afedài, afedàre , vrb: fedare* Definition
fàere fedu, fígios; pesare animales a séberu; foedhandho de animales, fintzes betare su fedu (angiones, crabitos) a súere a is mamas
Synonyms e antonyms
afigiare,
agnare,
fizolare
/
arratzare
/
achisciare
Sentences
custa mallora gei afedat: est fintzas acanta de angiai! ◊ si mullint is pegus chi ant afedau
2.
semus afedendhe sa robba
Scientific Terminology
vda
Translations
French
mettre bas,
faire ses petits (animaux)
English
to litter
Spanish
parir
Italian
figliare
German
Junge werfen.
afegonàre , vrb Definition
bufare binu meda (o àteru cun àrculu), èssere giau a su binu, imbriagare fatuvatu
Synonyms e antonyms
abbinai,
afegare,
infegare
Etymon
srd.
Translations
French
s'enivrer
English
to become gipsy,
to get drunk
Spanish
emborracharse
Italian
avvinazzarsi,
ubriacarsi
German
sich betrinken.
afelonàre , vrb: afillonare Definition
giare o pigare múngia, cadha de fele, tzacu, arrennegu meda
Synonyms e antonyms
afelae,
aggromare,
aggromorare,
aprummonare,
infelai,
renignai
Etymon
srd.
Translations
French
irriter,
agacer
English
to irritate
Spanish
encolerizarse
Italian
stizzire
German
sich ärgern.
afenàre , vrb Definition
abbrovendhare a fenu; immalaidare, portare sos fenos
Synonyms e antonyms
incubae
Sentences
teniat de múrghere bacas e berveghes e de afenare
Etymon
srd.
Translations
French
affener,
contracter la strongylose
English
to feed on hay,
to catch strongylosis
Spanish
dar el heno,
coger la strongilosis
Italian
affienare,
contrarre la strongilósi
German
mit Heu füttern,
sich die Strongyloidosis zuziehen.
aferàre , vrb Definition
su si fàere a fera, arestare
Synonyms e antonyms
abriare,
agrestare,
arruarzare,
eremire,
imburdiri
Etymon
srd.
Translations
French
devenir sauvage
English
to grow wild
Spanish
volverse salvaje
Italian
inselvatichirsi
German
verwildern.
afèrrere , vrb Definition
assuprire, lòmpere a unu logu unu pagu a intzertu, mescamente atesu o chi no si connoschet e passandho in logu chi no si connoschet / afèrrere a s'origra una cosa = nàrriri o fai a isciri una cosa, o fintzas intèndiri calincuna cosa po cumbinatzioni
Synonyms e antonyms
addabbiai,
assuprire,
imbàtere,
infèrrere,
revèrtere
Sentences
belleggai che sunt afertos a logu chi bi aiat zente ◊ a su dimandha dimandha che semus afertos a ue aimus su cumandhu
2.
unu sonu mi aferit a s'orija ◊ sa nova che li est aferta dae sos giornales
Etymon
ltn.
afferre
Translations
French
arriver,
parvenir
English
to reach
Spanish
llegar
Italian
giùngere
German
ankommen.
aferritài , vrb Definition
segare orrobba o paperi a ferros; in cobertantza, nàrrere male de s'àteru
Synonyms e antonyms
afolfigare,
aforticare 1,
slinguai
Etymon
srd.
Translations
French
coupailler,
médire
English
to cut into small pieces,
to speak badly
Spanish
tijeretear,
cortar,
hablar mal,
criticar
Italian
sforbiciare,
tagliuzzare,
sparlare
German
zerschneiden,
schlecht reden.
aferritàre , vrb Definition
fàere su marcu a ferru abbrigau a su bestiàmene maduru
Synonyms e antonyms
marcare
Sentences
in sos beranos pigaiant a montes pro aferritare su bestiàmine
Etymon
srd.
Translations
French
marquer le bétail au fer rouge
English
to brand
Spanish
marcar,
herrar
Italian
marchiare
German
kennzeichnen.
afessionàre , vrb: afetzionai,
afetzionare Definition
pònnere amore a s'àteru, a calecuna cosa
Synonyms e antonyms
amorare,
apegai
Etymon
itl.
