A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

ispórulu ispórula

ispòsa , nf: sposa Definitzione fémina cojuada, mescamente candho est cojuada noa; fémina cojuandho Frases s'isposa mireit s'amoradu ◊ custu trintasès est dedicau a una fémina chi aiat chircau a isposa 2. no iscia ca cussa est cojada, e mancu chi si fiat fata a isposa Ètimu ltn. spo(n)sa Tradutziones Frantzesu mariée Ingresu bride Ispagnolu esposa Italianu spòsa Tedescu Braut.

isposài , vrb: isposare, isposari, sposai Definitzione fàere sa funtzione e sa festa de s'isposóngiu pigandho pobidhu o pobidha Sinònimos e contràrios afidare, cogiare, cojubare, desposare Frases a bos isposarezas impresse sanos e alligros! ◊ deo apo isposadu a tie ◊ cussus duus funt isposus ma no ant isposau ancora ◊ a nois nos at isposadu unu preíderu amigu nostru ◊ e candho isposades? ◊ a su coru fademu un’ofesa si ti emu isposau po dinai 2. Pitzente e Luisa no ant fatu matana a si cumprèndhere e afrontare sas dificurtades chi ant agatadu sendhe isposados Ètimu ltn. spo(n)sare Tradutziones Frantzesu épouser, se marier Ingresu to marry Ispagnolu casar Italianu sposare Tedescu heiraten.

isposalíssiu, isposalítziu , nm: isposarítziu Sinònimos e contràrios isposàntzia, isposognu, isposóriu Frases commo a facheremus impresse sa festa de s'isposalíssiu!

isposàntzia , nf: sposantza Sinònimos e contràrios isposognu, isposóriu Frases aproillàt a domu de s'obreri po is festas nodias, a is isposàntzias de sa genti arrica.

isposàre, isposàri isposài

isposarítziu isposalítziu

isposàtzu , nm Definitzione unu chi est no própriu isposu, fidantzau, ma agiummai, in castiadas cun cuss'idea.

isposàu , pps, agt Definitzione de isposare; chi tenet pobidhu, pobidha Sinònimos e contràrios cojadu | ctr. bachianu.

isposèlla , avb Definitzione su cadirone de su paba / leare a s'i. = cicire in gropera sa fémina cun is cambas ambas a un'ala.

isposentài , vrb Definitzione bogare a fora, bogare de domo Sinònimos e contràrios bocare | ctr. aposentae Frases a issu nci dh'ant isposentau Ètimu srd.

isposínzu , nm Sinònimos e contràrios afidu, cogiuonzu, coja, cojubiu, isposognu, isposóriu Frases gai onni die chi siat s'isposinzu cunsagradu! Ètimu srd.

isposíta , nf: ispusita Definitzione genia de pigione Sinònimos e contràrios codilonga, coeta, coisàida, culisàida, madisca, madiscedha, niacoa, tzantzigadita Frases cun su sole si pesat un'isposita e cun s'addescu a bicu bolat a sa cria in su niu (A.Pes)◊ sas ispositas tenent ue s'aumbrare, in cuss'àrbure Terminologia iscientìfica pzn Ètimu srd.

isposógnu, isposóngiu, isposónzu , nm: sposóngiu Definitzione funtzione e sacramentu de cójua; festa de candho duos si cójuant; fintzes su si cojuare Sinònimos e contràrios afidu, cogiuonzu, coja, cojànscia, cójuba, cojubiu, giuratóriu, isposàntzia, isposóriu Frases s'isposóngiu est unu de sos sete sacramentos de sos católicos 2. sos Murtones no si incuraiant de sas ispesas ma de fàghere un'isposonzu dignu de èssere ammentadu 3. medas bortas is isposòngios si cumbinànt tra famíllias Terminologia iscientìfica prdc., sntz Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu mariages, noces Ingresu wedding Ispagnolu boda, casamiento Italianu sposalìzio Tedescu Hochzeit.

isposóriu, isposórju , nm: sposóriu Definitzione isposóngiu, funtzione e sacramentu, festa de isposare Sinònimos e contràrios afidu, cogiuonzu, coja, cojànscia, cójuba, cojubiu, isposàntzia, isposognu Frases ahi, fradi, tui ses chi, apusti tentu isposóriu, tui puru malassortau, cun sa tua morti morti donendi ses a mei! (P.Rombi)◊ crica de t'isbrigare ca ti che benit sa zente po su cafè de s'isposóriu de Chírigu! Terminologia iscientìfica prdc, sntz Ètimu ctl. esposori.

isposporàda ispaporàda

ispossedídu, ispossedíu , agt Definitzione ibregungiu, chi est a bregúngia Sinònimos e contràrios abbirgonzadu Frases càladi su bestire, ispossedia! (Z.Porcu)

ispossessàre , vrb: spossessai Definitzione bogare de possessu Sinònimos e contràrios ispobidhare, spossidiri | ctr. impossessai Frases gioghendhe a su possessu, s'amparadore lu deviat defèndhere e sos àteros chilcaiant a unu a unu de l'ispossessare a ghintadas Ètimu srd.

ispóssia , nf Definitzione genia de gana, de fortza de fàere o de bòllere calecuna cosa Frases si che asciavat a domo pro chistionare chin nois de bona ispóssia (V.Flore).

ispossiàre , vrb Definitzione coment'e bogare, fàere essire Sinònimos e contràrios abbèrrere, bocare, irganzare Frases una luche tesset prendhas chi ispóssiant e crompit milli dugales ◊ una zovanedha si est acurtziada a isse ispossiandhe unu galanu surrisu ◊ turmentadas umbras malos pessos abbandhant ispossiandhe sas laras a su risu ◊ in camineras de noedhos bisos ispóssient in laras largos risos (G.Brocca)◊ frunzas e frores ispóssiant colores e bellesa 2. no ti cherzo gosi pispiniu: ti cherzo ispossiau e alligru, ca zai l'as su motivu de l'èsseres! (P.Pireddu) Tradutziones Frantzesu dégager Ingresu to emit Ispagnolu desprender, emanar Italianu sprigionare Tedescu ausströmen.