lughínzu loghíngiu
lughitèdha , nf Definitzione lughe paga, pitica Sinònimos e contràrios lughedha, lughighedha, luminzu 1 Frases atesu bio una lughitedha tenindhe.
lughizànte , agt Definitzione chi lughizat, chi lughet Sinònimos e contràrios brigliadore, luchente, lutzighente Frases sos pilos suos sunt lughizantes che oro Ètimu srd.
lughizàre , vrb Definitzione
giare lughe, lúghere
Sinònimos e contràrios
lúchere
Frases
dogni làgrima tua fata a gema det lughizare in su brillante istema (P.Casu)
Tradutziones
Frantzesu
resplendir
Ingresu
to shine
Ispagnolu
resplandecer
Italianu
splèndere
Tedescu
scheinen,
strahlen,
leuchten,
glänzen.
lughizènte , agt: lutzighente,
lutzighenti Definitzione
chi giaet, betat o mandhat lughe
Sinònimos e contràrios
luchente,
lughianu
2.
sa cara tua ondrada rie rie, lughizente de dultze bonidade (P.Casu)
Tradutziones
Frantzesu
resplendissant
Ingresu
shining
Ispagnolu
resplandeciente
Italianu
splendènte
Tedescu
leuchtend,
strahlend,
glänzend,
hell.
lúgi lúche
lugiàna lozàna
lugiàna 1 , nf: luxana, luzana Definitzione formighedha pitichedha, in colore de castàngia Sinònimos e contràrios formica, formígula, lazara, luzàriga, mudedha / cdh. luciana Terminologia iscientìfica crp, iridomyrmex humilis Ètimu srd.
lugiànu lozànu
lúgiri lúchere
lúgiu lógiu
lugòi, lugòre, lugòri lucòre
lugoría , nf Sinònimos e contràrios lucore.
lugorósu lucorósu
lugósu , agt Definitzione
chi giaet o faet lughe
Sinònimos e contràrios
giariosu,
lucorosu,
lugerosu,
lumenosu
| ctr.
iscuricosu
Frases
li pariat chi ancora podiat sonniare e isetare albéschidas lugosas ◊ lugosos siant sos caminos chi atraessant! ◊ candho in die lugosa si annuat su chelu e falat ràndhine, covàcadi, no fuas!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
lumineux
Ingresu
bright
Ispagnolu
luminoso
Italianu
luminóso
Tedescu
leuchtend,
strahlend,
glänzend,
hell.
lúgula , nf Definitzione pigione chi essit a denote: candho e ue cantat nanca dhue sucedit dannu; nau in cobertantza, tontorrone Sinònimos e contràrios iltria Terminologia iscientìfica pzn.
luguníre , vrb Definitzione
ammontare is oos cicindhosi in pitzu e cun is alas po dhos mantènnere in caente po dhos frochire e fàere naschire is pudhighinos, comente faent is pudhas (in binti una die) e is pigiones; guastare, nau de oos criaos de tropu tempus o frochios chi no ant ingendrau; in cobertantza, contivigiare, giúghere in conca calecuna idea de cosa chi si pentzat de fàere
Sinònimos e contràrios
acloai,
chiochire,
clocire,
forcire,
tzotzare,
tzotzire
Frases
no prus obos in nidu lugunit su puzone ◊ sa mérula fit luguninne
3.
mi tratenia in mesu de sos surcos a lugunire isperas de bunnàntzia (P.Delogu)◊ pro unu nudha sunt semper sufúrios e mindhita lugunint!
Tradutziones
Frantzesu
couver,
féconder
Ingresu
to fertilize
Ispagnolu
empollar
Italianu
covare,
gallare
Tedescu
ausbrüten,
befruchten,
hegen,
nähren.
luguníu loguníu
lugúra lucúra
lugúra 1 locúra