apretàe, apretài , vrb: apretare 2, apretari Definition pònnere in apretu, in dificurtade manna, pònnere presse, essire o fàere prus càdriu, prus fruscu; rfl. caminare prus impresse, istirare su passu camminandho Synonyms e antonyms acadriare, apressurai, apretonare, trotinare Idioms csn: apretare una cosa a… (a sole, a fogu, a chíngia, e gai) = fàghere dannu a sa cosa cun su sole, cun su fogu, sa chíngia a tropu; apretare sa màchina = fàghere andhare prus lestra Sentences sighint sas agonias a apretare ◊ su sole apretaiat sa campagna chena piedade ◊ bae a sa friscura, ca a tardu ti apretat su sole! ◊ a su malàidu li at apretadu su male ◊ in cussu logu mergiani apretat e no fait a fidai is angionis 2. is fillus megant de dh'apretai a comporai su tratori ◊ su guvernu cheret apretadu chi muntenzat sas promissas ◊ si apretesint de sighire sa volontade sua ◊ si ti apretat su fritu cugúzadi! ◊ candu mi apretat su fàmini papu ◊ l'est apretandhe su sonnu ◊ su bentu est apretendhe ◊ est comintzendhe a pròere: si apretat abberimus su paracu 3. a sa padedha abbàssiali su fogu, no l'apretet ca si atacat 4. cudhu si apretat e aciapat su cani Etymon spn. Translations French presser English to chase closely Spanish apretar Italian incalzare, mèttere frétta a qlc., intensificare qlcs German jdn zur Eile antreiben, sich beeilen.

aprummonàre , vrb Definition giare o pigare carda, arrennegu meda, tzacu meda Synonyms e antonyms aciumonare, afelonare, imprumonare Sentences mi ndhe aprummonat solu a bi pessare a totu su male chi mi ant fatu! Etymon srd. Translations French avoir du dépit, prendre la mouche English to make s.o. angry Spanish enfadarse mucho Italian fare stizza German jdn ärgern, sich ärgern.

apubulàre , vrb Definition bènnere gente meda, prènnere de gente, nau de unu logu Synonyms e antonyms abbudronare, afiotulare, afollare, assaurrare, atrepillai, atropare, atrumare, atutinare, pobulare | ctr. ispobulare Etymon srd. Translations French se presser English to crowd (together) Spanish agolparse Italian affollarsi German sich drängen.

apudhài , vrb: apudhare Definition su si che artzare a su pudhàrgiu, a s’acorru de is pudhas, artzare a pitzu de calecuna cosa che is pudhas; andhare a in artu; su si crèdere meda, bogare atza che pudhu in mesu de pudhas Synonyms e antonyms apiculai, apodhilare, apudhalzare / ampiai, alciare / alleporedhare, alleporizare, apudhichinare, incaboniscai, ingrigliare Sentences ma càstia cussu caboni chi si est apudhau asuba de sa carrada! ◊ custa pudha fiat apudhada asuba de unu muntoni de òru… 2. sa nébida a mengianu de su Frumindosa si ndi apudhat a bidha Etymon srd. Translations French se percher, ragaillardir, remplir d'orgueil English to perch, to make proud, to make cocky Spanish posarse los pájaros, engallarse Italian appollaiarsi, ringalluzzire, insuperbire German sich niederkauen, eitel werden, stolz werden.

apudhalzàre , vrb: apudharjare, apudharzare Definition artzare a su pudhàrgiu, istare in s’acorru de is pudhas Synonyms e antonyms apodhilare, apudhai, apudhionare 2. bi at unu paone apudharzadu subra de una conchita Etymon srd. Translations French se percher English to perch Spanish posarse los pájaros Italian appollaiarsi German sich auf die Stange setzen.

arrabbiài , vrb: arrabbiare, arraviare Definition su si pigare arrennegu, tzacu meda, pèrdere sa passiéntzia de mala manera Synonyms e antonyms abbetiae, achibberare, acroconai, afutare, airai, allulluriai, aorcare, arragiolire, arrannegai, collobbiare, inchibberare, inchietae, inchimerai, infelai, infuterare, insutzuligai, renignai Sentences no ti arràbbies pro ti nàrrere sa cosa! ◊ no ndi ballit sa pena de si arrabbiai! Etymon itl. Translations French se mettre en colère English to rage Spanish enfadarse Italian adirare, arrabbiare German sich erzürnen.

arrabbidàre , vrb: arrabidare Definition sufrire calecuna cosa mala a baliare Synonyms e antonyms arrabiai, delliriare, dischissiare, irbariare, issentire Sentences mi so arrabbidendhe de su dolore Translations French s'agiter English to yearn Spanish desasosegarse Italian smaniare German sich aufregen.

