apretàe, apretài , vrb: apretare 2,
apretari Definition
pònnere in apretu, in dificurtade manna, pònnere presse, essire o fàere prus càdriu, prus fruscu; rfl. caminare prus impresse, istirare su passu camminandho
Synonyms e antonyms
acadriare,
apressurai,
apretonare,
trotinare
Idioms
csn:
apretare una cosa a… (a sole, a fogu, a chíngia, e gai) = fàghere dannu a sa cosa cun su sole, cun su fogu, sa chíngia a tropu; apretare sa màchina = fàghere andhare prus lestra
Sentences
sighint sas agonias a apretare ◊ su sole apretaiat sa campagna chena piedade ◊ bae a sa friscura, ca a tardu ti apretat su sole! ◊ a su malàidu li at apretadu su male ◊ in cussu logu mergiani apretat e no fait a fidai is angionis
2.
is fillus megant de dh'apretai a comporai su tratori ◊ su guvernu cheret apretadu chi muntenzat sas promissas ◊ si apretesint de sighire sa volontade sua ◊ si ti apretat su fritu cugúzadi! ◊ candu mi apretat su fàmini papu ◊ l'est apretandhe su sonnu ◊ su bentu est apretendhe ◊ est comintzendhe a pròere: si apretat abberimus su paracu
3.
a sa padedha abbàssiali su fogu, no l'apretet ca si atacat
4.
cudhu si apretat e aciapat su cani
Etymon
spn.
Translations
French
presser
English
to chase closely
Spanish
apretar
Italian
incalzare,
mèttere frétta a qlc.,
intensificare qlcs
German
jdn zur Eile antreiben,
sich beeilen.
aprummonàre , vrb Definition
giare o pigare carda, arrennegu meda, tzacu meda
Synonyms e antonyms
aciumonare,
afelonare,
imprumonare
Sentences
mi ndhe aprummonat solu a bi pessare a totu su male chi mi ant fatu!
Etymon
srd.
Translations
French
avoir du dépit,
prendre la mouche
English
to make s.o. angry
Spanish
enfadarse mucho
Italian
fare stizza
German
jdn ärgern,
sich ärgern.
apubulàre , vrb Definition
bènnere gente meda, prènnere de gente, nau de unu logu
Synonyms e antonyms
abbudronare,
afiotulare,
afollare,
assaurrare,
atrepillai,
atropare,
atrumare,
atutinare,
pobulare
| ctr.
ispobulare
Etymon
srd.
Translations
French
se presser
English
to crowd (together)
Spanish
agolparse
Italian
affollarsi
German
sich drängen.
apudhài , vrb: apudhare Definition
su si che artzare a su pudhàrgiu, a s’acorru de is pudhas, artzare a pitzu de calecuna cosa che is pudhas; andhare a in artu; su si crèdere meda, bogare atza che pudhu in mesu de pudhas
Synonyms e antonyms
apiculai,
apodhilare,
apudhalzare
/
ampiai,
alciare
/
alleporedhare,
alleporizare,
apudhichinare,
incaboniscai,
ingrigliare
Sentences
ma càstia cussu caboni chi si est apudhau asuba de sa carrada! ◊ custa pudha fiat apudhada asuba de unu muntoni de òru…
2.
sa nébida a mengianu de su Frumindosa si ndi apudhat a bidha
Etymon
srd.
Translations
French
se percher,
ragaillardir,
remplir d'orgueil
English
to perch,
to make proud,
to make cocky
Spanish
posarse los pájaros,
engallarse
Italian
appollaiarsi,
ringalluzzire,
insuperbire
German
sich niederkauen,
eitel werden,
stolz werden.
apudhalzàre , vrb: apudharjare,
apudharzare Definition
artzare a su pudhàrgiu, istare in s’acorru de is pudhas
Synonyms e antonyms
apodhilare,
apudhai,
apudhionare
2.
bi at unu paone apudharzadu subra de una conchita
Etymon
srd.
Translations
French
se percher
English
to perch
Spanish
posarse los pájaros
Italian
appollaiarsi
German
sich auf die Stange setzen.
arrabbiài , vrb: arrabbiare,
arraviare Definition
su si pigare arrennegu, tzacu meda, pèrdere sa passiéntzia de mala manera
Synonyms e antonyms
abbetiae,
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
allulluriai,
aorcare,
arragiolire,
arrannegai,
collobbiare,
inchibberare,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Sentences
no ti arràbbies pro ti nàrrere sa cosa! ◊ no ndi ballit sa pena de si arrabbiai!
Etymon
itl.
