arraxonài arragionàre
arraxòni , nf: arregione,
arregioni,
arrejone,
arresone,
arressone,
arrexone,
arrexoni,
erresone,
rajone Definition
capacidade de sa mente de cumprèndhere is cosas, mescamente su giustu, sa beridade, su chi andhat bene o méngius; su èssere in su giustu (e antigamente fintzes sa lei, su ’e sa lei, sa giustítzia); su motivu, su poite si faet calecuna cosa e fintzes argumentu, chistionu
Synonyms e antonyms
iscúgia,
motivu
/
alleca,
chistionu
Idioms
csn:
is arrexonis = sos chistionos; arraxoni at a èssiri! = tenzo, tenes, tenet própiu resone!; no bòlliri a dh'atrotiai s'arrexoni = si narat de chie no bàliat crítigas, arguai a l'iscontroriare, arguai a li rispòndhere a su chi narat; dàresi resones = àere sa pretesa de tènnere resone
Sentences
custu gherru po su pani a bortas annéulat s'arrexoni ◊ tenes arrexone: tocat a fàere deasi!
2.
Bachis Sulis at criticadu cun arrejone su modu malu de amministrare ◊ abbarrae in s'arressone! ◊ issa furiat una mamma e teniat sempri arregioni (T.Piredda)
3.
pighendi arrexonis gei fait a ndi arregordai, de fuedhus!
4.
arrexoni de tzerriai: fiant istrechendidhu su pei! ◊ bidíndhela gasie trista dimandhadu ndhe dh'apo s'arresone (A.Atzori)
Surnames and Proverbs
prb:
a su cadhu s'isprone, a sa fémina s'arresone
Etymon
itl.
Translations
French
raison
English
reason
Spanish
razón
Italian
ragióne
German
Vernunft.
arraxulídu arragiolídu
arrazolàre , vrb: arregiolai,
arregiolare,
regiolare Definition
pònnere is arregiolas, is pianellas a su pomentu (o fintzes in is muros)
Synonyms e antonyms
allosai,
apamentae,
impianellare,
pianellare
Etymon
srd.
Translations
French
carreler,
briqueter,
plaquer
English
to pave,
to plate
Spanish
pavimentar,
chapar
Italian
pavimentare
German
den Fußboden belegen,
plattieren.
arrazolíre arragiolíre
arrazonàre , vrb: arrazonare Definition
dhu narant de is cuadhos: impurdedhiri, insuai, èssere in calore
Synonyms e antonyms
arrazonire
Etymon
srd.
Translations
French
échauffer
English
to excite
Spanish
estar en celo
Italian
incalorire (andare in amóre)
German
brünstig sein.
arrazoníre , vrb Definition si narat de is cuadhos: bènnere in more, èssere in calore Synonyms e antonyms arrazonare Etymon srd.
arrè! , iscl Definition bvrb. de arrèghere: arrea!, frimma!, ispeta!, m'abbàida!…
arrèa 1 , nf Definition mancamentu de iscolu mensuale, in sa fémina.
arrèa! , iscl Definition bvrb. de arreare: arrè!, frimma!, ispeta!, abarra!, m'abbàida!…, nau fintzes unu pagu coment'e brigandho a unu candho faet cosa chi no andhat bene (a/c.: su vrb. chi serbit a nàrrere sa cosa chi no andhat bene si ponet de 3ˆ pers.) Sentences arrea, proite ti che ses andhendhe?! 2. arrea!… ca como che li pigant sos becos a conca! ◊ arrea!… ca faghet a sa maconatza! ◊ arrea!… ca como che frundhit totu, becosu!…
arreàdu , pps: arreau Definition de arreare Synonyms e antonyms abarrau Sentences proite no ses arreadu a manigare cun nois? ti fia cramendhe!
