Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

afilàe, afilàre , vrb Definition andhare a ccn. parte (filu); andhare a filu, fàere su dovere, andhare a deretu, pònnere mente, cumprèndhere un'arrexonamentu, arrexonare bene, incarrerare a una filada o arrennèscere a cumandhare a ccn.; abbarrare a tropu faendho sa matessi cosa o de sa matessi manera cun pagu o nudha cunsideru, deasi comente acucat Sentences e a ue ses afilendhe? ◊ sa crapa afiladora est sa chi afilat sas berbeghes ◊ no bi lu poto afilare a su cumandhu, a fizu tou! ◊ fint timendhe chi sa zustíssia no si esseret afilada a domo issoro ◊ bidu l'as a ue ant afiladu sas berbeghes mias? ◊ depimus afilare chito pro pòtere arribbare prima 2. est peus de s'àinu: no bi afilat mancu si lu leas a fune! ◊ già ndhe tenimus sa proa bastante chi no afilas si no cun sa fune! (R.Marras)◊ cristianu revessu: itesisiat chi li nias a fàghere, no bi cheret afilare! 3. candho l'afilat a fàghere gai est peus de cudhu sonadore ◊ l'at afilada a fàghere tempus malu e no cheret cambiare ◊ su macu est a ue l'afilat ◊ l'at afilada a bèndhere ca li cumbenit de prus ◊ totu a cussa domo che ant afiladu a fàghere su nidu, sas rúndhines: in sas de acurtzu mancu unu! Etymon srd. Translations French se diriger English to head for Spanish dirigirse Italian dirìgersi German sich wenden.

afilàre 1 , vrb: fibai* Definition fàere un'afilada, una síngia fine che filu, ma de segada cun cropu o atumbada, nau prus che àteru de istrégiu fatu de cosa tostada chídrina (bidru, terra, o fintzes linnàmene, muros o àteru) Synonyms e antonyms abbèrrere, cannire, filiri, frasellare, fresai, intzignai, iscrafangiai, sacai, scanniri, sinniai, trapare Sentences cussu est unu pratu afilau ◊ su corpu chi li amus dadu, a su piatu, l'at afiladu ◊ custa linna comente sicat si afilat totu Translations French fendre English to cleave Spanish agrietar Italian fèndere German spalten.

afilerinàre , vrb Definition pònnere a filera, prantare matedu (o àteru deasi) o assentare a filera Synonyms e antonyms infilerinare Etymon srd. Translations French planter en rangées English to plant in rows Spanish plantar en hilera Italian piantare in filari German in Reihen pflanzen.

afiliatàre , vrb: afiliotare Definition fàere fine, acabbare impresse de fàere una cosa, nau sèmpere però po candho no si faet Synonyms e antonyms atoliare, spodhai Sentences no ndhe afiliotat nudha ◊ si est murrunzadu cun su sótziu ca cussu de cosa no ndhe afiliotat mai ◊ a candho a ti afiliotare bi ndhe cheret!… Translations French se dépêcher English to hurry up Spanish darse prisa, despachar Italian sbrigarsi German sich beeilen.

afilusigàre , vrb Definition pigaresidha a lecuancas, tropu abbellu, faendho e chentza fàere, fàere is cosas cun pagu gana, passare su tempus faendho cositedhas de pagu contu Synonyms e antonyms acociare, afrimai, aisetare, istentae, tricare | ctr. coitare Etymon srd. Translations French hésiter, tarder English to hesitate Spanish demorar, tardar Italian indugiare German zögern.

afinài , vrb: afinare Definition fàere fine, prus fine (po èssere prus acutzu, prus adatu, prus bellu); ifidigare, nau siat de grussària de sa cosa e de sa carena (illangiare), ma fintzes de s'aguantu de sa persona a sa suferéntzia, a is dispraxeres / afinai s'ànima de disígiu = cossumíresi de sa gana, de su disizu Synonyms e antonyms afinicare, assilingare, assutighilare, conciumire, infinigae, insutiligai, isgumentare, trumentai / irromasire, slangiri | ctr. ingrussai Sentences cresche, lizu delicadu, in mesu duras ispinas: piús ti altzas e ti afinas, piús ses apretziadu (P.Casu)◊ s'incapat li afinat su pessamentu candho depet fàghere una cosa de remédiu! ◊ candho istúdias afina su pessamentu! ◊ afina su pessamentu e ti as a ammentare chi issa puru fit audente 2. su pistichinzu chi li afinabat s'ànima l'aiat pessandhe a su chi depiat fàchere: su cojúbiu Etymon srd. Translations French réduire English to thin Spanish adelgazar, afilar Italian assottigliare, strùggersi German feiner machen, vergehen

