A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

caciàra , nf Synonyms e antonyms casaja, casifíciu Sentences in s'imbisita a sa caciara si fit tratesu cun sos casaros ◊ sa domo sua fit masellu, mulinu, caciara e macasinu.

caciaràda , nf Definition cosa pastissada, cumpositziones o ispetàculos fatos male Synonyms e antonyms abbunzu, maltitzu Translations French horreur, chose mal faite English swill Spanish chapuza Italian pappolata German Faselei.

caciàre , vrb: cassae, catzare Definition bogare, fàere istesiare, fuire, andhare atesu; leare o bogare calecuna cosa chi no serbit; prnl., lograre una cosa disigiada (nau fintzes de bisóngiu, óbbrigu) Synonyms e antonyms irbersulare, irghelare, iscabbúllere, iscastedhare, ispitzigare, leai, mòere, pristare, sputzai | ctr. auntzare, inciulai, batire, chèrrere, cramare, pònnere Idioms csn: catzàresi su capoto = bogaresiche su capoto; catzàresi su sonnu = iscidaisindi; catzàresi unu disizu, sa preítia, su bisonzu, sa muga, unu dépidu, un'óbbrigu, su sidi, su machine; catzàresi o ischíresi catzare sa musca = èssiri bellu a si difèndiri; catzàresi s'impinnu, sa promissa = fai sa cosa impromítia, fai su chi est de doveri; catzare sos canes = fàgherelos asseliare chi no diant a subra a ccn.; catzare fogu = èssiri arrabiaus, fogosus in su fai Sentences càtzache dai domo cussa zente e tue etotu achipi a su trabàgliu! (A.P.Appeddu)◊ sos malafatores che cherent catzados ◊ catzadichela cuss'erba chi ti est atacada a sa camisa! ◊ catza su cane, no mi móssighet!◊ at iscutu sos cartzones po dhis cassae su pruine 2. apo fatu custu pro mi caciare su disígiu ◊ sunt pagos sos chi si podent catzare dogni gustu ◊ ch'est pigadu a s'àrbure: za si l'at catzadu su disizu de sa figu!…◊ si no cherides intèndhere peràulas malas, catzàdebbos s'óbbrigu e bos lassant in pasu ◊ andho a santu Bainzu de Portu a mi catzare s'impinnu ◊ cun custu dinari nos catzamus sos dépidos ◊ a fizu meu candho teniat deghessete annos mi l'apo catzadu e mandhadu a imparare un'arte ◊ sont essitos deretos catzanne focu Etymon itl. cacciare Translations French chasser, enlever English to drive out, to take out Spanish alejar, echar Italian scacciare, espèllere, tògliere, eliminare German vertreiben, ausschließen.

caciàre 1 caciàe

caciàu , pps, agt Definition de caciai / imbriagu caciau = imbriagu a una lea Synonyms e antonyms bombitadu.

caciavíte , nm Definition aina longhita, a una parte prus grussita de fàere a dha pigare a una manu a giradura e a s'àtera cun sa punta de cosa tostada (metallu), lada o a grughe de incasciare in sa conca de sa màdria, po pònnere o bogare vites (o màdrias) faendho fortza a giradura / genias de caciavite: a punta a rughe, a punta lada Synonyms e antonyms turnavia Scientific Terminology ans Translations French tournevis English screwdriver Spanish destornillador Italian cacciavite German Schraubenzieher.

cacidòne , nm: cartzidone, cartzigone Definition umpuale, carcida de làuna Synonyms e antonyms caltzida, umpuale Sentences ant samunau su procu uscrau cun cartzidones de abba ◊ batint terra e abba a cartzigones Scientific Terminology stz.

cacigadòri , nm: caticadore, catigadore, catzigadore Definition chie càtzigat (mescamente s'àghina in su lacu o su furesu); unu malu prepotente chi si aprofitat de chie no si podet difèndhere Synonyms e antonyms catigherarzu, iscarchiadore Sentences fit unu catigadore cambi sicu e barbudu ◊ su catigadore regogliat su furesi, andhaiat a bidha sua e ndhe lu torraiat lébiu che pannu 2. is cacigadoris faint tortu a is àturus e faint benni sa gana de fai mali Scientific Terminology prf Etymon srd. Translations French fouleur English treader Spanish pisador Italian ammostatóre German Weinkelterer.

cacigadúra , nf: acracigadura, caticadura, catigadura Definition su catzigare Synonyms e antonyms carcadura, carcamentu, càticu Sentences sa ua si podet fàghere a catigadura pro la incubonare e fàghere a binu o a maghinadura ◊ is féminas portant is cadinus prenus de àxina a sa cacigadura Etymon srd. Translations French foulage, piétinement English trampling, pressing Spanish pisa Italian calpestaménto, pigiatura German treten, keltern.

