sotziedàde, sotziedàdi, sotzietàte sociedàdi
sótziu sóciu
sotzoróju satzaròi
sótzu sóciu
sótzu 2 , nm Definitzione persona de fidada de unu mere posta a cumandhare is àteros tzeracos e massajos Sinònimos e contràrios bastante 1 Frases is trabballus prus arramatadedhus fiant aconciacossu, bandidori, interramortus, pastori, minadori, marradori, pudadori, sotzu, castiadori de arxobas o de bìngias Ètimu itl. soccio.
sóu , agt, prn: suo,
suu,
sú Definitzione
chi (prn. su chi, totu su chi) est, o apartenet o pertocat a issu, a issa (3ˆ pers. sing.), acumpàngiat númene mascu síngulu (ma fintzes un'avb.) e si ponet sèmpere apustis che a totu is possessivos (a/c: po fémina si narat sua, po su pl. suos, suus, suas, e candho si narat de númenes diferentes, mascu e fémina pigaos impare, cuncordat cun s'úrtimu, su chi portat prus acanta o fintzes pl. mascu; cun númene de parentella no serbit e bastat s'art. candho su nm. de acumpangiare apartenet o pertocat a su sugetu de su vrb. de 3ˆ pers., sinono si depet sèmpere precisare s'apartenéntzia (es. mammai Maria at brigadu su fizu ◊ Tzitza si ndh'est chistionada cun su maridu ◊ Boredhu at bidu su babbu ◊ Antoni fit cun su frade ◊ issu si depit presentai acumpangiau cun su babbu e cun sa mamma ◊ Cíciu non si depit iscaresci de su connau!; sinono: mammai Maria at brigadu su fizu de sa bighina); a logos, po mascu de tertza persona sing. ponent sa forma fémina (o deasi paret, ma no est): in logu sua, s'isposu sua, fillu sua (ca no narant ne sou, ne suo e ne suu/sú)
Maneras de nàrrere
csn:
su sou = sas cosas suas, su chi tenet; èssere, no èssere in su sou = èssere, no èssere in sensos, o fintzas èssere, no èssere intro de su possessu, su terrinu, sa cosa sua; batire a ccn. a su sou (chie sisiat su suzetu de su vrb., "sou" est nadu semper de cussu) = fàghere faedhare a unu, fàghereli atrogare fintzas su chi no cheret, batírelu a su chi cheret chie est chirchendhe de ischire cosa; a tempus sou = a su tempus zustu, addatu, candho andhat bene o menzus
Frases
gopai, mi fait seci in su postu sú? ◊ chie no contipizat s'anzenu no contipizat mancu su sú! ◊ mi at lassadu su líbberu sou ◊ donzunu ischit de su male sou ◊ chi dognunu potzat torrai a logu suu! ◊ sorre tua at fatu su cumandhu sou ◊ custu est a grória e onore sou ◊ est piticu su mundu cosa suu!
2.
issu si est postu in caminu e at mandhadu addananti sou paritzos discípulos ◊ innanti sou no bi aiat neune
3.
si s'est apoderada de su sou at fatu bene! ◊ si fut giai arréndiu a su fàmini, no a su suu, ma a su de Sara e de is piciochedhus (B.Lobina)◊ ite li chircas azudu candho isse no est bonu a fàghere mancu su sou?! ◊ candho unu est o triballat in su sou neune li narat nudha
4.
no cheret faedhare, ma sa giustíssia già lu batit a su sou! (G.Ruju)◊ no che at pessone chi lu potat batire a su sou! ◊ si l'isúzigo bene lu bato a su sou
Sambenados e Provèrbios
prb:
chini isperdit su suu trabballat s'allenu
Ètimu
ltn.
suus
Tradutziones
Frantzesu
son,
le sien
Ingresu
his (her,
its)
Ispagnolu
su
Italianu
suo
Tedescu
sein,
ihr.
sóu 1 sólu
sòua sòa
sòui sòle
sovènnere sobènnere
soveranía soberanía
soverànu soberànu
sòvere sòlbere
sovíta , nf Definitzione sa corria o tira de pedhe de s'istrúmbulu, soghita Sinònimos e contràrios foete, iscórria.
sovridórzu solvidórzu
sóvru sòbra
sovrumànu , agt: subrumanu Definitzione chi súperat is fortzas o is capacidades de su cristianu, de sa persona, o fintzes chi est una cosa istraordinària, ispropositada.
sòza , nf Definitzione
genia de pische alladiau meda de atza (ma chi andhat de ladu), asuta craru, de diferente colore asuba inue portat ambos ogos coment'e postos in sa matessi parte de sa conca
Sinònimos e contràrios
atzògia,
palàgia
Terminologia iscientìfica
psc, solea solea
Ètimu
itl.
Tradutziones
Frantzesu
sole
Ingresu
tongue-fish
Ispagnolu
lenguado
Italianu
sògliola
Tedescu
Seezunge.