Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

irtazolàre , vrb: istazolare Definition segare a fitas fines segandho in paris, segare a pígios, fàere a tazolas, bogare (linna) a ascras o àstulas Synonyms e antonyms irfinicare, laurai, tazolare Sentences ndhe segheit unu piantone e s'interesseit a l'istazolare finas chi l'at indebbilidu tropu (B.Truddaju)◊ mannedha istazolait su casu pro lu frauzare chin sas ghinzias acogliadas Etymon srd. Translations French couper en tranches horizontales English to cut into slices Spanish retazar Italian tagliare a fétte o sfòglie orizzontali German aufschneiden.

irtopiligàre , vrb Definition fàere a tzopu Synonyms e antonyms assopiai, atopigare, atopire, intopare, intopigare, intopire Etymon srd. Translations French rendre boiteux English to lame Spanish dejar cojo Italian azzoppare German Lahm machen.

irvapiàre , vrb: isvapiare Definition pigare a foedhos malos, nàrrere cosas chi no funt, giare una briga Synonyms e antonyms apilucare, briare, certai, irbrunchiare, irmurrare Sentences no bi at bisonzu de l'irvapiare, ca mi servit cun su pessamentu! (G.Ruju)◊ est amore chi dadu ti at sa vida chi tue isvàpias cun s'istichida ◊ innanti de apuntzare o de irvapiare sa zente, lea s'abba dai sa vena! Translations French reprocher, outrager English to outrage, to reprove Spanish reprender, injuriar Italian rimproverare, oltraggiare German vorwerfen, beschimpfen.

irvelàre , vrb: isvelai, isvelare, svelai Definition fàere a connòschere, giare a ischire cosas segretas o malas a connòschere Synonyms e antonyms irmendhare, isselare Sentences sos sónnios parent machines, epuru irvelant pessamentos, disizos e timórias (B.Bandinu) Translations French dévoiler, révéler English to reveal Spanish revelar Italian svelare, rivelare German enthüllen.

irvenàre , vrb: isvenare, svenai Definition bogare o pèrdere sàmbene meda Sentences su grodho abbenenat sa vida de sos pastores, ca s'anzone chi acatat irvenat ◊ est mortu isvenadu Etymon srd. Translations French perdre tout son sang English to bleed Spanish desangrar Italian dissanguare German Blut entziehen.

irvinghinzàre , vrb: isvighinzare, isvirghenzare, isvirghinzare, ivirghinzare Definition aprontare; fàere andhare, mandhare in su camminu giustu, educare Synonyms e antonyms ammanitzare / abbiare 1, incarrebai Sentences isvirghínzadi, chi amus it'e fàghere meda! 2. est unu giòvanu bene isvirghinzadu ◊ sa crabitedha che l'ant isvighinzada peri sas camineras 3. che furant ómines ricos, féminas e pitzinnos apenas ivirghinzados ◊ da bi ndhe cheret de passéntzia chin sos pisedhos, a candho a che los vídere irvinghinzados! Translations French diriger, acheminer English to direct Spanish encaminar Italian instradare German leiten.

irvudhàre , vrb: isbudhare, isvudhare Definition tzatzare a meda, ma nau mescamente a disprétziu, de unu chi dhu faet a fura, a dannu de ccn., chentza chi s'àteru bògiat Synonyms e antonyms abbentrare, abbentruscare, abbidhiai, abbiscarzare, abbudagare, abbudhescare, abbuzare, atatamacare, imbrentai, intrudhiri, sgagliubbai Etymon srd. Translations French rassasier English to satiate Spanish hartar Italian satollare German sättigen.

irzeniàre , vrb: iszeniare Definition cambiare genia, arratza, essire diferente de is àteros de sa matessi cosa (animales, matedu) Synonyms e antonyms chilzeniare, disgeniare, imburdiri, iscastare, ischilziniare, iseniare 2. sa càula a fiore tota est incurtida in cagarantu: manc'una foza ndh'at irzeniadu pro pònnere in buca! Translations French dégénérer English to degenerate Spanish degenerar Italian tralignare German entarten.

isabiàre , vrb: isapiare Definition bogare su pigione de s'abe, fàere fuire o istesiare s'abe po bogare su mele; essire a giru Synonyms e antonyms ischissurai / irmelare Sentences sos mògios sunt prontos e como est ora de isabiare ◊ at isapiau una dechina de mojos e at fatu deche pedhes 2. tue as solu isapiatu sas averes chi ant prenatu sos anticos de s'eréntzia! (G.Farris) 3. isàpiant sos alligros zovanedhos che unu bolu de mariposas (G.Brocca) Etymon srd. Translations French démieller English to extract the honey from Spanish desmelar Italian smielare German auspressen.

isaboriàre , vrb: isciaborgiai, isciaboriai, sciaborai Definition pèrdere o leare (o fintzes cambiare) su sabore bonu a is cosas de papare o de bufare Synonyms e antonyms sciapidai | ctr. assainetare, insaboriai Sentences no bi ponzas tropu abba ca isabórias su mànigu! Etymon srd. Translations French dessaler English to desalt Spanish desabrir, desaborar Italian insipidire German geschmacklos werden.

