abbujàre , vrb rfl Definition
fàere iscurosu, nau prus che àteru de sa bisura de chie s'intristat
Synonyms e antonyms
abbutzare,
annapai,
annozare,
imbujare
Sentences
si abbujat s'orizonte, lampos e tronos fúlminat s'aera ◊ si est abbujadu in cara ca si fiat acatau chi su paperi fiat fatu cun ingannu
Etymon
itl.
abbuiare
Translations
French
s'assombrir,
obscurcir,
offusquer
English
to dim
Spanish
ensombrecerse
Italian
offuscare,
rabbuiarsi
German
verdüstern,
sich verdüstern.
abburraciài , vrb rfl Definition
bufare a tropu cosa cun àrculu
Synonyms e antonyms
imbreacare,
imburraciai
2.
cun su babbu abburraciadu si sunt postos a ciarrare
Etymon
srd.
Translations
French
s'enivrer
English
to get drunk
Spanish
emborracharse
Italian
ubriacarsi
German
sich betrinken.
abburràre , vrb rfl Definition
afundhare in s'abba, in su ludu o fintzes in àteru (es. in su cundhimentu)
Synonyms e antonyms
abburgare,
infangaciai
/
abburrigare
Sentences
custa cosa che dh'abburro in su putzu ◊ che apo abburrau sa manu in su lavamanu de s'abba
2.
poniant sa panceta in su fumu e abburrànt sa mustela in s'aghedu
Etymon
spn.
embarrar
Translations
French
se crotter
English
to muddy
Spanish
enlodar,
enfangar
Italian
infangarsi
German
sich mit Kot beschmutzen.
abbuselcàre, abbusercàre , vrb: abbusescare Definition
prènnere sa busériga, betare a bentre, nau po papare o bufare meda
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbentruscare,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbuzare,
aelcare,
atatamacare,
imbrentai,
sgagliubbai
Sentences
si ant proendha za si abbusercant! ◊ abbuseschèndhesi de erva frisca allentorida a s'animale si che li podet inchibberare sa bentre ◊ at truvadu su cadhu a sa funtana pro l'abbuselcare de abba ◊ sas tràilas brincaiant a sa mindha a s'abbusescare de ferràina ◊ recueint abbusercados che guntorzos chi torrant dae mortóriu
Etymon
srd.
Translations
French
se gaver
English
to stuff oneself
Spanish
atiborrarse
Italian
rimpinzarsi
German
sich vollstopfen.
abiài , vrb: aviare Definition
pigare su camminu e andharesindhe, andhare a unu logu, pigare a in artu, a pitzu, fintzes mòrrere / aviai is ogus = artziare sos ogros, sa crista
Synonyms e antonyms
andharesindhe,
andharesiche
/
andai,
alciare,
imbonai,
incarrebai,
pigai 1,
tocai 1
/
mòrrere
| ctr.
torrae
Sentences
primmu de si che aviare li tocheit sa manu ◊ prite torraias: no ti che fist aviada? ◊ si l'aviat chito pro che la corpare in sa tanca ◊ insudhidu, si li bortat contra invitèndhelu a si aviare, si no cheriat ciafos ◊ candho s'ierru faghet niadas mi avio cun su tazu a sas bassuras
2.
abianci a susu! ◊ candu as a èssi béciu as aviai is manus e un'atru ti at a ponni su bestimentu
3.
già as fatu impresse a ti che aviare chena mancu unu saludu!
Etymon
ctl., spn.
aviar
Translations
French
acheminer
English
to start,
to set out
Spanish
encaminarse
Italian
avviare,
incamminarsi
German
sich auf den Weg machen.
acabbúlli , vrb Synonyms e antonyms
ibbrodhiai,
spodhai
Translations
French
débrouiller
English
to disentangle
Spanish
desenmarañarse
Italian
sbrogliarsi
German
sich herausziehen.
acadrancài , vrb: acardancai Definition
apicigare che una cadanca
Synonyms e antonyms
acadenanciare,
apicigai,
incadranancare
Etymon
srd.
