impegnài, impegnàre , vrb: impignare,
impinnare 1,
impinzare Definition
giare in prendha ccn. cosa, giare unu píngiu; pònnere a fàere in o a calecuna cosa, ma nau mescamente in su sensu de impromítere, pònnere cabu a fàere una cosa, fintzes decídere
Synonyms e antonyms
impiciai,
imprendai,
impromíntere,
promíntere
Idioms
csn:
i. sa fidi, su fuedhu = dare sa fide, sa peràula; i. sa peràula = assigurare su chi si narat a zisa de zuramentu, de promissa, de mineta; i. una promissa = fàghere votu (a unu santu); impinnare chi… = promíntere de…; fàghere una cosa a s'impinnada = cun s'idea frimma de la fàghere, faghindhe de totu pro resessire; sa die impinnada = sa dí decídia o impromítia po fai calicuna cosa
2.
in créjia at postu sa barba sua a sa Santa comente aiat impinnadu ◊ cudhos chi navant de mi che torrare t'impinnavant su chelu ◊ a su sordau li ant impinnau chi lu mandhant a domo ◊ sos candhidaos pedindhe botos a chie impinnabant postos, a chie pasturas baratas ◊ su babbu l'at impinnada a Lillicu, a Maria ◊ mi so impinnau a sos santos pro mi fàchere sa gràssia
3.
as a bídere chi lu faghes fintzas a malaggana: peràula chi t'impigno deo! ◊ aiat impegnadu de andhare a un'àteru logu
Translations
French
engager,
s'engager
English
to pawn,
to commit oneself
Spanish
empeñar
Italian
impegnare
German
verpfänden,
sich verpflichten.
impiciài, impiciàre , vrb: impitzare Definition
pònnere o impreare a calecuna cosa, imbargare in calecuna cosa; pònnere contivígiu a fàere una cosa
Synonyms e antonyms
apichiare,
impegnai,
ocupai
2.
impitzadindhe tue a fàghere cussa faina, chi cun cussos pisedhos no bi at cabu!
Etymon
itl.
impicciare
Translations
French
s'engager
English
to undertake
Spanish
comprometerse
Italian
impegnarsi
German
sich verpflichten.
impinnài, impinnàre , vrb Definition
nau de un'animale (su cuadhu), pesare in artu is peis de ananti (ma si narat de àteru puru in su sensu de artzare); nau in cobertantza, pònnere contras a ccn., foedhare o essire in contràriu
Synonyms e antonyms
cabussonare,
cadramissare
Sentences
custu est cadhu ch'impinnat ◊ impinneit sos ojos e bideit sa piluca sua in manos a su púpulu
2.
cuss'iscomunigau est impinnendi totu sa gioventudi contr'a sa crésia e contr'a sa religioni!
Etymon
itl.
Translations
French
se cabrer
English
to prance
Spanish
encabritarse,
enarbolarse
Italian
impennarsi
German
sich bäumen.
impobidhài , vrb: impobidhare Definition
fàere a mere de calecuna cosa, de unu logu angenu
Synonyms e antonyms
acabarrare,
apobidhai,
apoderai 1,
arrecrèiri,
collire,
impobidhiri,
impoderare
| ctr.
ispobidhare
Etymon
srd.
Translations
French
s'emparer
English
to take possession
Spanish
apoderarse,
adueñarse
Italian
impossessarsi
German
sich bemächtigen.
impoderàre , vrb Definition
fàere a mere, impobidhare de is cosas angenas, agguantaresidhas che meres
Synonyms e antonyms
apobidhai,
apoderai 1,
arrecrèiri,
impobidhai
Sentences
cussa màniga de tzaputzos si fuint impoderados de sa Regione (A.Cossu)
Translations
French
s'emparer
English
to appropriate
Spanish
apoderarse,
usurpar
Italian
appropriarsi,
usurpare
German
sich aneignen.
impompitàre , vrb rfl Definition
cuncordare totu bene, fàere bellu
Synonyms e antonyms
acocorodhare,
addinghillai,
afrinnicai,
allaputzai,
arrepicai 2
Sentences
su paone est allegru, at sos ojos lútzigos, si sisirinat, s'impompitat, est s'animale prus pazosu e cantat, cantat cretendhe de àere boghe bella
Etymon
srd.