Translations
French
s'affectionner
English
to become fond of
Spanish
encariñarse,
apegarse
Italian
affezionarsi
German
Zuneigung fassen.
afestài , vrb: afestare,
feltare Definition
fàere festa, is festas, fàere a festa / afestai unu santu = fàghere festa a unu santu
Synonyms e antonyms
abbagadiare
Sentences
sos ànghelos l'afestant a fiotos ◊ no mi as mai dadu unu crabitu pro afestare cun sos cumpanzos mios! ◊ ocannu si est afestau sant'Efis cun grandu iscioru de genti ◊ candu ses in giardinu ti afestat dogna frori!
2.
est prexara sa pipia, est afestendi a totus!
Etymon
srd.
Translations
French
fêter
English
to celebrate
Spanish
festejar,
celebrar
Italian
festeggiare,
celebrare
German
feiern.
afetuàre , vrb Definition
giare atentzione e fàere capia de una cosa, pentzare a sa cosa; fintzes pregontare
Synonyms e antonyms
abberguare,
assagumare,
atinai,
atoare
/
precontare
Sentences
it'errore: no as afetuadu e rifletidu e as mortu un'innossente! ◊ nos poniavamus chin Zosepe a ascujare e isse mi contavat su chi aviat afetuau
2.
afétua si ant batidu cudha cosa!
Translations
French
réfléchir
English
to reflect
Spanish
reflexionar
Italian
riflèttere
German
nachdenken.
afiancài 1 , vrb: afiancare 1 Definition
pònnere a costau de calecuna cosa, acanta
Synonyms e antonyms
acoltazare
Translations
French
flanquer
English
to put beside
Spanish
poner al lado
Italian
affiancare
German
Seite an Seite stellen.
afiantzàe, afiantzài , vrb: afiantzare,
afidantzare,
fiantzai Definition
fàere fidantza (fintzes badrare, giare amparu o afianzu a unu), rfl. imbarare in su sensu de si fàere agiuare, àere agiudu; arriscare (de pèrdere calecuna cosa giaendho fide)/ afiantzae is malos = dare amparu a chie faghet male
Synonyms e antonyms
assegurai,
galentire
2.
is pastores depiant abbarrae meses censa torrae a bidha e no si podiant afiantzae a sa família (E.Nieddu)◊ sa festa fiat un'ocasione po èssi prus afiantzaus is bècius cun is giòvunus
Etymon
spn., ctl.
afiançar
Translations
French
garantir
English
to warrant
Spanish
afianzar,
garantizar
Italian
garantire,
avallare
German
bürgen für.
afianzàre , vrb: afranzare,
afrianzare Definition
betare is bratzos a inghíriu de unu, in dossu, coment'e singiale de amore, mescamente saludandho; acostire a calecuna cosa coment'e imbarandhosi o acostire una cosa a un'àtera po istare méngius, istare acanta de pare; pònnere ammontu in pitzu / afranzare carre carre = impressare a forte
Synonyms e antonyms
abbaltzare,
abbrantzare,
acoltazare,
acuguzare,
afratziare,
aprensare,
atujare,
imbrassai
/
amparai
/
acarragiai,
cucuciare
| ctr.
isfianzare
Sentences
sa mama si at afranzadu su fizu comente l'at bidu ◊ s'isposa fit afianzada a s'isposu ◊ "O muzere mea, beni ca ti afranzo!" - at nau illargandhe sos bratzos ◊ ballandhe a sa tzivile, ca si afranzant, est fàtzile a rúghere in pecau
2.
a sos fundhos lis cheret afranzada sa terra ◊ che imbreagu tontono e mi afianzo a sa roca ◊ mi afianzant su coro sos basos tuos ◊ sos anzones si afianzant apare ◊ fit afianzadu cun pedhes ◊ sas féminas sunt afrianzadas cun s'isciallu ◊ mi afranzo su capoto ca so fritorosu ◊ ca fui sola mi so afranzada a isse
3.
cumprat sos chentu afianzada de sa parentella!
4.
remuniat su pane afianzèndhelu bene pro durare modhe
Translations
French
embrasser
English
to embrace
Spanish
abrazar
Italian
abbracciare
German
umarmen.
afibbiài , vrb Definition
intrare sa coatza in sa tíbbia (es. chintórgiu, cringa, cordonera e cosas deasi) po istrínghere calecuna cosa
Synonyms e antonyms
atibbiare
Etymon
itl.
