aléntu , nm: alientu, allentu 1 Definizione fortza prus che àteru de s'ànimu; s'ària chi andhat a e torrat de is prumones / pèrdiri s'alientu = isalidare pro currera, tropu pelea leada impresse, ma fintzas pèrdere su tinu Sinonimi e contrari àbidu, alenu, àlinu 1, coragi, foltza, piogu 1 / sentidu Frasi li est torrau s'alentu ◊ sa limba zuchet sos alentos de sos mannos ◊ su disprexeri mi ndi at pigau is alientus ◊ un'iscarrociada de cosa a conca, bis ca dhi torrat is allentus, a su macu! ◊ cuss'abba at torrau s'alientu a is massajos e a is pastores 2. no currit ispera ne alientu de bentu, no s'intendit súlidu 3. a s'ómini mellus de su mundu puru podit acuntèssiri de pèrdiri s'alientu ◊ dhu naras po mi fai inchietai o ses perdendi is allentus? Etimo spn. Traduzioni Francese esprit, cœur, souffle Inglese hearh, courage, breath Spagnolo aliento Italiano ànimo, respiro Tedesco Mut, Atem.
alénu, àlenu , nm Definizione s'ària chi intrat a o essit de is prumones portandho s'ossígenu a su sàmbene e leandhondhe s'anidride carbónica, sinónimu fintzes de fortza Sinonimi e contrari àbidu, alentu, àlinu 1, isalenu / foltza / alore Modi di dire csn: bogare, leare, torrare a. = bogare, leare, torrare àlidu, respirare; in d-un'à. = in d-unu sinnu; èssere de sete alenos, o àere sete alenos = èssiri forti meda, corriatzu; èssere a s'a. = morindhe (nadu de malàidu, betzu), finindhe, iscutinendhe (nadu de provista) Frasi fit faedhendhe asciuconada e cun s'alenu curtzu ◊ li est manchendhe s'alenu: est morzendhe! ◊ benindhe fia mancu, un'istante s'alenu mi est mancadu! (A.Dettori)◊ lu giamant e no faedhat, tantu li mancat s'alenu ◊ fut tocadu de partire dae sas iscolas po dare alenu a sa poesia a bolu! 2. sa domo sua est unu porchile: si b'intrades bos leat s'alenu ◊ no fit cosa de resístere cristianu: leaiat s'alenu su pudore 3. su "Chi eja!" a Zuanne nche li est essidu in d-un'àlenu 4. za morit cras, tziu Batore: est de sete alenos!… Etimo srd. Traduzioni Francese souffle, haleine Inglese blow, breathe Spagnolo aliento, soplo Italiano sóffio, àlito, respiro Tedesco Blasen, Atem.
alessandrínu , nm Definizione truvullu lisciandrinu, erba chi sèmenant apostadamente po brovendha Terminologia scientifica rba, Trifolium alexandrinum.
alèta , nf Definizione genia de pinna chi su pische portat in bentre; coa de sa camisa, sa parte prus in bàsciu chi si chinghet aintru de su pantalone (o de àteru bestimentu de chintzu in bàsciu) Sinonimi e contrari aixedha, coedha.
alevérru aivérru
alevósu , agt Sinonimi e contrari ifidau, traitore, traixinu | ctr. fidadu, securu Frasi Giudas fiat su discípulu alevosu ◊ grisa medas aparitzos de alevosos addescos! Terminologia scientifica ntl Etimo spn. Traduzioni Francese déloyal, traître Inglese deceptive, disloyal Spagnolo alevoso, desleal Italiano sleale, traditóre Tedesco unehrlich, verräterisch.
àlfa , nf Definizione sa prima lítera de s'alfabbeto grecu Sinonimi e contrari comintzu Etimo grc. álpha Traduzioni Francese alpha Inglese alpha Spagnolo alfa Italiano alfa Tedesco Alpha.
alfabbetizàre , vrb Definizione imparare o annestrare a lígere e iscríere, a manigiare s'iscritura Etimo itl. alfabetizzare.
alfabbèto, alfabbètu , nm Definizione unu sistema de sinnos, totu is sinnos o símbulos fonéticos (e prus precisamente is líteras o grafemas) chi s'impreant po iscríere una limba, nau deosi de is primas duas líteras grecas, alfa [a], vocale, e beta [B], cunsonante Traduzioni Francese alphabet Inglese alphabet Spagnolo alfabeto Italiano alfabèto Tedesco Alphabet.
alfàtu afàta
àlga àiga
àlgada , nf: àlghida, àrgada, àrgala, àrgana, àrgheda 1, àrghida, bàrgada Definizione pistadore, genia de màchina a manu po pistare su linu àrridu: est fata cun duos peis graes, cantos de linna grussos postos prantaos e poderaos impare cun d-una travedha a mesania; postu e fissau in pitzu portant una genia de lacu istrintedhu, longu, a duas imbagas a manera de portare coment’e tres atzas, ue si ponet a istúturu sa manada de su linu a bargadare, agguantada a una manu; a una bandha su lacu portat fissada cun assaedhu po fàere giogu una genia de màniga (gurtedhu) fata cun duas tàulas chi calant de atza in mesu de is imbagas intrandhosi apare e in punta un'asa po dha pigare cun s’àtera manu a dha calare a cropu in pitzu de su linu Sinonimi e contrari algadadore, iscarda, ógronu / cdh. àlgata Frasi cun s'àrgada, giaju, dae unu mannuju de linu ndhe faghiat una manada ◊ si abbanzaiat che linu suta s'àlghida Terminologia scientifica ans Etimo ltn. *argana Traduzioni Francese écang Inglese ripple, scutcher Spagnolo agramadera Italiano stigliatrice, maciulla Tedesco Handbreche.
algadàre , vrb: argadare, arganai, arganare Definizione trebballare, pistare su linu cun s'àrgada; in cobertantza, istare abbetiandho, a gherra Sinonimi e contrari ogranai Frasi at allegau de arganai su linu 2. ghite fistis arganandhe chin su poledhu malu a domare? (P.Pireddu) Etimo srd. Traduzioni Francese écanguer, pétrir Inglese to ripple Spagnolo agramar Italiano gramolare Tedesco brechen.
algadaría , nf: algararia Sinonimi e contrari abbolotu, baraundha, carralzu, derreore, mugoni Etimo spn. algarabia Traduzioni Francese vacarme Inglese mess Spagnolo algarabía Italiano putifèrio Tedesco Lärm.
algàju , nm: aligarzu 1 Definizione chie tenet s'impreu de che pigare e fuliare s'àliga Sinonimi e contrari aligheri Frasi est faendhe sa braga s'aligarzu ca tenet sa bustabaga! Terminologia scientifica prf Etimo srd. Traduzioni Francese boueur, éboueur Inglese dustman Spagnolo barrendero Italiano netturbino Tedesco Müllmann
algararía algadaría
àlgebra , nf: àlzebra, àrzebra Definizione parte de sa matemàtica chi impreat is líteras in parte de is números po rapresentare una calesiògiat cantidade Traduzioni Francese algèbre Inglese algebra Spagnolo álgebra Italiano àlgebra Tedesco Algebra.
algébricu , agt: arzébricu Definizione chi pertocat s'àlgebra o chi impreat s'àlgebra coment'e càrculu Traduzioni Francese algébrique Inglese algebric Spagnolo algebraico Italiano algèbrico Tedesco algebraisch.