritirarsi nell'èremo,
demòrdere
Tedescu
zurückgezogen leben,
nachgeben.
incherentinàre , vrb Definitzione arrolliare, istare a s'inghíria inghíria, cricandho, abbaidandho, ma chentza un'iscopu precisu (o chi deasi paret) Frases ello ite bi est incherentinanne, cussu, cue? 2. sos pitzinnos si ghetant che sa musca a su mele e comintzant a carabbatare chene regrésciu perunu cantu prus recatu podent, che incherentinados de sa gana! (M.Gattu Soddu).
incherínu , nm: inchirinu Definitzione
dinare, su tanti in prus chi si torrat a chie ndhe at giau a préstidu
Sinònimos e contràrios
agéntzia,
créciu,
oriellu
Frases
ci est issu, ti prestat su dinare e no ti faet pagae s'incherinu
Tradutziones
Frantzesu
agio,
taux d'intérêt
Ingresu
premium,
interest rate
Ispagnolu
agio,
tipo de interés
Italianu
àggio,
tasso d'interèsse
Tedescu
Agio,
Zinsfuß.
incheropicàre , vrb Definitzione tupare o istangiare cun cheróbiga, su chi faet s'abe chi tupat bene dónnia istampu de su casidhu Ètimu srd.