Translations
French
se pomponner
English
to dress up
Spanish
acicalar
Italian
agghindarsi,
infronzolare
German
sich putzen.
impòniri, impònnere, impònniri , vrb Definition
obbrigare a fàere, giare un’órdine, unu cumandhu, un’intima; lampare o iscúdere una cosa atesu, o fintzes andhare atesu, a calecunu logu; rfl. parare atza, foedhare chentza bregúngia po fàere bínchere un’idea, una volontade / pps. impónnidu, impostu
Synonyms e antonyms
cumandai,
impòndhere,
obbligai
/
imbàtere,
imbolare,
imperiare
/
abbàlere
Idioms
csn:
giogare a impònnere = giogai a chini nci dha iscudit prus atesu una cosa; imponnirisí, impònneresi bene, male (nau de unu) = promítiri bèni, fai isperai bèni, avesaisí bèni, mali; èssere impone impone = agiummai lómpiu a tocai, tochendi
Sentences
pagos meres faiant su chi bolliant, imponendho a is pòberos su trebballu de totu sa vida in càmbiu de unu bículu de pane ◊ li at impónnidu de ndhe bogare su passaportu ◊ "Frimma cue!" - l'imponet sa boghe de su carabbineri
2.
custu fusile no imponet ◊ che una saeta che l'imponzesi in bidha a dare sa chensa a sa giustítzia (G.Ruju)
3.
si fizos tuos no ti ponent mente est ca tue no t'impones, sinono aias bidu!
Etymon
srd.
Translations
French
imposer,
s'imposer
English
to impose (oneself)
Spanish
imponer
Italian
impórre,
impórsi
German
durchsetzen,
sich durchsetzen.
impostài , vrb: impostare Definition
pònnere cosa in calecunu tretu o de calecuna manera coment’e aprontandho unu trebballu, una faina o àteru; rfl. pònnere o istare firmos in calecunu tretu coment’e cuaos, o própriu cuaos, iscocandho po essire o giare a pitzu a calecuna cosa, o a ccn., mescamente in cassa, in gherra, po idorrobbare a chie passat / impostai is pedinas in su giogu de sa dama, impostai unu trabballu; impostare su telàrgiu = ammanitzare su materiale postu in su telarzu pro tèssere
Synonyms e antonyms
incarrebai
/
apostai
Sentences
dèu bandu cun is bidonis a m'impostai acanta a sa miza ◊ sa linna che cheret impostada in sa ficada de su carru ◊ certus s'impostànt abetendi is màscaras bistias a cerbu po dhas isparai ◊ tocat e si che impostat inue depiat passare cudhu ◊ tue chi ses cun sa màchina, impostamiche in cudhane, za sigo a pè
2.
su cani est impostau po sa cassa ◊ cun vinti armas mi serro sa costera e deo mi che imposto in Su Pedrarzu ◊ dhoi at istudiaus sardus, tzeracus de meri allenu, sèmpiri impostaus po no si lassai fuedhai in sa língua cosa nosta (A.Satta)◊ m'imposto e cun s'arma li acrico sa fusilada! ◊ sa gatu est impostada aspetendi a obèrriri sa porta pro intrai!
Etymon
itl.
Translations
French
établir,
organiser,
guetter,
se poster
English
to formulate,
to ambush
Spanish
preparar,
acechar,
apostar
Italian
impostare,
appostare,
appostarsi
German
anlegen,
auflauern,
sich auf die Lauer legen.
impressíre, impressíri , vrb Definition
tènnere o pònnere presse
Synonyms e antonyms
allestai,
allestire,
apressare,
apressibbiri,
apressurai,
impressare,
impressurare
| ctr.
abbacai,
abblandai
Sentences
candho est arribbau, unu de sos cumpanzos lu fit impressindhe a contare s'istória de su Costerinu
Etymon
srd.
Translations
French
presser,
insister
English
to hasten
Spanish
apresurar
Italian
affrettare
German
beschleunigen,
sich beeilen.
imprujàre , vrb: impurgiare,
impurjare Definition
fàere male, ispirtire, iscardire un'arremu
Synonyms e antonyms
agghegiare
Sentences
no ant a saghinare prus sos ocros impurjaos de dolore ◊ zuchet sos ocros impurjaos de su bentu, de su sonnu
Translations
French
s'irriter
English
to fester
Spanish
irritarse
Italian
irritarsi,
inciprignire
German
sich ärgern.
imprumonàre , vrb: impulmonare Definition
giare, pigare o fàere pigare múngia, arrennegu o tzacu meda
Synonyms e antonyms
abbrodhiare,
abbuscinare,
acasidhare,
acubare,
afelonare,
amprudhiare,
annicare,
aprummonare,
pirmare,
strugnai
/
aciopai,
auntzare,
inciulai,
insissiligai,
intzullire,
umprigare
Sentences
si est impulmonada ca no l'amus cumbidada a s'afidu ◊ l'ant impulmonadu contr'a su mastru
Etymon
srd.
Translations
French
se vexer
English
to resent
Spanish
resentirse
Italian
risentirsi
German
sich beleidigt fühlen.
impuntigliàre , vrb: impuntillae,
-are Definition
fàere sa cosa a puntígliu, fàere puntíglios
Synonyms e antonyms
impuntare,
puntigliare
Etymon
itl.