isagheràre , vrb Definition pèrdere o fàere pèrdere s'atentzione, o pentzare in àteru Synonyms e antonyms avallai, iberiai, iselembrare, ismentare, ivrasiare, sbeliai Etymon srd. Translations French distraire, se distraire English to divert (one's mind) Spanish distraer Italian distrarre, distrarsi German zerstreuen, sich zerstreuen.

isalàre , vrb Definition segare o ispuntare is alas, fèrrere a s'ala; foedhandho de matas o de cresuras, segare de is partes de fora Synonyms e antonyms idalai | ctr. indalire / iscirrare 2. soe che puzone isaladu ◊ cussu puzone no leat bolu ca est isaladu Etymon srd. Translations French rogner les ailes English to clip Spanish cortar las alas Italian tarpare le ali German beschneiden.

isalenàre , vrb: isalinare Definition arrespirare o torrare àlidu a pelea, impresse, coment'e candho si curret meda o si leat múngia manna; pèrdere s'alenu, cessare de torrare àlidu Synonyms e antonyms assupai, isalidare / mòrrere Sentences currendhe arrivaia isalenendhe ◊ acolla, isalenendhe, torrada a domo piús morta chi no bia! ◊ est assupridu isalenendhe che unu pissighidu ◊ a su piga e fala, fit isalenendhe ◊ so ómine de campagna nàschidu pro isalenare in custos ràscios!…◊ sos canes fint a proa a crebare, allacanendhe a limba a fora pariat chi fint isalenendhe s'últimu alenu 2. chena sacramentos, isalenat che un'anzone ◊ che fit vetzu mannu, at isalinadu e si ch'est mortu Etymon srd. Translations French essouffler English to pant Spanish jadear Italian trafelare German keuchen.

isalidàre , vrb Definition torrare àlidu a pelea, agiummai èssere chentza àlidu, assupandho Synonyms e antonyms afodogai, anare, assolocare, assubentai, isalenare, isfiadare Sentences odheu, cun totu cussa pigada chi apo fatu so isalidendhe! ◊ so isalidendhe ca apo curtu Etymon srd. Translations French essouffler English to pant Spanish jadear Italian trafelare German keuchen.

isaligàre , vrb: isargare Definition mundhare, pinnigare s'àliga de su logu po dhu fàere límpiu; marrare, tirare s'erba de mesu de sa cosa prantada, arregòllere o prugare sa malesa Synonyms e antonyms disargare, illansanare, irderbai, isciligare, munnuzare | ctr. imbratare Sentences cheret isargada sa carrela, finas ca colat sa portessione ◊ no bastamus mancu a isargare, in custu logu, de cantu che carrant arga sos bentos! 2. eallu a babbu ingruxadu, isarghendhe su trigu aupadu! Etymon srd. Translations French nettoyer, émonder English to clean up Spanish relimpiar, limpiar, mondar Italian ripulire German reinigen.

isarcàre , vrb Definition tènnere o pònnere isarcu, pèrdere de ànimu o lassare s'idea de pòdere fàere calecuna cosa, de pòdere arrennèscere, agiummai coment'e leare is arcas o fortzas Synonyms e antonyms ispantai, isperigulare, isporare | ctr. animai, incoragire Sentences candho l'amus bidu frochendhe nos at isarcadu e torrados semus issegus, timindhe de no che pòdere colare de su nie ◊ si t'isarcas est peus: menzus, para corazu! ◊ depet èssere cosa mala, mih, a timire e a s'isarcare! Etymon srd. Translations French décourager, se désespérer English to discourage, to dispair Spanish desalentar, desanimar Italian disanimare, scoraggiare, disperarsi German entmutigen, verzweifeln.

isarguenàre , vrb: isgrogoenai, isogroenare, isorgoenare, sgraguenai Definition agiummai coment'e pèrdere s'ogroena tzerriandho: tzerriare meda e a forte, tropu; fintzes púnghere a is cannas de su gúturu Synonyms e antonyms iggannai, igrogoenai, irborgoenare, irgargare, sguturai / sprumonai Sentences si est postu a cantare a s'isogroenare! ◊ deo isarguenèndhemi a boghes e isse chentza m'intèndhere! 2. pigant s'arresorza e dh'isorgoenant: a ite puntu arribbat s'ómine!… Etymon srd. Translations French s'égosiller English to shout oneself hoarse Spanish desgañitarse Italian sgolarsi German sich die Lunge ausschreien.

isarrigài , vrb Definition fàere male, pònnere dolore a is errigos (tretu bàsciu de s'ischina) Synonyms e antonyms iderrigari, illumbai, illumbedhare, irrenare Etymon srd. Translations French éreinter English to break the back of (s.o) Spanish desriñonar Italian direnare German lendenlahm machen.

isarrogài, isarrogàre , vrb Definition fàere a sorrogu a su gúturu Synonyms e antonyms arragai, arrughire, inserregare, sarracrare Sentences isarrogadas túnciant suspirendhe ◊ acirrant a cantai isarroghendisí Translations French être enroué English to have a hoarse voice, to get hoarse Spanish enronquecer Italian far ràuco, avére raucèdine German eine heise Stimme haben.

isasciàre , vrb: isascrare Definition nau de linna a truncu, bogare o fàere a ascras, a perras Synonyms e antonyms astulai, isasciulare, isascruzare, scherdai Sentences est che àrbure sica, a truncu de isascrare Etymon srd. Translations French ébrécher English to splinter Spanish hacer trizas Italian scheggiare German zersplittern.