Translations
French
se coller
English
to stick,
to cling
Spanish
pegarse
Italian
appiccicarsi
German
sich an jdn.hängen.
acamingiài , vrb Definition
bogai camíngiu, bogare ragas, arrennèscere a fàere una cosa
Synonyms e antonyms
intzodhai,
spodhai
Sentences
a ti nai ca nou, no ndi acamíngiu nudha ◊ candu at biu ca a sou no ndi acamíngiat nudha currit a circai agiudu
Etymon
srd.
Translations
French
comprendre
English
to gather
Spanish
comprender,
salir
Italian
raccapezzare
German
sich zurechtfinden.
acampàre , vrb rfl Definition
fàere acampamentu, aprigu provisóriu po gente in logu de sartu
Translations
French
camper
English
to camp
Spanish
acampar
Italian
accamparsi
German
sich lagern.
acanciofài , vrb Definition
aferrare a pilos brigandho e iscudendho o fintzes pigare de mala manera; betare apare, totu a méschiu
Synonyms e antonyms
aciufai 1,
atzuntzudhare,
incabigliare,
tipiliare,
tipilire
Sentences
nosu iscioperendu e is crumirus andendu a trabballai: ma is féminas gei dhus iant acanciofaus, iant ispinniau fintzas s'autista!
2.
cumentzat s'esami e ge m'iant acanciofau: de dogn'arratza mi nd'iant fatu, fintzas acapiau a manus e a peis in d-una cadira!
Etymon
srd.
Translations
French
se crêper le chignon
English
to brawl
Spanish
andar a la greña
Italian
accapigliarsi
German
sich raufen.
acapotài, acapotàre , vrb Definition
pònnere, bestire su capoto, ammontare cun capoto; fintzes furriare de parte in su sensu de covecare
Synonyms e antonyms
acabbanai,
acaparronare,
acugudhare,
ammantai,
incaparonare,
incapotai
/
acavacai,
furriai
2.
circhendi sitzigorrus cussu no fadhit sa téllura de acapotai!
Etymon
srd.
Translations
French
s'envelopper d'un manteau
English
to cloak
Spanish
abrigarse
Italian
ammantellare,
coprirsi ben bène
German
sich bedecken.
acartàre 1 , vrb Definition
su s’iscríere in calecunu corpus, pigare postu, intrare in servítziu
Synonyms e antonyms
arrolai
Translations
French
enrôler
English
to recruit enlisted
Spanish
alistarse
Italian
arruolarsi
German
sich einberufen lassen.
aceràda , nf: aciarada Definition
su bogare sa conca, su andhare po bíere, su essire a fora; sa manera de presentare una cosa / s'a. de su manzanu = sa fata de sa die
Synonyms e antonyms
acherada,
acrarada,
incarada,
incrarada,
iscampiada
/
presentada
| ctr.
cuada,
iscumpàssida
Sentences
a s'acerada de su Sole, su manzanu, iscumparent sos istedhos
Etymon
srd.
Translations
French
présentation
English
prospect
Spanish
asomada,
el asomarse,
aspecto
Italian
affacciata,
prospètto
German
Sich zeigen,
Präsentation.
aceràre , vrb: aciarare,
aciorare Definition
essire a fora, bogare sa conca o su si pònnere in craru po castiare, po bíere
Synonyms e antonyms
acarare,
acherare,
acontrare,
acrarare,
afacare,
afaciai,
imbraconare,
incarai,
inciarare,
ingiarare,
iscampiare
| ctr.
cuai
Sentences
est una not'e luna, de cudhas lunas giaras chi, candho tue ti aciaras, isperas novamente in sa fortuna (A.Casula)◊ sa luna subra de sos montes si aciarat ◊ issa si acerat a sa fentana a iscultare ◊ acèradi, bella, ca est bénnidu s'amante! ◊ si fit a fagher su contu de tantos males, mancu nos timis acerare a gianna! ◊ istaia in su balcone aciorada abbaidendhe s'abba chi pioiat ◊ deo puru mi aciorei
Etymon
srd.