arreàle , nm: arriabi, arriali, reale Definition moneda antiga de prata: si narat prus che àteru in su sensu de unu valore de pagu contu; a logos dhu narant a su sèmene de s'úmbulu ca dhu assimbígiant a custa moneda Idioms csn: comprai tres arrialis ispartzius = mesu in túcaru e mesu in gafè; pedire su "s'arreale" = in is batiares, pedire a dhis betare dinare in minudos a is piciochedhos chi atóbiant a bíere Sentences nèngiat is atrus tres arriabis! ◊ angiamò, chilissò, chifanè, un'anguli a su piciocu, tres arrialis a sa carcida! ◊ pro tres arreales si bendhent totu a meres istranzos 2. serra, aghinò imbucant is arriabis de s'umbu de tzia Luisica! Surnames and Proverbs prb: po tres arrialis de píbiri ci perdit sa cassola Etymon spn. real.
arrealía , nf: arrialia,
realia Definition
a realia: su èssere contràriu, su dha tènnere contr'a calecuna cosa o cun ccn.
Synonyms e antonyms
aburia
/
prima
/
disamistade,
inimigànscia
2.
de cudhu poveritu n’aia prus làstima chi non arrealia
Etymon
itl.
rivale
Translations
French
contrariété
English
strong dislike,
peevishness
Spanish
desavenencia
Italian
contrarietà,
inimicìzia,
corrùccio
German
Widerstreit,
Feindschaft,
Ärger.
arrealiàre , vrb Synonyms e antonyms
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
atediare,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Etymon
srd.
Translations
French
se fâcher
English
to be peeved,
to become vexed
Spanish
picarse
Italian
corrucciarsi,
indispettirsi
German
sich ärgern.
arreàre , vrb Definition
abbarrare in su logu chi unu est, istare firmu; abbarrare ibertandho
Synonyms e antonyms
abarrai,
firmai,
tratèniri
/
abertai,
aisetare
| ctr.
andai
Sentences
arrea inoghe fintzas a torrare mamma tua! ◊ ello no mi arreo a intèndhere sos machines tuos! ◊ triballendhe tota die, si arreiant solu a si leare unu mossu ◊ su trenu arreiat in donzi contonera pro irbarriare s'ispesa a sos contoneris
2.
mama ti at arreatu chin su mànicu cotu ◊ Matzeu li at natu de no l'arreare antes de mesudie ◊ si nch'est andhatu chene arreare resposta
Etymon
srd.
Translations
French
rester
English
to stay
Spanish
quedar
Italian
restare
German
bleiben.
arreàu arreàdu
arrebài , vrb: rebai Definition pigare sonnu, firmare coment'e po pausare, istare in asséliu; pònnere e lassare istare Synonyms e antonyms arremai 1, drommire, ingalenare Sentences si no dh'istrobbànt is piciochedhus, prus chi no iscidu fiat arrebau ◊ a meigama in iscola si arrebat mellus chi no in domu ◊ custas funt umbras aundi su poeta si arrebat po pasiai s'ànima istraca ◊ s'ànima si arrebat in is alas de su bisu 2. arrebai is istrexus in terra!
arrebaméntu , nm Definition su arrebai Synonyms e antonyms pàsiu 2. cussu pagu de arrebamentu mi at torrau s'alientu Etymon srd.
arrebarrèba , avb Definition andai a. = a su pasa pasa, a su frimma frimma Sentences is bècius chi carrapant is passus andant a s'arrebarreba Etymon srd.
arrebàtu , nm: rebatu* Definition
atacu de una maladia (es. de callentura); arrebbentu, múngia, pelea po calecuna cosa
Synonyms e antonyms
afogu,
cària,
cumbata,
impodha,
inzotu,
istimpida,
matana,
mugna,
pista,
pistapone,
podha
Translations
French
prodrome,
anxiété,
agitation
English
warning sign,
labour,
anxiety,
disease attack
Spanish
arrebato
Italian
attacco di male,
pròdromo,
affanno,
agitazióne
German
Anfall,
Prodrom,
Angst,
Aufregung.