arragiolàre , vrb: arrajolare, arregiolare 1, arrejolare Definition ingòllere s’arrajolu, sa maladia chi benit a is canes; arrennegare meda Synonyms e antonyms arragiolire, arraulare / airai, arrannegai, inchietae Sentences currendhe avatu meu che arrejoladu, si est postu a mi sighire ◊ mi apo fatu sa lista de sas persones chi, si arrajolo, devo mossigare! 2. cusse marranu de l’intzugliare ca si arrejolaiat che cane! ◊ issa no cheriat seguzada ca si arregiolaiat che batu (M.Danese) Etymon ltn. rabies Translations French être atteints de la rage English to catch rabies Spanish rabiar Italian prèndere la ràbbia German sich die Tollwut zuziehen.

arragiolíre , vrb: arrajolire, arrazolire, arrejolire Definition ingòllere s’arrajolu, sa maladia chi benit a is canes; arrennegare che cane arrajoladu Synonyms e antonyms arragiolare* / achibberare, acroconai, afutare, airai, arrabbiai, arrannegai, inchietae, inchimerai, infelai, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences dae atentu ca cussu cane est arrejolidu! 2. candho li at nadu sa veridade si est arrazolidu Translations French se mettre en colère English to rage Spanish padecer la rabia, encolerizarse Italian contrarre la ràbbia, arrabbiarsi German sich die Tollwut zuziehen, zornig werden.

arragnàre , vrb: arrangiae, arrangiai, arrangiare, arrangiari, arrantzare, arranzare Definition aconciare o agiustare unu guastu, pònnere bene una cosa chi andhat male, su dha torrare de ndhe pòdere serbire; agatare comente si mediare in sa necessidade, a s'apretu; su si pònnere de acórdiu Synonyms e antonyms abbessiare, acussertare, achidare 1, acodomai, aconciai, adaretzai, afrisciai, agghitire, assantai, assetiai / acodrare / ingeniai | ctr. guastai Idioms csn: arrangiai su contu = serrare sos contos; sant'arràngia = s'arte de si arranzare Sentences tocat de arrangiai su liminaxu, ca imbrunchinaus ◊ su maistu de pannu arrangiàt is divisas ◊ at arranzau su connau in su letichedhu ◊ chi no arràngiu s'istarixedhu acabbat chi ndi arruit 2. sos pisedhos pro giogare a botza si fint arrangiados in sa carrela ◊ tui papa sa petza, gei mi arràngiu cun is ous ◊ pro campare, unu bandhidendhe si arranzat ◊ su póveru tocat chi si arranzet ◊ mamma si arranzabat a fàchere durcarias 3. bandat a domu de su meri, agiustant e brintat a pastori ◊ su meri at arrangiau su contu e dhi at donau is trexentus iscudus ◊ si as bisonzu, lea: cun su mere za mi arranzo deo! 4. massaja bona, si arranzat a fàghere de totu ◊ isse s'arràngiat a fàghere su mastruàscia ◊ a isse non li mancat s'ispíritu de sant'arràngia ◊ a su bisonzu fit a sant'arranza! Etymon itl. arrangiare Translations French réparer English to repair Spanish arreglar Italian aggiustare, sistemare, industriarsi German reparieren, sich bemühen.

arragodài , vrb: arregodae, arregodai, arregodare, arregoldare, arregorai, arregordai, arregordare, arrigordai, arrogodai, recordare Definition portare presente in sa mente o batire a sa mente unu fatu o cosa passada de tempus (meda o pagu) Synonyms e antonyms ammentai, subènnere | ctr. ilmentigare, scaresci Sentences m'est arregordau ca…◊ dèu dhi pongu s'allomíngiu po mi arragodai mellus ◊ arragodaisindi ca no depeus portai traitzioni a nemus! ◊ po cantu apu a bivi m'at a arregordai ◊ s'apu nau custu poita arregodeis chi si nd'apu giai fuedhau ◊ no dh'arregoru, no! ◊ ti ant arregordai is fuedhus mius! Translations French se rappeler, se souvenir English to remember Spanish acordar, recordar Italian ricordare German sich erinnern.