Translations
French
se mettre en colère
English
to rage
Spanish
enfadarse
Italian
adirare,
arrabbiare
German
sich erzürnen.
arrabbidàre , vrb: arrabidare Definition
sufrire calecuna cosa mala a baliare
Synonyms e antonyms
arrabiai,
delliriare,
dischissiare,
irbariare,
issentire
Sentences
mi so arrabbidendhe de su dolore
Translations
French
s'agiter
English
to yearn
Spanish
desasosegarse
Italian
smaniare
German
sich aufregen.
arragiolàre , vrb: arrajolare,
arregiolare 1,
arrejolare Definition
ingòllere s’arrajolu, sa maladia chi benit a is canes; arrennegare meda
Synonyms e antonyms
arragiolire,
arraulare
/
airai,
arrannegai,
inchietae
Sentences
currendhe avatu meu che arrejoladu, si est postu a mi sighire ◊ mi apo fatu sa lista de sas persones chi, si arrajolo, devo mossigare!
2.
cusse marranu de l’intzugliare ca si arrejolaiat che cane! ◊ issa no cheriat seguzada ca si arregiolaiat che batu (M.Danese)
Etymon
ltn.
rabies
Translations
French
être atteints de la rage
English
to catch rabies
Spanish
rabiar
Italian
prèndere la ràbbia
German
sich die Tollwut zuziehen.
arragiolíre , vrb: arrajolire,
arrazolire,
arrejolire Definition
ingòllere s’arrajolu, sa maladia chi benit a is canes; arrennegare che cane arrajoladu
Synonyms e antonyms
arragiolare*
/
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Sentences
dae atentu ca cussu cane est arrejolidu!
2.
candho li at nadu sa veridade si est arrazolidu
Translations
French
se mettre en colère
English
to rage
Spanish
padecer la rabia,
encolerizarse
Italian
contrarre la ràbbia,
arrabbiarsi
German
sich die Tollwut zuziehen,
zornig werden.
arragnàre , vrb: arrangiae,
arrangiai,
arrangiare,
arrangiari,
arrantzare,
arranzare Definition
aconciare o agiustare unu guastu, pònnere bene una cosa chi andhat male, su dha torrare de ndhe pòdere serbire; agatare comente si mediare in sa necessidade, a s'apretu; su si pònnere de acórdiu
Synonyms e antonyms
abbessiare,
acussertare,
achidare 1,
acodomai,
aconciai,
adaretzai,
afrisciai,
agghitire,
assantai,
assetiai
/
acodrare
/
ingeniai
| ctr.
guastai
Idioms
csn:
arrangiai su contu = serrare sos contos; sant'arràngia = s'arte de si arranzare
Sentences
tocat de arrangiai su liminaxu, ca imbrunchinaus ◊ su maistu de pannu arrangiàt is divisas ◊ at arranzau su connau in su letichedhu ◊ chi no arràngiu s'istarixedhu acabbat chi ndi arruit
2.
sos pisedhos pro giogare a botza si fint arrangiados in sa carrela ◊ tui papa sa petza, gei mi arràngiu cun is ous ◊ pro campare, unu bandhidendhe si arranzat ◊ su póveru tocat chi si arranzet ◊ mamma si arranzabat a fàchere durcarias
3.
bandat a domu de su meri, agiustant e brintat a pastori ◊ su meri at arrangiau su contu e dhi at donau is trexentus iscudus ◊ si as bisonzu, lea: cun su mere za mi arranzo deo!
4.
massaja bona, si arranzat a fàghere de totu ◊ isse s'arràngiat a fàghere su mastruàscia ◊ a isse non li mancat s'ispíritu de sant'arràngia ◊ a su bisonzu fit a sant'arranza!
Etymon
itl.
arrangiare
Translations
French
réparer
English
to repair
Spanish
arreglar
Italian
aggiustare,
sistemare,
industriarsi
German
reparieren,
sich bemühen.
arragodài , vrb: arregodae,
arregodai,
arregodare,
arregoldare,
arregorai,
arregordai,
arregordare,
arrigordai,
arrogodai,
recordare Definition
portare presente in sa mente o batire a sa mente unu fatu o cosa passada de tempus (meda o pagu)
Synonyms e antonyms
ammentai,
subènnere
| ctr.
ilmentigare,
scaresci
Sentences
m'est arregordau ca…◊ dèu dhi pongu s'allomíngiu po mi arragodai mellus ◊ arragodaisindi ca no depeus portai traitzioni a nemus! ◊ po cantu apu a bivi m'at a arregordai ◊ s'apu nau custu poita arregodeis chi si nd'apu giai fuedhau ◊ no dh'arregoru, no! ◊ ti ant arregordai is fuedhus mius!