Translations
French
se montrer
English
to overlook
Spanish
asomarse
Italian
affacciarsi
German
sich zeigen.
achibberàre , vrb Definition
essire chíbberu, prenu coment’e ufrau; nau de ccn., su si crèdere meda, arrennegare po pagu; istrínghere / achibberare sa tzinta = istringi su cintu
Synonyms e antonyms
achighiristai,
altivai,
incaboniscai,
inchibberare,
inchighiristai
/
abbetiae,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
inchietae,
incrabudhire,
infelai,
infuterare,
renignai
/
afíere
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
s'entêter,
se mettre en colère
English
to be obstinate,
to get angry
Spanish
hincharse,
obstinarse,
irritarse
Italian
incaponire,
adirare
German
sich versteifen,
sich entrüsten.
achigulàre , vrb Definition
fàere su chesciosu, istare sèmpere a lamentu, sèmpere naendho coment'e una chíghela, una cantaganta, giaendho istrobbu
Synonyms e antonyms
annischissai,
apibiare,
apurrire,
arrosci,
cascaviare,
memulare,
pibincai
Etymon
srd.
Translations
French
ennuyer
English
to annoy
Spanish
quejarse,
aburrir
Italian
bofonchiare,
annoiare
German
sich beklagen,
lästig sein.
achizolàre , vrb Definition
pònnere in su chizolu, in calecunu cugigone
Synonyms e antonyms
achizonare,
acuzonare,
angronare,
arreconai,
inchizolare,
incozolare
| ctr.
bocare,
essire
Etymon
srd.
Translations
French
rencogner
English
to put in a corner
Spanish
arrinconar
Italian
incantucciare
German
in Winkeln stöbern,
sich in eine Ecke verkriechen.
aciunciulíre , vrb Definition
su si pònnere o istare coment’e allorigaos
Synonyms e antonyms
acoconare,
aconcolai,
acuconare,
acuculiare,
acugutzare,
acuculiedhare,
aculigionai,
ammacionai,
pinnichedhare
Translations
French
se pelotonner
English
to crouch
Spanish
acurrucarse
Italian
rannicchiarsi
German
sich zusammenkauern.
acobiài, acobilàre , vrb: acoilae,
acoilare,
acoliai,
acoliare,
acubilare,
acugliai,
acuilai,
acuilare,
acuvilare,
aculiai,
aculiare,
cubilare Definition
fàere fúrriu, torrare a cuile, a su crocadórgiu, andhare a crocare, fintzes pònnere in su crocadórgiu; istare o pònnere in calecunu logu, aintru, asuta, po si aprigare o cuare; istare in asséliu, firmu, su si apaghiare
Synonyms e antonyms
acoiletare,
acojai,
acuae,
apatai,
apogiai,
assebiai,
impudhilare
| ctr.
bocare,
essire,
pesare
Sentences
iscurtabas sos puzones su sero acubilandhe (P.Mura)◊ furriadorzu de istrias, acoilas bobborrotis e tirpias (L.Loi)◊ sas rúndhines sunt aculiadas in su filu ◊ is pillonedhus fiant acobiaus ◊ su pilloni innòi si acúliat a pausai
2.
furiat pruendu e po no m'isciundi mi seu aculiau ◊ no ia postu menti a babbu a m'aculiai in domu sua is dis de cussa strasura
Etymon
srd.
Translations
French
se coucher,
s'abriter
English
to return to the fold to go back to sleep to shelter
Spanish
cubilar,
cobijar
Italian
rientrare nell'ovile,
ritirarsi a dormire,
ripararsi
German
in den Stall zurückkehren,
schlafengehen,
sich unterstellen.
acoconàre , vrb: acogonare Definition
fàere a cocone, a bisura de cocone, allorigare a sa manera de is canes, de is gatos candho si crocant e tenent fritu; crocare
Synonyms e antonyms
aciunciulire,
acoconedhare,
aconcolai,
acucai,
acuconare,
acuculiare,
acuculiedhare,
acucunniare,
aculigionai,
acuncurrionai,
allomburedhai,
allorigare,
allorimmedhare
| ctr.
istirare
Sentences
si acoconaiat in palas de unu trutzu ◊ si fint acoconaos in su gabbanu ◊ su cane s'est acogonadu che matassa de lana afaca a sa mere ◊ si est acoconadu comente a unu eritu ◊ nos corcabamus acoconaos intro de su letu ◊ su pitzinnu si acoconabat in su bancu e non fachiat isperu santu in totu s'ora de sa letzione
2.
sos puzones sunt andhandhe a s'acoconare
Etymon
srd.
Translations
French
se blottir
English
to crouch
Spanish
acurrucarse
Italian
accovacciare
German
sich zusammenkauern.