arragàdu , agt Definizione chi tenet o chi at tentu arragu, apretu, dificurtade manna Etimo srd.
arragài , vrb Definizione pèrdere sa boghe, fàere boghe grussa po aggheju a su gúturu Sinonimi e contrari arrughire, isarrogai, sarracrare Etimo ltn. *raucare.
arragallài , vrb Sinonimi e contrari arregalai*, cumpensai Frasi po cantu siat su chi sunfreis, una dí eis a èssi arragallaus de Deus.
arraganàtu, arraganàu , agt Sinonimi e contrari aggantzadu, assuriu, ispítziga, limidu, susuncu, tzecosu.
arraganzàre , vrb Definizione prus che àteru, aconciare cosas bècias, tzapulare bestimentu Sinonimi e contrari aconciai Frasi so die die dae su sedatu a su chilibru, a su furru, e arraganzandhe a denote ◊ tapulabat cartzones de ómines chi no teniant féminas a los arraganzare ◊ si podet ischire it'est su male chi fachet custa fémina arraganzandhe e labandhe? ◊ su mastruiscarpas est semper cosindhe, arraganzandhe.
arragàre , vrb Definizione pònnere, chínghere is bragas, is pantalones / istare a s'arraga arraga = faghindhe e chentza fàghere, chentza ndhe fàere fine Sinonimi e contrari abbragare, arraghilare, atrintzai, chígnere Frasi si at arragadu bene sos caltzones Etimo srd.
arràgas , nf: ragas Definizione cartzone de pigiones (pinnigas paríviles), bestimentu de ómine, in su costúmene, a bisura de gunnedhedha curtza curtza totu gajas (s'andívia) chi si ponet in chintzu in pitzu de is cartzones Sinonimi e contrari arrodedhu, bracas*, cardagula, fraca 1 Frasi si sonazu e batazu no mi pagas, custa vorta ndhe perdes sas arragas!◊ portiaus sas arragas de fresi chi pariant un'orroda.
arragasciósu , agt: arreghesciosu,
reghesciosu Definizione
chi agatat o chi bogat arreghèscias, iscusas, cosa de nàrrere
Sinonimi e contrari
iscoticosu,
isteculosu
/
briganteri,
brigantinu,
brigàntzulu,
contzigosu,
pletista,
pretadori
/
mendheosu
Frasi
no dh'emu a èssiri crétiu chi tui fiast aici arreghesciosu e de istògumu débbili! ◊ in bidha nosta seus pagu arragasciosus
2.
una dí arreghesciosa de próinas
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
querelleur,
litigieux
Inglese
quarrelsome
Spagnolo
pendenciero
Italiano
pretestuóso,
riottóso
Tedesco
als Vorwand dienen,
streitsüchtig.
arragàta , nf: arregata Definizione intacadura o incrasta, genia de segada Sinonimi e contrari incrava, intatzu, taca 2 Etimo ctl. regata.
arragatéri , nm: arregateri,
ragateri Definizione
comporadore a sa grussa, ma a logos fintzes bendhidore a sa minuda
Sinonimi e contrari
comporadore
Frasi
is meris de Stampaxi funt is arregateris
Etimo
ctl., spn.
regater, regatero
Traduzioni
Francese
accapareur
Inglese
hoarder
Spagnolo
mayorista,
minorista,
regatón
Italiano
incettatóre
Tedesco
Aufkäufer.
arragàtu , nm Definizione fossu totu a inghíriu de is matas po dhas abbare.
arragatzàu , agt: arregatzau Definizione
chi foedhat a boghe grussa, sorrogada, ca est leau a su gúturu o a is bruncos
Sinonimi e contrari
aggargastatu,
arragau,
arroghidu,
sarragau
Frasi
is piciochedhus fiaus arregatzaus a fortza de itzerriai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enroué
Inglese
hoarse
Spagnolo
ronco
Italiano
ràuco
Tedesco
heiser.
arragatzósu arragaciósu
arragàu , pps, agt Definizione
de arragai
Sinonimi e contrari
aggargastatu,
arragatzau,
arroghidu,
sarragau
2.
portat sa boxi arragada
Traduzioni
Francese
enroué
Inglese
raucous
Spagnolo
ronco
Italiano
ràuco
Tedesco
heiser.
arraghèscia , nf, nm: arreghèscia,
arreghésciu,
arrenghèscia,
arringhèscia,
reghèscia Definizione
prus che àteru, cosa chi si narat o chi si faet coment'e iscusa po no adduire a su chi bolent is àteros / tenni arreghèscias cun ccn. = motivos de iscórriu, de murrunzu
Sinonimi e contrari
abbétia,
arrangasciu,
atema,
atilla,
cracanibi,
filistocu,
fóliga,
insemia,
iscaràtile,
iscodulete,
iscórtziga,
iscóticu,
iscúgia,
istibba,
lamenta,
mammariusa,
mendhea,
piginu,
pillamone,
pirríchia
Frasi
custas cosas parint arrenghèscius po fai su chi bollit issu ◊ cussus bogant arrenghèscius po no pagai ◊ innòi is arreghèscias ti ndi essint! ◊ tui po dónnia cosa bogas arrenghèscias!
Traduzioni
Francese
altercation,
excuse
Inglese
quarrel,
excuse
Spagnolo
excusa,
pretexto
Italiano
altèrco,
scusa,
pretèsto,
rïòtta
Tedesco
Streit,
Zank,
Ausrede.
arraghilàre , vrb Definizione chínghere is coedhas de su bestimentu (camisa) aintru de is pantalones Sinonimi e contrari abbragare, atrintzai, chígnere | ctr. irraghilare Etimo srd.
arraghína arradichína
arragiòla , nf: arregiola,
arrexola,
arrezola,
erregiola,
ragiolla* Definizione
materiale pranu tostau, prus che àteru a forma retangulare o cuadrada, de terra cota, fatu apostadamente po fàere pomentos
Sinonimi e contrari
impiastra,
pianella,
pranita
Frasi
s'arregiola in cussu tretu de su pamentu est móvia ◊ si at fatu s'aposentu bonu a arregiolas de màrmuri ◊ innoghe mancant is arregiolas de pedra chi isterriant s’istrada
Traduzioni
Francese
carreau
Inglese
tile
Spagnolo
baldosa
Italiano
mattonèlla
Tedesco
Fliese.
arragiolàdu , agt: arrajolau Definizione
chi portat s'arrajolu
Sinonimi e contrari
arragiolidu
Frasi
apenas chi sas palas at giradu, Sant'Antoni! ndhe trímulo che canna: pariat unu cane arragioladu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
furieux,
enragé
Inglese
rabid
Spagnolo
rabioso,
hudrófobo
Italiano
rabbióso,
idròfobo
Tedesco
tollwütig,
wasserscheu.