afinicàre , vrb: afinigai, afinigare, afinigari, finicare Definition fàere fine, prus fine, fintzes sighire a trebballare una cosa po dha fàere méngius, cunsiderare is cosas bene e prus a fundhu; educare a maneras de fàere prus delicadas e atentas / afinigare sa mente = pessare in fine, a fundhu Synonyms e antonyms afinai, afinighedhare, assilingare, assutighilare, conciumire, infinigae, insutiligai, isgumentare | ctr. ingrussai 2. como teniat bisonzu de abbarrare solu, de afinicare galu su chi aiat fatu a denote ◊ afinigadebbollu bois, como, custu chistionu!◊ sa note afínigo sos pensamentos e penas… 3. si ch'est afinigadu in sos modos de fàghere Etymon srd. Translations French amincir English to thin Spanish afinar, pulir Italian affinare German feiner machen, verfeinern.

afiolàre , vrb: afiorare Definition acostire sa terra a calecuna cosa prantada; apretare su fàmene, unu bisóngiu, bènnere fàmene o bisóngiu forte Synonyms e antonyms assacarrare / apretai, sighire Translations French presser English to be hot on s.o.’s Spanish apremiar, acuciar (hambre, otro) Italian incalzare (della fame, di altro) German bedrängen.

afioncài , vrb Definition trebballare a sa grussera, fàere male su trebballu, cun pagu incuru o cun pagu arte, nau mescamente de unu maistu Synonyms e antonyms aciapuciae, aciarollai, aciorobedhare, acoredhai, allarodhai, ammangiucai, apunghedhare, inciapugliare, indrovigare Sentences afionca, afionca… e apustis beni a ti pagai!… Translations French ravauder d'une façon grossière English to patch up Spanish chapucear Italian rinfrinzellare German verpfuschen.

afiotàe, afiotàre , vrb Definition fàere a fiotu, a chedha, pònnere impare duas o prus personas o animales Synonyms e antonyms apubulare, atropare, atropedhare, atrumai | ctr. ispàlghere, ispartzinai Sentences fint sete famíllias chi si sunt afiotadas in su matessi zassu e fatu ant una bidha Etymon srd. Translations French grouper, réunir English to group, to gather Spanish agrupar Italian raggruppare, riunire German gruppieren, versammeln.

afirmài, afirmàre , vrb Definition arrespòndhere, atrogare o nàrrere chi emmo, chi eja, nàrrere cosa arrespondhendho a una pregonta o fintzes solu po nàrrere su chi si ndhe pentzat de calecuna cosa, su chi unu bolet o àteru; mantènnere una decisione, un'idea cun firmesa, mantènnere firmu Synonyms e antonyms atorgare, nàrrere, giurai | ctr. necare, denegare Sentences issu mi afirmat ca totu custa cosa chi narat sa cantzoni est totu berus ◊ nemus at a pòdiri afirmai su contàriu de su chi s'apu nau dèu! ◊ b’est chie afirmat chi Núoro prommore de Satta e Deledda devet èssere cunsiderada sa "Atene sarda" 2. ndhe càmbias partidos… no ndhe afirmas unu! ◊ fiat frastimendi po incoragiri is débbilis e afirmai s’autoridadi cosa sua ananti de totus Translations French affirmer English to affirm Spanish afirmar Italian affermare German behaupten.

afisciài , vrb Definition apicigare paperis, pònnere manifestos Synonyms e antonyms apodhai Etymon spn. afijar Translations French afficher English to post up Spanish fijar, pegar Italian affìggere German anschlagen.

afissiài , vrb: afitziai, avisciare, avissiare, avitziai, fissiare, vissiare Definition pònnere o pigare vítzios, abbitúdine ibballiada, mala Synonyms e antonyms addengae, imbissiare, infitziai, malavisciare | ctr. averturai Sentences no as a èssiri afissiandudedhu, a nebodi tuu, cun su dinai?! ◊ como chi la tenes avisciada pretendhes chi ti criet dae nou?! (A.Fiori)◊ sa crupa est sa tua, ca dhus tenis avitziaus a fillus tuus!◊ tui megas de mi afitziai: mi portas su cafeu puru!… Etymon srd. Translations French gâter English to spoil Spanish mimar Italian viziare German verwöhnen.

