aléntu , nm: alientu,
allentu 1 Definizione
fortza prus che àteru de s'ànimu; s'ària chi andhat a e torrat de is prumones / pèrdiri s'alientu = isalidare pro currera, tropu pelea leada impresse, ma fintzas pèrdere su tinu
Sinonimi e contrari
àbidu,
alenu,
àlinu 1,
coragi,
foltza,
piogu 1
/
sentidu
Frasi
li est torrau s'alentu ◊ sa limba zuchet sos alentos de sos mannos ◊ su disprexeri mi ndi at pigau is alientus ◊ un'iscarrociada de cosa a conca, bis ca dhi torrat is allentus, a su macu! ◊ cuss'abba at torrau s'alientu a is massajos e a is pastores
2.
no currit ispera ne alientu de bentu, no s'intendit súlidu
3.
a s'ómini mellus de su mundu puru podit acuntèssiri de pèrdiri s'alientu ◊ dhu naras po mi fai inchietai o ses perdendi is allentus?
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
esprit,
cœur,
souffle
Inglese
hearh,
courage,
breath
Spagnolo
aliento
Italiano
ànimo,
respiro
Tedesco
Mut,
Atem.
alénu, àlenu , nm Definizione
s'ària chi intrat a o essit de is prumones portandho s'ossígenu a su sàmbene e leandhondhe s'anidride carbónica, sinónimu fintzes de fortza
Sinonimi e contrari
àbidu,
alentu,
àlinu 1,
isalenu
/
foltza
/
alore
Modi di dire
csn:
bogare, leare, torrare a. = bogare, leare, torrare àlidu, respirare; in d-un'à. = in d-unu sinnu; èssere de sete alenos, o àere sete alenos = èssiri forti meda, corriatzu; èssere a s'a. = morindhe (nadu de malàidu, betzu), finindhe, iscutinendhe (nadu de provista)
Frasi
fit faedhendhe asciuconada e cun s'alenu curtzu ◊ li est manchendhe s'alenu: est morzendhe! ◊ benindhe fia mancu, un'istante s'alenu mi est mancadu! (A.Dettori)◊ lu giamant e no faedhat, tantu li mancat s'alenu ◊ fut tocadu de partire dae sas iscolas po dare alenu a sa poesia a bolu!
2.
sa domo sua est unu porchile: si b'intrades bos leat s'alenu ◊ no fit cosa de resístere cristianu: leaiat s'alenu su pudore
3.
su "Chi eja!" a Zuanne nche li est essidu in d-un'àlenu
4.
za morit cras, tziu Batore: est de sete alenos!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
souffle,
haleine
Inglese
blow,
breathe
Spagnolo
aliento,
soplo
Italiano
sóffio,
àlito,
respiro
Tedesco
Blasen,
Atem.
alessandrínu , nm Definizione truvullu lisciandrinu, erba chi sèmenant apostadamente po brovendha Terminologia scientifica rba, Trifolium alexandrinum.
alèta , nf Definizione genia de pinna chi su pische portat in bentre; coa de sa camisa, sa parte prus in bàsciu chi si chinghet aintru de su pantalone (o de àteru bestimentu de chintzu in bàsciu) Sinonimi e contrari aixedha, coedha.
alevérru aivérru
alevósu , agt Sinonimi e contrari
ifidau,
traitore,
traixinu
| ctr.
fidadu,
securu
Frasi
Giudas fiat su discípulu alevosu ◊ grisa medas aparitzos de alevosos addescos!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
déloyal,
traître
Inglese
deceptive,
disloyal
Spagnolo
alevoso,
desleal
Italiano
sleale,
traditóre
Tedesco
unehrlich,
verräterisch.
àlfa , nf Definizione
sa prima lítera de s'alfabbeto grecu
Sinonimi e contrari
comintzu
Etimo
grc.