Translations
French
boucler
English
to fasten
Spanish
abrochar la hebilla
Italian
affibbiare
German
zuschnallen.
afidàre , vrb Definition
fàere s'afidu, documentos e funtzione po cojuare, ma fintzes solu giare fide, su si fidare
Synonyms e antonyms
cogiare,
cojubare,
isposai
/
fidai
Sentences
afidant luego comente sunt prontos sos pabilos ◊ cantu durat biu su primu maridu sa fémina no podet afidare un'àteru ◊ sa giòvana no fit de sa calidade sua, ma isse si innamoreit e si l'afideit ◊ ca fit ràida, su preíderu l'at afidada fora dae s'altare
2.
iscuru a chie afidat in padronos, parzant sintzeros, onestos e bonos! (F.Cesaracciu)
Scientific Terminology
sntz
Etymon
itl.
affidare
Translations
French
épouser,
se marier
English
to marry
Spanish
casar
Italian
sposare
German
trauen.
afidigàre , vrb Definition
su si fàere druchesau, atasurau, nau de sa carre bia
Synonyms e antonyms
allibidorare,
ammalorai
Etymon
srd.
Translations
French
devenir livide,
blêmir,
devenir ictérique
English
to become livid,
to become icteric
Spanish
lividecer
Italian
illividire,
diventare ittèrico
German
erbleichen,
ikterisch werden.
afieràre , vrb Definition
nau de ccn., essire de coro malu coment'e una fera, de no sentire su sufrimentu de s'àteru
Synonyms e antonyms
infilipare
Translations
French
devenir cruel
English
to become cruel
Spanish
hacerse cruel
Italian
incrudelire
German
grausam werden.
afíere , vrb Definition
aferrare e istrínghere, pigare o pònnere cosa cun fortza meda, chi no fatzat giogu, chi no si potzat mòvere, serrare o acapiare faendho fortza, pònnere cosa meda in pagu logu, incracare a forte / ind. pres.: 1ˆ p. pl. afimus [afiimus], 2ˆ p. pl. afides [afiides]; ger. afindhe [afiindhe]; ind. imp.: 1ˆ p. sing. afiaia, 1ˆ p. pl. afiaimus; pps. afissu
Synonyms e antonyms
acoltziare,
afissare,
aggafiare,
astrínghere,
ispremiare,
supressai
/
bídere
| ctr.
illascare
Idioms
csn:
afíere su punzu, sa manu, sos pódhighes, unu nodu, sos ogros = serrare sa manu forte, fàghere unu nodu chi no s'isorbat, serrare sos ogros cun fortza; cantu afiet ogru = totugantu su chi si arrennescit a biri; a. su punzu (nau de cumportamentu)= èssiri susuncus, donai pagu; a. sas orixas = allutai is origas, fai atentzioni bèni; a. s'oxu a unu puntu, a unu logu = abbaidare a fissu, bene, a unu logu
Sentences
s'àinu candho móssigat afiet e no lassat fintzas chi no tocat sas dentes apare ◊ sa fasche de sa linna tocat a l'afíere ca sinono si che irfaghet ◊ sas vites cherent afissas ◊ no mi afias sa manu ca mi est dolindhe!
2.
sas ampullas cherent afissas ca leant tropu logu si sunt atesu de pare
3.
cantu afiet ogru largu e rassu, atesu atesu, totu li at mustradu nendhe: Abbà, custu est totugantu meu!
4.
sos ricos su punzu l'afient prus de sos pòveros
Etymon
ltn.
affigere
Translations
French
serrer
English
to tighten
Spanish
apretar,
hacinar
Italian
strìngere,
pressare
German
pressen.
afigurài , vrb: figurae Definition
giare figura, forma, ammostare, rapresentare sa cosa cun is figuras; assimbigiare una cosa a s'àtera
Synonyms e antonyms
ammelmare,
assemizare,
assimbigiai,
atipizare
Sentences
in custu trebballu eus afigurau fintzas cussus frorixedhus de su sartu pagu connotus e discoidaus
Etymon
itl.
Translations
French
représenter
English
to depict
Spanish
representar
Italian
raffigurare
German
darstellen.