increstadúra , nf Definizione singiale chi abbarrat de una segada Sinonimi e contrari incrasta Frasi fintzas sas piantas giughent s'increstadura de sos colpos chi ant tentu in gioventura Etimo srd.
increstàre , vrb: incristare,
ingristare Definizione
abbaidare cun is cristas o chígios istringhendho coment'e ammeletzandho, fintzes arrennegaos
Sinonimi e contrari
achizare,
acristai,
inchigiare,
inchizire,
incilliri
2.
si l'agateit in dainanti cun cudhos ojos incristendhe sas pibiristas (M.Bua)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
courroucer
Inglese
to get angry
Spagnolo
fruncir el ceño
Italiano
corrucciarsi
Tedesco
ärgerlich werden.
incresuràe, incresurài, incresuràre inchesuràre
incriài increài
incriànscia, incriàntzia , nf Definizione rustichesa, pagu educatzione chi sa persona tenet in su fàere Sinonimi e contrari scumpudéntzia.
incríbida , nf Definizione movimentu de gente alleghetandho chi faet sighindho e creschendho.
incribidài , vrb Definizione nau de zente a chistionu, a boghes (es. una protesta), incrispiare, fàere prus crispu, prus a forte, sighindho e creschendho Sinonimi e contrari acadriare, afortiai, apretai, incrispai, infruscare | ctr. abblandai, allenare, illenare Etimo srd.
incribudhíre incrabudhíre
incricàda , nf Definizione
su incricare 1 / dare, fàghere un'i.
Sinonimi e contrari
acadriada
Frasi
su carru armadu cun d-una incricadedha ebbia frazat unu bidone de binzina
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
coup d'accélérateur
Inglese
acceleration
Spagnolo
aceleración
Italiano
accelerata
Tedesco
Gasgeben.
incricadúra , nf Definizione su incricare, pònnere su o is cricos a calecuna cosa tundha (es. carrada, butu) Frasi si faet s'incricadura de su butu ponennodhi bàtero cricos de ferru Etimo srd.
incricài , vrb Definizione
serrare sa genna a crica; incasciare in mesu de calecuna cosa
Sinonimi e contrari
acricai,
agiotulare
| ctr.
scricai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
verrouiller
Inglese
to lock
Spagnolo
atrancar
Italiano
annottolare
Tedesco
klinken.
incricàre , vrb Definizione tròchere a unchinu, nau mescamente de cumportamentu Sinonimi e contrari dòrchere, unchinare Etimo srd.
incricàre 1 , vrb Definizione
fàere càdriu, crispu, prus lestru, prus a forte
Sinonimi e contrari
acadriare,
apressibbiri,
apretai,
incradiare 1,
incrispai
| ctr.
abbacai,
abblandai
Frasi
comintzat a cúrrere incrichendhe e illonghendhe sos passos ◊ beh, a incricamus su passu, chi est tardu e su caminu est meda?!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
accélérer
Inglese
to accelerate
Spagnolo
acelerar
Italiano
accelerare
Tedesco
beschleunigen.
incricàre 2 inchilciàre
incrichíri , vrb Definizione afrusai, acollai, ispínghere po acorrare in ccn. logu o cugigone, cúrrere aifatu, cracare; fintzes fàere de prus o prus impresse; interessare meda Sinonimi e contrari acorrae 1, arrocai, incassidhare, perseghire / acadriare, incricare 1 Frasi su piciocu incrichit sa feminedha, chi fiat istichendisinci torra asuta de sa roca, e dh'aciapat a is gunnedhas (F.Carlini)◊ tírria antiga dhus incrichit chen'e pàsiu e ant arrui àterus gherreris ◊ totu is bortas chi sa mamma dh’incrichiat issu curriat a si cuai 2. allónghiat e incrichit su passu po cantu sa pesada si dhu permitit (F.Pilloni) 3. sa cosa chi dh'incrichiat fiat de non lassai torrai impai su piciocu cun s'isposa.
incriedhadúra , nf Definizione su nodu chi si faet a su loru giunghendho is boes Etimo srd.
incriedhài , vrb Definizione
intrare apare una cosa cun àtera; friscare a criedhu, isserrare / i. is didus, is dentis de duas arrodas
Sinonimi e contrari
apigiai,
crosai,
imbasare,
incasciae
/
creari,
incraedhae
| ctr.
scriedhai
2.
gei ti ses bèni incriedhau!…◊ funt apenas is dexi de noti e seis giai incriedhaus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
encastrer,
engrener
Inglese
to put into gear
Spagnolo
encajar,
endentar
Italiano
incastrare,
ingranare
Tedesco
einschieben,
ineinandergreifen.
incrína , nf, nm: incrine,
incrinu,
ingrina,
ingrinu Definizione
su àere passione, apentu, su impunnare de naturale a calecuna cosa
Sinonimi e contrari
índula,
ingrigna,
naturale
Frasi
cun totu chi pariat de malu incrine, s'ànima aiat afetuosa ◊ dhu'at un'arede de ispíritos e doennas sèmpere in fua po s'incrinu areste ◊ dontzunu si procuraiat sos zocàtulos ponèndhebbi totucantu s'incrinu vonu chi aiat ◊ m'imputas ingrinos de demóniu! ◊ non est genti de incrina màua ma est càrriga de fícius
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
inclination,
penchant,
disposition
Inglese
inclination
Spagnolo
inclinación
Italiano
inclinazióne,
propensióne
Tedesco
Neigung.
incrinàda inclinàda