A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

téura tèba 1

tevanía tavanía

tevèle , nm: tuvele Definitzione logu malu e prenu de malesa, de tupas e matas, a bortas fintzes illimpiau e trebballau a laore, tula de laore Sinònimos e contràrios palone, tele, tèrema, trèmena, trempa, úbridu / tua 1 Frases si sighis a ghetare teveles la finis pedindhe! 2. tenes tancas, binzas, teveles in fiore, coltivados che giardinos Terminologia iscientìfica slg Ètimu srdn.

tevèlla tabèlla

teventàle , nm: davantabi*, treventale Sinònimos e contràrios antaledha, àntela, fadreta, falda, fantallicu, fascadòrgia, frandha, panneananti, saúciu Terminologia iscientìfica bst.

tèvere , vrb: dèpere* Definitzione tènnere o àere s'óbbrigu, o su bisóngiu, sa presse de calecuna cosa: s'impreat prus che àteru po cambiare unu pagu su significau de is àteros verbos; èssere in dépidu Frases s'ammoradu tou no la tevet piús brincare sa zanna de domo! ◊ annota chi tevet bènnere su sartu a mi leare sas misuras! ◊ ses tue su chi tevet bènnere o ndhe tevimos aisetare un'àteru?

tèxa tège

texàle , nm Definitzione logu de texas, de pedras ladas a paris de terra Terminologia iscientìfica slg Ètimu srd.

texànu tesànu

tèxe, tèxi tège

texíle, téxili , nm Definitzione genia de cúcuru de monte, de orroca arta e sola totu a inghíriu Sinònimos e contràrios taca, toneri Terminologia iscientìfica slg Ètimu srdn. Tradutziones Frantzesu sommet isolé Ingresu isolated summit Ispagnolu cumbre aislada Italianu cocùzzolo isolato Tedescu alleinstehender Gipfel.

tèza , nf Definitzione cricu de orrodas de carru Sinònimos e contràrios chircu, lamone Tradutziones Frantzesu bandage Ingresu rim Ispagnolu llanta Italianu cerchióne Tedescu Radreifen.

tézi , nm Sinònimos e contràrios pitzicadorja, pigulosu.

tézi 1 , nm Definitzione calidade de buda o ispàdula, prus pitica de cussa po fàere istojas Frases su tezi l'impitaint meda pro iforrare sas pinnetas (G.Chessa) Terminologia iscientìfica rba.

tézi! , bvrb Definitzione imperativu, de tènnere: leade!, lezi!, pigai! Frases tezi, basade custa sagra beste! ◊ tezi, torradebbei a s'impiegu, ca no ischides fàghere s'iscrianu! ◊ tezi, leadebbollu custu coro!

tézis , bvrb: dezis Definitzione ais a…, ais a dèpere… + vrb.: bvrb. de 2ˆ pers. pl. chi s'impreat sèmpere po giare s'idea de unu tempus benidore o de una possibbilidade, cosa chi est dàbbile (che a su benidore etotu) Frases lu tezis àere fatu bois etotu, cussu dannu: aite lu chircades a mie?! ◊ si sutzedit de mòrrere lontanu dae chie mi amat, tezis a babbu e mama bois nessi acunortare! (P.Campus Sechi)◊ non tezis pòdere negare sa cosa vera!◊ tezis èssere istracu: setzide a cadhu!

tézu téju

ti , prn Definitzione a tie, a tui: prn. de 2ˆ pers. sing. impreau siat po inditare un'idea coment'e de favore, torracontu (o fintzes de pérdua), ma mescamente cun is verbos riflessivos (o impreaos a sa matessi manera), in cumplementos Frases ti mi paras in sa mente ◊ ohi si ti l'ischit mamma tua chi as furadu!… ◊ ses pentzendi ca cussa cosa ti dha fatzu dèu? ◊ ti lu muntenzo deo ◊ ti ndi ses pesada, o língua sarda, fendi isprama a is canis de istrexu ◊ ti as torrau a ponni su vítziu de fumai! ◊ a tui ti ndi apu a pinnigai duas brebeis e no ti ndi as nimancu a acatai ◊ po cosa t'ispantas! ◊ ti as irmentigadu una cosa ◊ ti as papau totu cussu? ◊ comenti ti cérrias? ◊ ite ti naras? ◊ ite curpa ti ndh'apo si ses póveru?! 2. si custu lu cheres ti lu dao ◊ ti dh'apu a nai cras ◊ candu ti serbit dinai firmas un'assegnu ◊ issu portat una cosa bella de ti giai ◊ ti ammustro unu logu, si benis cun megus 3. ti che leo a bídere una cosa ◊ dèu a tui t'istimu ◊ ti sunt torrendhe a póveru ◊ sa maladia a tie ti est batindhe a malu puntu ◊ ti so intendhindhe ma no ti so iscurtendhe ◊ ti agiudu dèu Ètimu ltn. tibi, te Tradutziones Frantzesu te Ingresu to you Ispagnolu te Italianu ti Tedescu dir.

tía , bvrb Definitzione 1ˆ pers. (una forma de indic. imperfetu) chi a sa logudoresa s'impreat po fàere su cund. de totu is vrb. (is àteras personas funt: 2ˆ tias, tisti, 3ˆ tiat; pl. 1ˆ tiaimus, 2ˆ tiaizis, 3ˆ tiant) e mescamente s'impreat po giare s'idea de una possibbilidade (prop. potentziale) e fintzes po fàere su benidore de unu tempus passau / a./c. custa bvrb. est sa matessi chi (fortzis po comente faet mudòngia sa /t–/) medas iscrient dia (e deasi dias, diat e is formas pl.) Sinònimos e contràrios emu, ia 1, pia / tio Frases si no fit ca la fimus bidindhe in televisione, tia nàrrere chi la fimus bidhindhe in binòcolos ◊ si podia, chentumiza bortas tia andhare! 2. no si la faghet isse sa cosa sua e bi la tia fàghere deo? Macu est, isse!◊ chelzo torrare a s'antigu ricamu: segura ca non tenzo àteru ramu mi tia de fiores bellos isgloriare (L.Mudadu)◊ tia chèrrere una zòvana bianca che late e ruja che sàmbene ◊ tia fagher sa moda a Bustianu ma timo 'e dispiàghere a Lughia! (Gv.Piredda) 3. cussos sunt passos chi no ti'àere superadu chena sa cumpanzia tua

tía 1 , nf: cia, tzia* Definitzione sa sorre o sa sorresta de sa mama, de su babbu (po arrispetu, fintzes sa pobidha de unu tziu); nau po arrispetu, css. fémina manna Sinònimos e contràrios dieta, tadai / mammai Frases sas sorres de babbu tou a tie ti sunt tias ◊ bella sa tia, ma piús bella est Maria! ◊ cussa tzia chi ses viendhe est tia mea, sorre de mamma 2. sa tia de filare si fit morta, filendhe, chentza fogu, in su foghile (A.Casula).