Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aposentàe, aposentài, aposentàre, aposentàri , vrb Definition su si pònnere in s'aposentu (fintzes su si fàere mere de una cosa), su si firmare po istare; su si firmare in d-unu logu candho o cantu no si depet Synonyms e antonyms acuartierai, allogiai / apoderare, cotulare / pasare | ctr. isposentai Sentences sa televisioni megat de si ndi aposentai fintzas de is bisus de is piciochedhus 2. Fulanu si ch'est aposentau in domo de sa fémina ◊ funt andaus a si aposentai e bivi in cuss'arruga ◊ in su tronu de s'imperadore si ch'est aposentadu un'àteru ◊ cussa súrbile si est aposentada in su palatu de dommo cumonale 3. s'àcua, candu est trulla, boit lassada aposentai Etymon spn. aposentar Translations French s'installer English to house Spanish aposentar Italian alloggiare, installarsi German sich einquartieren.

apostài , vrb: apostare 1, apostari Definition istare firmos cuaos in calecunu tretu iscocandho e ibertandho a ccn. o un'animale po dhu cassare, po dhu sodigare, o àteru; carrare su laore a sa posta o eremàgiu; pònnere una posta a iscummissa / apostare de… = detzídere Synonyms e antonyms atrapare, impostai / carrugare Sentences sos caminos fint prenos de zente apostada pro bíere sos isposos ◊ si ficheit in conca sa bidea de l'apostare a fusile ◊ si aposteit in d-una roca, ispetendhe sos ladros cun su bestiàmine furadu ◊ mi ant apostadu fintzas a candho mi ant àpidu 2. su trigu si apostaiat in sa posta e poi si che gighiat pro l'arzolare 3. apostant de isposare e isposados si sunt Etymon itl. Translations French guetter English to lie in wait for Spanish acechar Italian appostare German sich auf die Lauer legen.

apostemài, apostemàre , vrb: postemai Definition fàere a postema, a fruschedha in matéria; fàere male su papare de no dhu pòdere digirire / terra apostemada = intostada Synonyms e antonyms impostemai, insangiai, maltzire / intostare Etymon srd. Translations French suppurer English to suppurate Spanish supurar Italian suppurare German vereitern.

apostivigàre , vrb Definition decídere o precisare una cosa Synonyms e antonyms istabbilire Sentences apostivigamus sa die pro fàghere cussa cosa Translations French déterminer, définir English to fix Spanish determinar Italian determinare, stabilire German bestimmen.

apostrofài, apostrofàre , vrb Definition iscriendho, pònnere s'apòstrofu, unu singiale ue mancat (o a su postu de) calecuna lítera (prus che àteru vocale) Translations French mettre l'apostrophe English to apostrophize Spanish poner un apóstrofo Italian apostrofare German apostrophieren.

apracidàre , vrb Definition fàere pràchidu, trancuillu, asseliau Synonyms e antonyms abbacai, abbambagare, abblandai, addurcare, apasaogare, apachiare Translations French apaiser English to placate Spanish aplacar Italian placare German besänftigen.

apragastàre , vrb: pragastare Definition fàere totu a liagas Synonyms e antonyms agliagai, apiagare Etymon srd. Translations French blesser English to wound Spanish llagar Italian piagare German verwunden.

apramàre , vrb Definition fàere a tímere meda Synonyms e antonyms acicai, asciuconare, asciustrare, aterrighinare, ilgirare, ispantamare, ispramai, istrementire, isturdinare, stremessiri Etymon srd. Translations French frapper de terreur English to terrify Spanish aterrorizar Italian atterrire German erschrecken.

aprantamonàre , vrb rfl Definition su si pònnere a prantamone, istare che prantamone, su si parare prantaos ananti de ccn. giaendhodhi ifadu Sentences como ti ses aprantamonadu cue!… Etymon srd. Translations French rester planter comme un piquet English to stand stiffy Spanish quedarse encandilado Italian stare impalato German kerzengerade stehenbleiben.

aprentziàre , vrb: apressai, apressiai, apressiare, apretzai, apretzari, apretziai, apretziare, prejare Definition apostivigare cantu si balet una cosa, pònnere unu valore a calecuna cosa; pònnere in càrculu e àere arrespetu (foedhandho de gente); dimandhare unu praxere; brindhare po o a calecuna cosa Synonyms e antonyms perisciare | ctr. ilzenzare, menispresiare Sentences custu mi serbit po apressai mélgius s'òpera ◊ eus fatu apretzari su dannu chi ant fatu in s'ortu ◊ totu su chi as fatu su meri dhu fait apretzai e ti dhu pagat 2. como ses de sa bidha s'istrallera chi neune ti tet apretziare! (A.Puddu)◊ poesia díliga e ondrada de música, sa sua, apretziada in cuss'ora dae unu pópulu intreu Etymon spn. Translations French estimer English to appreciate Spanish apreciar Italian apprezzare, stimare German schätzen.

apresài, apresàre , vrb Definition betare farrancas a ccn. po dhi pigare su chi portat, a dh'idorrobbare / apresare unu bastimentu = irrobbare una nave Synonyms e antonyms bardanare, furai, inghitai, iscrocai Sentences o bella ladra de coros, si sos Moros ti ant a imitare che tue andhendhe a apresare, ancu mi cassent sos Moros! Etymon ctl., spn. Translations French piller English to plunder Spanish apresar Italian predare German berauben.

