aliàndru , nm: leandru Definizione erba chi faet isturridare, genia de linna chi faet a matighedha, e fintzes a mata, faet cambos e mescamente pigionatzos noos deretos e creschet meda erriu erriu, e si prantat puru po bellesa, ca istat càrrigu de frore meses e meses: fògia e sèmene funt toscosos Sinonimi e contrari leonaghe, neulache, olionaxu, olisandru 1, olivandru Terminologia scientifica mt, Nerium oleander.
alibèdhe alaepèdhe
alibelgàda , nf Definizione su alibergare, papada / dàresi un'a. = fàgheresi una manigada Etimo srd.
alibelgàre, alibergàre , vrb: alibregare Definizione pigare calecunu bucone impresse, papare calecuna cosa, atèndhere a alimentu (o àteru), papare o fàere papare ccn. cosa Sinonimi e contrari allivrinzire, atongiai, sassai Frasi no tenimus nudha a nos alibergare ◊ alibergat sa robba betèndhela a pàschere unu pagu a carchi logu ◊ comente amos a fàere po alibregare totu cussa zente? ◊ su mastru est cuntentu faghindhe cuminiéntzia a bisonzosos chi at alibregadu.
alibínta, alibíntu , nf, nm: alipinta,
alipintu,
aribintu Definizione
genia de pigione
Sinonimi e contrari
alialza,
arbiaxu,
cioni,
mariannedha,
papadrigu,
passarellu,
passariàngia
Frasi
s'alipinta cada sero benit a s'argustu a cantare ◊ apo cantau rúnchines, grodhos, mariposas e alipintas ◊ rundhinedhas e alipintos bonche vato
Terminologia scientifica
pzn, fringilla coelebs
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pinson
Inglese
finch
Spagnolo
pinzón
Italiano
fringuèllo
Tedesco
Buchfink.
alibregàre alibergàre
alibréu , nm Definizione unu abbramiu, chi iat a bòllere totu issu; nau de pigione, alabri, achiladori Sinonimi e contrari alibridu, asuriosu, ilbramidu Etimo srd.
alibrídu , agt Definizione chi est inganiu meda, chi tenet gana manna, forte Sinonimi e contrari allambridu, allupidu, bentranu, inguglione, mangiufoni, pasteri, sassagoni, sgalluponi Etimo srd.
àlica àiga
alicàndho , avb Sinonimi e contrari mai Frasi un'impodha gai no l'aiat leada alicandho ◊ no s'ischit alicandho su chi nos podet acaèssere (G.Addis) Etimo ltn. aliquando.
alicàrja , nf: aligalza,
aligarza,
aricràlgia,
aricrarja,
arigarza,
arigrarza,
arrigàglia,
ligalza Definizione
genia de erba de ortu chi faet un’arraighina grussa chi si papat, segundhu sa calidade curtza, tundhita, segundhu sa calidade longa, totu orrúbia o fintzes in parte orrúbia e in parte bianca, unu pagu pitzigorosa (e a bortas fintzes meda)/ aligarza saligheresa = fustinaga (Daucus carota sativus); a la tenes, tue, s'aligarza!… = ses tropu apedhiau!
Sinonimi e contrari
arraiga,
arraigàgia,
arraíxini,
arrovonellu,
rabanella
Frasi
aligarza pro aligarza menzus sa nostra chi no sa furistera! ◊ a sos àinos de sos pulíticos nostros lis piaghet de piús s'aligarza furistera: e it'allicu, s'insoro!
Terminologia scientifica
rbzc, Raphanus sativus
Etimo
ltn.
radicaria
Traduzioni
Francese
radis
Inglese
radish
Spagnolo
rábano
Italiano
ravanèllo
Tedesco
Gartenrettich.
alicúcu alacúcu
alicúcu 1 Definizione genia de tzintzigorru longu, ma chentza corgiolu Sinonimi e contrari satzaluga, sosoga, telacucu Terminologia scientifica crp Etimo srd.
alidàda , nf Definizione abbentada de àlidu, s’àlidu de un’àteru mescamente candho podet giare ifadu Sinonimi e contrari alenada Frasi mi at betadu un'alidada de àrculu a cara chi azigu si podiat suspire! Etimo srd.
alidài abidài
alidàntza, alidàntzia , nf Definizione
genia de fortza, de coràgiu de fàere o nàrrere calecuna cosa / pigai a. = leare tropu ballassa, istare totu a imbérrios, a imbrímbinus, fàghere su barrosu; donai a. = audire, dare corazu
Sinonimi e contrari
àcia,
atrevimentu,
sannia
/
abbaldansa,
balia,
coragi,
iscòcoro
| ctr.
duritu
Frasi
a mesudí fiat arribbau su merixedhu e dèu no tenemu alidantza de dh'acostai ◊ chi pigant cust'alidàntzia, totu is mandronis de sa bidha mi ndi benint a domu! ◊ su pisitu avatu miu non benit mai ca dèu no dhi apu donau alidantza ◊ no dhis donànt alidàntzia e in prus fuant acoraus de sa solidadi
2.
fiat una noti de iscuriu e de alidantza mala (M.Licheri)◊ no nci ant a èssiri prus ierrus aici prenus de alidàntzia chi ti potzant ammarmurai cun orbescidroxus fridus
Traduzioni
Francese
hardiesse
Inglese
boldness
Spagnolo
gallardía,
ánimo
Italiano
baldanza,
ardire
Tedesco
Übermut.
alidantzósu , agt Definizione
chi portat o chi tenet alidantza
Sinonimi e contrari
atreviu,
prontudu
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
hardi
Inglese
bold
Spagnolo
animoso,
resuelto
Italiano
baldo
Tedesco
kühn.
alidàre abidài
alidédhu , nm: alidredhu,
aradedhu,
aridedhu,
alitzedhu,
lidredhu,
olidedhu Definizione
una genia de chibudhita areste o cibudha de colorus, o fintzes allixedhu o chitarredhas, chi si est segada bogat coment'e sogas o filos de súciu apicigosu: sa candhelita (e fintzes sa concutza o chibudhita) est bona a papare
Sinonimi e contrari
filavila,
lampajone,
orrubina,
scriudha
Terminologia scientifica
rba, Muscari comosum
Etimo
ltn.
aretillum
Traduzioni
Francese
muscari à toupet
Inglese
tassel hyacinth
Spagnolo
jacinto comoso
Italiano
cipollàccio
Tedesco
Schopfige Traubenhyazinthe.
aliderràrju, aliderràrzu , nm Definizione logu chi chue creschet aliderru meda Etimo srd.