arrabbussài , vrb: arrebbussai,
arrebbussare,
arrembussai,
arribbussare,
rambussai Definizione
pònnere unu pígiu de impastu a is muros po dhos allisare, ammontare is fartas e giare prus fortilesa, prus che àteru s'úrtima manu, prus in fine
Sinonimi e contrari
acarragiai,
cugutzare,
ammantai,
ammontare 1,
assacarrare,
cutzicare,
imbusciae
/
arraspagliai,
impalitai,
impilatzare,
incalchinare,
incroxai,
ingrostare,
intonicai,
irrustigare,
ischedrare
Frasi
arrabbussau, su muru béciu torrat a nou ◊ femu arrebbussendi s'afaciara de sa domu ◊ sos muros los aiant arrebbussaos a ludru
Etimo
ctl.
arrebossar
Traduzioni
Francese
enduire de plâtre,
enduire de ciment,
crépir
Inglese
to plaster
Spagnolo
enlucir,
encalar
Italiano
intonacare
Tedesco
verputzen.
arrabbussaméntu , nm Sinonimi e contrari àlbiu, arrebbussadura, arrebbussonzu, intúnigu Etimo srd.
arrabiadúra , nf Definizione su arrabiai, èssere arrabiaos, nau prus che àteru po s'ànimu, passione, apentu mannu, a meda, cun airu (ma no arrennegu!) Frasi vossignoria est trabballendi a arrabiadura, no connoscit dí e noti: pasissí!
arrabiài , vrb Definizione sufrire de calecuna cosa mala a baliare; ingòllere sa maladia de s'arrajoladura Sinonimi e contrari arrabbidare, issentire Frasi seu arrabiendimí de su dolori! ◊ seu arrabiendimí de totu su píbiri chi portat custa cosa! 2. ti ndi cabat sa boada a usu de unu cani arrabiau!
arrabidàre arrabbidàre
arrabídu , agt Definizione its, arrabbiau? Sinonimi e contrari arragiolidu Frasi est passadu su bentu a frúscios, cun milli arrabidos úrulos de mineta e de fregassu ◊ a muzere tua l'as fata nervosa e arrabida.
arrabiétu , nm Definizione dolore forte, chi faet dilliriare, o fintzes carda de arrennegu Sinonimi e contrari arrabiori / arràbbiu, arrennegu Frasi apena fatzu aici mi benit s'arrabietu e su càncuru a is piscionis 2. aspetu a candu ti passat s'arrabietu chi ti apu fatu pigai Etimo srd.
arrabinàre arrabbinàre
arrabiòri , nm Definizione dolore forte chi faet issentire, dilliriare, dispraxere, arrennegu Sinonimi e contrari arrabietu Frasi fiat un'arrabiori chen'e prantu ◊ iscudit cun feli, cun arrabiori de coru! Etimo srd.
arrabiósu arrabbiósu
arrabisàli , avb: arrebisale, rabisali* Definizione mesu saliu, cotu in abba cun sale / fae arrebisale, arrescotu arrabisali Frasi sa mesa fit aparitzada de abba ebbia e fae arrebisale.
arrabíu arrabbíu
arràbiu arràbbiu
arrabòre , nm Definizione cosa chi no serbit prus, de fuliare Sinonimi e contrari baldulete, bascaràmene, burrumballa, carramacina, carravore, imbaratzu, malesa Frasi no che frundhas coment'e arrabore su chi Deus at fatu! ◊ sos rios aundhados trazant truncos, terra e arrabores.
arrabronadúra , nf Definizione su arrabronai Sinonimi e contrari arrebronamentu Etimo srd.
arràca àcra
arracàda , nf: arrecada,
arrecaja,
arrecrada,
arrocadas,
racada Definizione
genia de prendha (de oro, prata, coradhu, de àteru) fata po apicare prus che àteru in origas; is nàcaras chi portant asuta de sa barra de fundhu crabas e brebès / genia de a.: a lóriga, a lentioni, a pàlia (= lorinchinos mannos, lados, de oro)
Sinonimi e contrari
aricina,
arra,
pendhulica
/
nàcara,
nabra
Frasi
ti apo a dare s'arracada de prata ◊ tue ses cun arracadas e collana, e babbu tou a solas tira tira! ◊ a tie no ti deghent sas arracadas ◊ pro cumpàrrere in su ballu sunt bàrrias de arracadas
Terminologia scientifica
prd
Etimo
ctl., spn.
arrecada
Traduzioni
Francese
boucle d'oreilles,
pendant d'oreilles
Inglese
earring
Spagnolo
arracada
Italiano
orecchino
Tedesco
Ohrring.
arracàda 1 , nf Definizione its, piarra?, zenia de macarrones? (A/c. in Pastonesi - Tortolí saludi e trigu, pàz. 38 "is arrecadas = l'ipocisto, parassita che vive sulle radici del cisto, dalla vivace colorazione vermiglia e gialla" e in A.Cossu, Flora…, pàz. 84, Cytinus Hypocistus, ipocisto […] nomi sardi: Caboniscu de murdegu, (Gergei), Mucchignero, Rosa de murdegu, Titta de acca (Barisardo) Frasi fint macarrones cundhidos cun pumatas arracadas ◊ sos pitzinnos fint cun sos murros abbroinados de su sutzu de sas arracadas.
arracàtu , nm: arrecatu,
errecatu,
recatu* Definizione
provistedha de cosas de papare: pane, pasta, ingaúngiu, alegúmene, e àteru, o fintzes erba, pàsculu (foedhandho de bestiàmene); totu su necessàriu po fàere una cosa (cosire unu bestire, iscríere)
Sinonimi e contrari
bustu,
màndhicu,
papai 1,
pàsculu
/
arrecàpidu
Modi di dire
csn:
fai arrecatu = coxinai, fàghere a manigare; is arrecatus de iscriri = totu su chi serbit pro iscríere
Frasi
seu codrimingendi unu pitzuedhu de arracatu ◊ si aggànciat s'arracatu e nch'istupat a su sartu ◊ oi no tengu de fai arrecatu ca seu cumbidau ◊ moviant a monte cun d-unu cantu de pane e casu po s'arrecatu de totu sa die
Traduzioni
Francese
vivres
Inglese
provisions
Spagnolo
víveres
Italiano
vìveri
Tedesco
Lebensmittel.