álpha
Traduzioni
Francese
alpha
Inglese
alpha
Spagnolo
alfa
Italiano
alfa
Tedesco
Alpha.
alfabbetizàre , vrb Definizione imparare o annestrare a lígere e iscríere, a manigiare s'iscritura Etimo itl. alfabetizzare.
alfabbèto, alfabbètu , nm Definizione
unu sistema de sinnos, totu is sinnos o símbulos fonéticos (e prus precisamente is líteras o grafemas) chi s'impreant po iscríere una limba, nau deosi de is primas duas líteras grecas, alfa [a], vocale, e beta [B], cunsonante
Traduzioni
Francese
alphabet
Inglese
alphabet
Spagnolo
alfabeto
Italiano
alfabèto
Tedesco
Alphabet.
alfàtu afàta
àlga àiga
àlgada , nf: àlghida,
àrgada,
àrgala,
àrgana,
àrgheda 1,
àrghida,
bàrgada Definizione
pistadore, genia de màchina a manu po pistare su linu àrridu: est fata cun duos peis graes, cantos de linna grussos postos prantaos e poderaos impare cun d-una travedha a mesania; postu e fissau in pitzu portant una genia de lacu istrintedhu, longu, a duas imbagas a manera de portare coment’e tres atzas, ue si ponet a istúturu sa manada de su linu a bargadare, agguantada a una manu; a una bandha su lacu portat fissada cun assaedhu po fàere giogu una genia de màniga (gurtedhu) fata cun duas tàulas chi calant de atza in mesu de is imbagas intrandhosi apare e in punta un'asa po dha pigare cun s’àtera manu a dha calare a cropu in pitzu de su linu
Sinonimi e contrari
algadadore,
iscarda,
ógronu
/
cdh. àlgata
Frasi
cun s'àrgada, giaju, dae unu mannuju de linu ndhe faghiat una manada ◊ si abbanzaiat che linu suta s'àlghida
Terminologia scientifica
ans
Etimo
ltn.
*argana
Traduzioni
Francese
écang
Inglese
ripple,
scutcher
Spagnolo
agramadera
Italiano
stigliatrice,
maciulla
Tedesco
Handbreche.
algadàre , vrb: argadare,
arganai,
arganare Definizione
trebballare, pistare su linu cun s'àrgada; in cobertantza, istare abbetiandho, a gherra
Sinonimi e contrari
ogranai
Frasi
at allegau de arganai su linu
2.
ghite fistis arganandhe chin su poledhu malu a domare? (P.Pireddu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
écanguer,
pétrir
Inglese
to ripple
Spagnolo
agramar
Italiano
gramolare
Tedesco
brechen.
algadaría , nf: algararia Sinonimi e contrari
abbolotu,
baraundha,
carralzu,
derreore,
mugoni
Etimo
spn.
algarabia
Traduzioni
Francese
vacarme
Inglese
mess
Spagnolo
algarabía
Italiano
putifèrio
Tedesco
Lärm.
algàju , nm: aligarzu 1 Definizione
chie tenet s'impreu de che pigare e fuliare s'àliga
Sinonimi e contrari
aligheri
Frasi
est faendhe sa braga s'aligarzu ca tenet sa bustabaga!
Terminologia scientifica
prf
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
boueur,
éboueur
Inglese
dustman
Spagnolo
barrendero
Italiano
netturbino
Tedesco
Müllmann
algararía algadaría
àlgebra , nf: àlzebra,
àrzebra Definizione
parte de sa matemàtica chi impreat is líteras in parte de is números po rapresentare una calesiògiat cantidade
Traduzioni
Francese
algèbre
Inglese
algebra
Spagnolo
álgebra
Italiano
àlgebra
Tedesco
Algebra.
algébricu , agt: arzébricu Definizione
chi pertocat s'àlgebra o chi impreat s'àlgebra coment'e càrculu
Traduzioni
Francese
algébrique
Inglese
algebric
Spagnolo
algebraico
Italiano
algèbrico
Tedesco
algebraisch.