arrampedhài , vrb: arrempedhare, arrempellare, arrepellare, arrumpellare, rempellare Definition essire rempellu, fàere su rempellu, su reberde, su tostau, cricare de si firmare, de no pònnere mente a s'àteru, o fintzes fàere fortza po mantènnere o aguantare un'àtera fortza contrària Synonyms e antonyms ammutighinare, apoderai 1, arrebbellai, arrebedhai, arrepiconare, calchedhare, screnciai / apontedhae Sentences apo fatu male a mi arrepellare a babbu! ◊ no apretedas s'isprone a su póveru runtzinu, si no in mesu caminu si arrempellat apuradu (F.I.Mannu)◊ bonu s'àinu, ma sa motocicreta puru, candho si arrempellat, e chie la faghet partire?! ◊ su rellozu si est arrepelladu e… frimmadu 2. arrampedhaus in tres e tiraus impari po acollai su malloru! Etymon srd. Translations French s'obstiner, s'entêter English to jib Spanish emperrarse, oponer resistencia Italian impuntarsi, oppórre resistènza German sich versteifen, Widerstand leisten.

arramputzàre , vrb Definition campare a sa bona, comente male si podet, cun pagu cosa Synonyms e antonyms agentziare, campitzare, ingeniai Translations French vivoter English to scrape a living Spanish ir tirando Italian vivacchiare German sich schlecht und recht durchschlagen.

arrancàre , vrb Definition arrèschere in logu o in cosas arrasposas, a punta o chi portant ispina; aungare, iscràfere po papíngiu Synonyms e antonyms abbranchiare, arranculare, arrèghere, arrèschere, farrascare, scarrafiai | ctr. irrancare Sentences mi est arrancadu cussu filuverru ispinosu e mi apo segadu sos pantalones ◊ dae tentu ca ti arrancat su rú 2. malu su gatu, mi fit arranchendhe! ◊ sos pitzinnos, apustis de una paja de istrumpas, che ghirabant arrancaos e ispilurtzios Etymon ctl., spn. arrancar Translations French rester pris, s'accrocher English to entangle Spanish enredarse, engancharse Italian impigliare German sich verfangen.

arrapài 1 , vrb rfl: arrapare 1 Definition nau de ómine, sentire gana forte po fémina Etymon itl. arrapare Translations French s'exciter sexuellement English to excite sexually Spanish ponerse cachondo Italian eccitarsi sessualménte German sich erregen.

arratulàre , vrb Definition mantènnere o agganciare a calecunu logu de pòdere istare firmu o fintzes po artzare, andhare a in artu Synonyms e antonyms agganciai, agguantai, apichedhai, tènnere Sentences arratulèndhesi a su muru che intreit a domo dai sa bentana ◊ s'arratuleit peri su truncu de unu pinu altu meda ◊ abbaidaia semper si bidia sa màchina de babbu arratulendhe in s'arciada Translations French grimper English to climb (up) Spanish arraigar, asegurar Italian abbarbicare, ancorare German sich festsetzen, festhalten.

arrealiàre , vrb Synonyms e antonyms airai, arrabbiai, arrannegai, atediare, inchietae, inchimerai, infelai, infuterare, insutzuligai, renignai Etymon srd. Translations French se fâcher English to be peeved, to become vexed Spanish picarse Italian corrucciarsi, indispettirsi German sich ärgern.

arrebbellài, arrebbellàre , vrb: rebbellai Definition su si furriare contras a ccn., mescamente contras a chie cumandhat, o fintzes contras a calecuna cosa, candho no si podet o no si bolet baliare prus Synonyms e antonyms acromai, acumbuai, arrampedhai, arrebedhai, calchedhare, calchidare, callidare, carcinai, screnciai Sentences si fut arrebbellau a is autoridadis chi boliant ponni su pei in su tzugu a sa genti Etymon srd. Translations French se révolter English to rebel Spanish rebelarse Italian ribellarsi German sich erheben.

arrebedhài , vrb: arrepedhae, arrepedhai, arrepedhare Definition fàere fortza po no si lassare dominare; fàere fortza po no pònnere mente Synonyms e antonyms acromai, acumbuai, arrampedhai, arrebbellai*, calchedhare, calchidare, callidare, carcinai, screnciai Sentences sa màchina est arrepedhada e no si resessit a la pònnere in motu 2. chi no arrepedhas, tui no ses cuntentu! ◊ ma càstia custu impiegau arrepedhandu a su chi narat su síndhigu! Translations French offrir de la résistance English to rebel Spanish rebelarse Italian ribellare, far resistènza German sich erheben, Widerstand leisten.

arrecatài 1 , vrb rfl: arrechetai, recatai Definition fàere su giuditziosu Synonyms e antonyms refrenai Etymon spn. recatarse Translations French se retenir, se moderer, garder une prudente réserve English to show reluctance Spanish ser juicioso Italian usare ritégno German sich scheuen.

«« Search again