Translations
French
s'entêter
English
to grow obstinate
Spanish
empeñarse,
obstinarse
Italian
impuntigliarsi
German
sich versteifen.
inamorài , vrb: inamorare,
innamorai,
innamorare Definition
pònnere amore, istima forte a unu, a una, a calecuna cosa
Synonyms e antonyms
abbaradhare,
abbelare,
ammorare,
fastigiai,
imbelare,
indeosare,
ingeniai
| ctr.
disamorare
Sentences
est innamorendhe cun àter'una fémina ◊ si ndh'est innamorada a s'ojada chi li at dadu ◊ ohi, si fui bajanu ti mi dia innamorare!
Translations
French
tomber amoureux
English
to fall in love
Spanish
enamorarse
Italian
innamorarsi
German
sich verlieben.
incabigliàre , vrb rfl Definition
aferrare a pilos s'unu a s'àteru, tirandho, gherrandho; betare apare is pilos
Synonyms e antonyms
acanciofai,
aciufai 1,
atzuntzudhare,
tipiliare,
tipilire
Etymon
itl.
Translations
French
se crêper le chignon
English
to brawl
Spanish
agarrarse del moño
Italian
accapigliarsi
German
sich raufen.
incaboniscài , vrb Definition
coment'e fàere su caboniscu, su si giare importu mannu, fàere su togo; fintzes artziaresiche arrespondhendho cun ifadu po cosa chi no praghet
Synonyms e antonyms
achighiristai,
alleporedhare,
altivai,
impudhai,
inchibberare,
inchighiristai
2.
mi naras chi seu atesu e apustis si mi acostu t'incaboniscas?!
Etymon
srd.
Translations
French
ragaillardir,
être hardi
English
to make cocky
Spanish
envalentonarse,
engallarse
Italian
ringalluzzire,
èssere baldanzóso
German
sich brüsten.
incadhàre , vrb Definition
pònnere a cuadhissedha, pònnere una cosa in pitzu de s'àtera, mescamente nau de is cambas, de is nérbios
Synonyms e antonyms
incadhigare
Etymon
srd.
Translations
French
croiser,
amonceler
English
to overlap,
to cross one's legs
Spanish
sobreponer,
cruzar las piernas
Italian
accavallare
German
übereinanderlegen,
sich zerren.
incalamàre , vrb Definition
pigare acalamamentu po calecuna cosa
Synonyms e antonyms
abborborare,
ascalamare
Translations
French
enflammer
English
to impassion
Spanish
enfervorizar
Italian
infervorire,
accalorarsi
German
sich ereifern.
incalcàre , vrb: incarcare,
incascare,
inchircare,
incracai,
incracare Definition
ispínghere de parte de pitzu una cosa, fàere pesu in pitzu, ma fintzes istrínghere, fàere fortza; fàere cracu o fintzes bufare (o papare) meda, coment'e a istichidura, faendho prus cracu, tibbiu
Synonyms e antonyms
abbarrigare,
abbaticare,
apretigare,
calcai,
crichiri,
istibbire,
pretare
Sentences
s'at incalcadu sa berrita in conca ◊ si abbutonat su capoto e s'incascat su bonete in conca ◊ su gatu mi pigat su didu in buca, mússiat ma no incracat
2.
comente at torradu a pròere, sos cunzados, sos pasciales, sos mandriolos si sunt torrados a incarcare d'erva ◊ chijinatas umbras s'incascant subra de sos nódidos montes (G.Fiori)
3.
de binu si ndh'incarcat cantu piús podet ◊ candho sunt tirendhe gàrriga manna, sos boes incascant in tuju
Etymon
srd.
Translations
French
presser,
s'épaissir
English
to press,
to thicken
Spanish
apretar
Italian
prèmere,
addensarsi,
infittire
German
drucken,
sich verdichten,
dichter werden.
incalèschere , vrb Definition
nau de unu male, impeorare, tirare a tempus longu chentza sanare
Synonyms e antonyms
incruai,
incrudèschere
Etymon
ltn.
incalescere
Translations
French
aggraver,
devenir chronique
English
to aggravate
Spanish
volverse crónica una enfermedad
Italian
rincrudire,
diventar crònico
German
sich verschärfen.
incaloritzíre , vrb Definition
iscaentare, pigare una chistione cun apentu forte e a s'airada foedhandho o faendho cosa o po calecuna cosa
Synonyms e antonyms
afodogai,
imberborare,
iscajentare
Etymon
srd.
Translations
French
s'échauffer
English
to grow fervent
Spanish
acalorarse
Italian
accaldarsi,
infervorarsi
German
sich ereifern.