apressàre , vrb Definition fàere impresse, coitare de prus Synonyms e antonyms acadriare, acoidai, apressurare, impressire | ctr. istentare Sentences cuss'issudhu l'at fatu apressare su passu Etymon srd. Translations French presser English to hurry Spanish apresurar Italian affrettare German beschleunigen, sich beeilen.

apretàe, apretài , vrb: apretare 2, apretari Definition pònnere in apretu, in dificurtade manna, pònnere presse, essire o fàere prus càdriu, prus fruscu; rfl. caminare prus impresse, istirare su passu camminandho Synonyms e antonyms acadriare, apressurai, apretonare, trotinare Idioms csn: apretare una cosa a… (a sole, a fogu, a chíngia, e gai) = fàghere dannu a sa cosa cun su sole, cun su fogu, sa chíngia a tropu; apretare sa màchina = fàghere andhare prus lestra Sentences sighint sas agonias a apretare ◊ su sole apretaiat sa campagna chena piedade ◊ bae a sa friscura, ca a tardu ti apretat su sole! ◊ a su malàidu li at apretadu su male ◊ in cussu logu mergiani apretat e no fait a fidai is angionis 2. is fillus megant de dh'apretai a comporai su tratori ◊ su guvernu cheret apretadu chi muntenzat sas promissas ◊ si apretesint de sighire sa volontade sua ◊ si ti apretat su fritu cugúzadi! ◊ candu mi apretat su fàmini papu ◊ l'est apretandhe su sonnu ◊ su bentu est apretendhe ◊ est comintzendhe a pròere: si apretat abberimus su paracu 3. a sa padedha abbàssiali su fogu, no l'apretet ca si atacat 4. cudhu si apretat e aciapat su cani Etymon spn. Translations French presser English to chase closely Spanish apretar Italian incalzare, mèttere frétta a qlc., intensificare qlcs German jdn zur Eile antreiben, sich beeilen.

apretàre 1 , vrb Definition apostivigare o fàere su contu de cantu est unu dannu Synonyms e antonyms perisciare Etymon srd. Translations French indemniser English to compensate, to value a damage Spanish indemnizar Italian estimare un danno, indennizzare German entschädigen.

apretigàre , vrb Definition fàere fortza o pesu apitzu de ccn. cosa Synonyms e antonyms abbarrigare, abbaticare, carcare, incalcare, pretare Etymon srd. Translations French comprimer English to press, to compress Spanish apretar Italian prèmere, comprìmere German drücken, zusammendrücken.

apretzetài, apretzetàre , vrb: pertzetare* Definition pònnere precetu, giare avertimentos, giare órdines siat po fàere e siat po no fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms abbèrtere, ammonestai, atibbai, impreigare, prenusciare Sentences si dh'iu apretzetau, a Filomena, de dhi ponni unu pinnadedhu! (A.Garau)◊ mi at apretzetau de no nai cantus annus tenit ◊ una cosa ti apretzetu: no castis is féminas! ◊ babbu mi adiat apretzetau de m'irdèrghere ca teníamus de pastinare Translations French enjoindre, admonester English to bind over, to admonish Spanish avisar Italian ammonire, precettare German warnen, mahnen.

aprobài , vrb: aprovai, aprovare Definition cunsiderare bonu, chi andhat bene; foedhandho de iscolas e de istúdiu, passare a unu a sa classe prus ainnanti, prus arta Synonyms e antonyms promòvere Translations French approuver English to approve of Spanish aprobar Italian approvare German billigen, zustimmen, versetzen.

aprobiài , vrb: aprobiare, aproviai, probiare Definition bènnere a probe, apresu, nau in su sensu, prus che àteru po unu chi no si connoschet, de bènnere de logu istràngiu, diferente; andhare, atobiare, acudire totugantos a unu matessi logu; si narat fintzes in su sensu de torrare a domo Synonyms e antonyms acodie, acoltziare, acosiare, acostire, addopare, apriodhai, aproghilare, azobiare, ghirare | ctr. andai, tocai 1 Sentences torrau a aprobiai a innòi ses?! ◊ is fradis si furint aprobiaus e dh'iant saludau narandudedhi donniunu un'augúriu ◊ funt aprobiaus totus a su própiu logu 2. candu aprobiàt a domu si poniat a certai ◊ est andau a bíngia e ndi est aproviau a sa una Etymon srd. Translations French converger English to converge Spanish converger, reunirse Italian convèrgere German zusammenlaufen.

aprodài, aprodàre , vrb Definition aferrare terra, acortzire, lòmpere a su portu o a logu inue faet a mantènnere firma una nave, una barca; lòmpere a calecunu logu, a un’arresurtau, a un'iscopu Synonyms e antonyms acostai, aprobiai | ctr. andai, tocai 1 Sentences sa zente chi at aprodau a s'ísula nosta in s'antigóriu de ue beniat? Translations French aborder, atterrir English to dock Spanish arribar Italian approdare German anlegen.

aproegliàre , vrb: aproerzare, aprogherzare, aprovelzare, aproverzare Definition pònnere o nàrrere unu númene a ingiúliu a calecunu Synonyms e antonyms addiciai, allomingiai, annomingiai, aparalumenare, azistrare, imparanigiai, ingiuliare Sentences a unu tiu Bore l'aiat aproverzadu "Su ritardatàriu" ◊ sos voedhos los aproegliaimus pro los distínghere ◊ a su sínnicu l'ant aproegliatu "Aschiolu" ◊ ti at a àere aprogherzau babbu tuo?! (M.Ladu) Etymon srd. Translations French surnommer English to nickname Spanish apodar Italian soprannominare German einen Spitznamen geben.