cacigài , vrb: acacigai, caltzigai, carcigai, carcigare, caticare, catigare, catziare 1, catzigae, catzigare Definition pistare, istrecare sa cosa passandhochedhi apitzu, cracare cun is peis, pònnere is peis apitzu; fàere male, isfrutare a unu Synonyms e antonyms abbaticare, acarcangiai, addongare, apatigai, apetillai, apeutare, incalcare, iscarcanzare, ischitzare, istraitzare Idioms csn: a cantu podet caticare ocru = a cantu podet afíere ogru, bídere atesu, meda; tènnere su chelu a bíere e sa terra a catigare = póveru chentza nudha, a s'úrtimu etzessu Sentences is giorronadas suas fiant a binnennare, catziare àniga, mirare cupones, prentzare binatza (R.Sardella)◊ tantu ca abba e ludu gei ndhe càtzigas cantu ndhe at catzigadu babbu meu!… 2. fintzas sa frommígula, si la càtigant, si girat 3. fit diventada manna a cantu podiat caticare ocru Etymon ltn. coactare Translations French fouler, piétiner English to trample on Spanish pisar Italian calpestare German zertreten.

cacíli , nm Synonyms e antonyms caratza, carota, fachile Sentences a sorri mia dhi lassu su cacili e su bàtili de su burricu!

caciòla , nf: cartzola, cassola 1, catola, catzoba, catzola, craciola, cratzoba, cratzola, cratzolla Definition cartzamenta, genia de cosíngiu, prus che àteru sabbata chentza carcangile de pònnere in domo comente usant is féminas (podet èssere fintzes de linna), ma a logos fintzes cosíngiu grussu, de orropu; segundhu is animales mannos (es. boes, crabas, cuadhos, porcos), s'unghedha, pígiu grussu de corru chi dhis ammontat is pódhighes (e po cussu a logos est fintzes su semu, pigiolu tostau chi creschet in is feridas sanandho); genia de animale de mare (sepia officinalis); s'orrugu grussu de linna chi, ispintu contra a su cricu de s'orroda, serbit a frenare su carru cun sa mecànica Synonyms e antonyms babbúcia, cantrofa, patita, sabbata, sàndhalu / ugna, unghedha / babbucedha, sélpia / croghedha Idioms csn: catzola ferrada = iscarpa a fundhu bullitadu; sa caciola de sa lanne = cocotu, croghedha, su covecu, chi si ndhe ispítzigat, ue sa landhe est atacada a su rampu; craciola de segada, de guroni = semu, pizu de sàmbene sicu; catola de mola = taulita chi tupat s'abbertura de fundhu de su lacu; sa terra fait a caciola = sa terra a ludu o tropu gàrriga si apítzigat a sas iscarpas; a catolinu = a zisa de catolas, de sabbatas Sentences tocai, lassaimí andai a mi ponni is crapitas, ca cun totu custu carraxu seu ancora a cratzollas! ◊ fut a colare comente potiamus: candho boliamus, peri cassolas nosi faiamus! ◊ sa mama a cratzoledhas, sa filla a capellina! ◊ portant cartzolas in s'istadi e botinus in s'ierru ◊ su pastore fut a cambales e a catzolas ferradas ◊ chie trebballat in campagna bollet catzolas pesantes, de orropu 2. a su porcu che li cherent catzadas sas catolas uscrendhe, candho sunt budhidas 3. iat incarrerau a proi… iat cumintzau a fai cratzoba e nd'iat fatu aici meda!… Surnames and Proverbs smb: Catzola, Cazzola Scientific Terminology bst Etymon ltn. calceola Translations French pantoufle English slipper Spanish babucha, chinela Italian pianèlla, ciabatta German Schlappen.

caciólu , nm Definition pitioledhu, sonagedha chi si ponet a is canes Synonyms e antonyms ischíglia, sonagiolu, trillitu Scientific Terminology snl.

caciuciàre , vrb Synonyms e antonyms acanare, acanargiai Etymon srd.

caciúciu , nm: catzutzu, cuciúciu Definition su fedu de su cane; nau de unu, iscimpru, tontatzu Synonyms e antonyms caciurru, calledhu, callúciu / crichete, listrone, tontarrone Sentences sa cane at fatu tres cuciúcios 2. est zente pagu virtudosa comente podent èssere sos caciúcios faineris ◊ s'arti de fai poesia no bollit caciúcius! Etymon srd. Translations French chiot English puppy Spanish cachorro Italian cùcciolo German Tierjunge.

caciúciu 1 , nm Definition lana a chirriones Sentences chin sos caciúcios de sa lana si preniant sas banitas.

caciúmbu , nm Definition una genia de pramma de is regiones tropicales chi faet una genia de nughe de unu o duos chilos, cun d-unu buidedhu aintru ue dhue at un'abbarolu unu pagu biancu, druche: sa prupa est bianca, tostada, a pígiu grussu, apicigada a su corgiolu de fora, tostau meda Synonyms e antonyms còcu Scientific Terminology frt, Cocos nucifera Etymon ctl. catxumbo Translations French cocotier, noix de coco English coconut (palm) Spanish cocotero, coco Italian palma e nóce di còcco German Kokospalm, Kokosnuß.

caciúmbulu , nm Definition essidura in sa pedhe, genia de puntighedha chi si faet a matéria Synonyms e antonyms borrúculu, frusca, fruscedha Sentences custu caciúmbulu est pudésciu!

caciúpu , agt Definition chi est pagu abbistu, tontatzu Synonyms e antonyms baliodha, ballullu, gingiorre, listrone, tolondro, tontarrone.

caciúrru , nm Definition su fedu de su cane / min. caciurredhu, nadu fintzas de su pisedhu muconosu Synonyms e antonyms caciúciu, calledhu, callúciu Etymon spn. cachorro.