afitài , vrb: afitare 1, fitare Definition segare o fàere a fitas, segare a bículos piticos Synonyms e antonyms ifitare / amminudai, irminujare Sentences si afitat su civraxu, ca est pane russu ◊ dhi ant afitau su didu suisui ◊ at afitadu unu bellu giobu de sartitza ◊ est afitenne sartitzu a lepa Etymon itl. Translations French découper English to slice Spanish cortar en lonchasrebanadastajadasrodajas Italian affettare German in Scheiben schneiden.

afitài 1, afitàre , vrb: efitai Definition giare in afitu, pigare cosa angena in afitu po si ndhe serbire unu tanti de tempus Synonyms e antonyms allocare, apejonare, arrendai Sentences at béndhiu su bestiàmene e at afitau sas tancas ◊ cussos non pagant tassas e pagu o nudha de afitu, a crebu de chie at afitadu e no ndh’est nemmancu padronu ◊ si est in chirca de afitare sas terras, bi so eo chi las cherzo ◊ cussus dus aposentus sempri serraus, chi íasta postu in menti a mimi, dhus iaus afitaus Etymon itl. Translations French louer English to let Spanish alquilar, arrendar Italian affittare German vermieten, mieten.

afitianàe, afitianàre, afitinàre , vrb: fetianare Definition abbitare a fitianu, meda, a ccn. logu o a calecuna cosa, a comporare Synonyms e antonyms abbitai, abesare, atravigare, imbisciare, trassigiai Sentences sos pastores che gighiant sa robba onzi sero a ue fit afitianada ◊ no ti afitianes a cussu cumpanzu ca ti giughet a s'isperdísciu! ◊ sos brufularzos si sunt afitianados a sos úlumos, pro corcare (Q.Falchi)◊ sunt tropu afitianados a su male! Etymon srd. Translations French fréquenter English to frequent Spanish frecuentar Italian frequentare German verkehren mit, verkehren in.

aflachiài , vrb: afrachiai Definition èssere fracu, lenu, débbile, fartare in calecuna cosa, tènnere neghe / afrachiai in sa fidi = àere una fide no tantu frimma, pagu segura Synonyms e antonyms ifrachire Etymon srd. Translations French être faible English to be weak Spanish flaquear Italian èssere débole, vacillare German schwach sein, schwanken.

afligíre, afligíri , vrb: afrigire, afrigiri, afrizire Definition fàere penoriare, sufrire, dispràxere / afrizíresi a ccn., a una cosa = apedhiai a ccn., a calecuna cosa chi si disígiat meda Synonyms e antonyms acorae, addolorai, contribbulai, flagellai, scorai / addolimare / apiliare Sentences ti podet afligire unu dolore pulpa, nérviu e ossu, ma ti addólimat s'amore conca e coro, ànima e dossu ◊ est afrigidu dae sos males 2. cussu si mi est afrizidu pro si corcare chin mecus! ◊ no ti depes afrizire a connada tua! Etymon spn., ctl. afligir / aflegir Translations French affliger English to afflict Spanish afligir Italian afflìggere German betrügen.

aflusciài , vrb: afrusciai Definition nau de cosas istiradas, tèteras, crispas, essire lenas, coment'e perdendho fortza, o lassare o fàere lenas, pagu tiradas, pagu crispas Synonyms e antonyms abbambiai 1, abblandai, abbonantzai, abbrincai, afrincai, allenare, ammollai | ctr. tirai, tostare Idioms csn: su tempus aflúsciat = su tempus est abboniendhe, mediendhe; a. su frenu a su cuadhu = lassare andhare su frenu, lassàrelu chentza lu tirare, abbambiai; a. sa funi = lassare andhare sa fune; feta afrusciada = tiza de robba totu a pínnigas; afrusciai sa vista = abbasciare sa vista, bíere prus pagu Sentences mi aflúsciant is cambas 2. apu afrusciau e addenote nci biu tropu pagu Translations French desserrer English to loosen Spanish aflojar Italian allentare German lockern.

afocàre , vrb: afogai 1, afogare Definition mòrrere po no pòdere torrare àlidu (es. in mesu de s'abba, cun cosa arréschia in su gúturu); bochíere, fàere mòrrere sentza de lassare torrare àlidu Synonyms e antonyms allupae, annegai, ataogare Idioms csn: afogai in su cagnu = impicai; afogai in s'àcua = annegai; afogàresi de dépidos = àere dépidos meda de no los pòdere torrare; ciumentu a matza afogada = impastu de tzimentu cun rena paga e zara meda Sentences sa fune a bula a un'animale si li depet prèndhere a nodu chi no sucurrat, pro no si afogare Translations French noyer English to drown Spanish ahogar Italian affogare German ertränken.