Translations
French
se rappeler,
se souvenir
English
to remember
Spanish
acordar,
recordar
Italian
ricordare
German
sich erinnern.
arrampedhài , vrb: arrempedhare,
arrempellare,
arrepellare,
arrumpellare,
rempellare Definition
essire rempellu, fàere su rempellu, su reberde, su tostau, cricare de si firmare, de no pònnere mente a s'àteru, o fintzes fàere fortza po mantènnere o aguantare un'àtera fortza contrària
Synonyms e antonyms
ammutighinare,
apoderai 1,
arrebbellai,
arrebedhai,
arrepiconare,
calchedhare,
screnciai
/
apontedhae
Sentences
apo fatu male a mi arrepellare a babbu! ◊ no apretedas s'isprone a su póveru runtzinu, si no in mesu caminu si arrempellat apuradu (F.I.Mannu)◊ bonu s'àinu, ma sa motocicreta puru, candho si arrempellat, e chie la faghet partire?! ◊ su rellozu si est arrepelladu e… frimmadu
2.
arrampedhaus in tres e tiraus impari po acollai su malloru!
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
s'entêter
English
to jib
Spanish
emperrarse,
oponer resistencia
Italian
impuntarsi,
oppórre resistènza
German
sich versteifen,
Widerstand leisten.
arramputzàre , vrb Definition
campare a sa bona, comente male si podet, cun pagu cosa
Synonyms e antonyms
agentziare,
campitzare,
ingeniai
Translations
French
vivoter
English
to scrape a living
Spanish
ir tirando
Italian
vivacchiare
German
sich schlecht und recht durchschlagen.
arrancàre , vrb Definition
arrèschere in logu o in cosas arrasposas, a punta o chi portant ispina; aungare, iscràfere po papíngiu
Synonyms e antonyms
abbranchiare,
arranculare,
arrèghere,
arrèschere,
farrascare,
scarrafiai
| ctr.
irrancare
Sentences
mi est arrancadu cussu filuverru ispinosu e mi apo segadu sos pantalones ◊ dae tentu ca ti arrancat su rú
2.
malu su gatu, mi fit arranchendhe! ◊ sos pitzinnos, apustis de una paja de istrumpas, che ghirabant arrancaos e ispilurtzios
Etymon
ctl., spn.
arrancar
Translations
French
rester pris,
s'accrocher
English
to entangle
Spanish
enredarse,
engancharse
Italian
impigliare
German
sich verfangen.
arrapài 1 , vrb rfl: arrapare 1 Definition
nau de ómine, sentire gana forte po fémina
Etymon
itl.
arrapare
Translations
French
s'exciter sexuellement
English
to excite sexually
Spanish
ponerse cachondo
Italian
eccitarsi sessualménte
German
sich erregen.
arratulàre , vrb Definition
mantènnere o agganciare a calecunu logu de pòdere istare firmu o fintzes po artzare, andhare a in artu
Synonyms e antonyms
agganciai,
agguantai,
apichedhai,
tènnere
Sentences
arratulèndhesi a su muru che intreit a domo dai sa bentana ◊ s'arratuleit peri su truncu de unu pinu altu meda ◊ abbaidaia semper si bidia sa màchina de babbu arratulendhe in s'arciada
Translations
French
grimper
English
to climb (up)
Spanish
arraigar,
asegurar
Italian
abbarbicare,
ancorare
German
sich festsetzen,
festhalten.
arrealiàre , vrb Synonyms e antonyms
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
atediare,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Etymon
srd.
Translations
French
se fâcher
English
to be peeved,
to become vexed
Spanish
picarse
Italian
corrucciarsi,
indispettirsi
German
sich ärgern.
arrebbellài, arrebbellàre , vrb: rebbellai Definition
su si furriare contras a ccn., mescamente contras a chie cumandhat, o fintzes contras a calecuna cosa, candho no si podet o no si bolet baliare prus
Synonyms e antonyms
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebedhai,
calchedhare,
calchidare,
callidare,
carcinai,
screnciai
Sentences
si fut arrebbellau a is autoridadis chi boliant ponni su pei in su tzugu a sa genti
Etymon
srd.
Translations
French
se révolter
English
to rebel
Spanish
rebelarse
Italian
ribellarsi
German
sich erheben.
arrebedhài , vrb: arrepedhae,
arrepedhai,
arrepedhare Definition
fàere fortza po no si lassare dominare; fàere fortza po no pònnere mente
Synonyms e antonyms
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai*,
calchedhare,
calchidare,
callidare,
carcinai,
screnciai
Sentences
sa màchina est arrepedhada e no si resessit a la pònnere in motu
2.
chi no arrepedhas, tui no ses cuntentu! ◊ ma càstia custu impiegau arrepedhandu a su chi narat su síndhigu!
Translations
French
offrir de la résistance
English
to rebel
Spanish
rebelarse
Italian
ribellare,
far resistènza
German
sich erheben,
Widerstand leisten.
arrecatài 1 , vrb rfl: arrechetai,
recatai Definition
fàere su giuditziosu
Synonyms e antonyms
refrenai
Etymon
spn.
recatarse
Translations
French
se retenir,
se moderer,
garder une prudente réserve
English
to show reluctance
Spanish
ser juicioso
Italian
usare ritégno
German
sich scheuen.