inguglionía , nf Sinonimi e contrari bentrania, inguglioneria, ingurtionia, lambridura Etimo srd.
inguglíre ingollíre 1
ingúi icúi
ínguina íngua
ingúla , nf Definizione cosa (prus che àteru de papare) chi praghet, chi si faet disigiare Sinonimi e contrari gulosina.
ingulài, ingulàre , vrb Definizione fàere bènnere sa gana, disigiare meda Sinonimi e contrari bulare, imbozare, inganatzire, ingangulissai, ingulare / ingolosinare Frasi de issas totas tres si est ingulada sa reina ca sunt famadas Etimo srd.
inguldígine , nf Sinonimi e contrari allurpidura, inguglioneria, ingurdímine, pasteréntzia.
ingulimàre ingolumàre
ingulimósu , agt: ingulumosu Definizione nau de ccn., chi tenet, portat o faet ingúlumu, ingustu Sinonimi e contrari pititeri / assuriu, asuriosu, aulidu, codiciosu, ilbramidu, spedhiosu Frasi est abbovatu unu bete cane sichinne s’arrastu ingulimosu de sa frissura Etimo srd.
ingúlimu , nm: ingúlumu Definizione
abbitúdine o ingustu a cosas bonas o comodidades cunsideradas coment'e tropu, pagu necessàrias, de pagu importu; manera de fàere de chie bolet solu cosas bonas; fintzes bentranu, chi bolet tropu / zúghere ingúlumos; ingúlumu de bisionare = ?; fàghere una cosa a s'i. = a s'ingustu (nadu cun afuta própiu ca no si tenet s'abbitúdine de carchi cosa)
Sinonimi e contrari
físsiu
/
bentrania,
inguglionia,
ingurtionia
Frasi
su dinari est s'ingúlimu de totu: onzi cosa si manizat a fúria de dinari! ◊ assiat ingúlumos chi ti ant postu!…◊ sa fortza de s'ingúlumu est meda
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mauvaise habitude,
caprice
Inglese
bad habit,
fancy
Spagnolo
mala costumbre,
capricho
Italiano
cattiva abitùdine,
caprìccio
Tedesco
üble Gewohnheiten,
Laune.
ingúllere, ingúlli , vrb Definizione
fàere calare a s’istògomo su chi si papat o si bufat, fintzes suspire comente faet sa terra (e no solu a suspidura, ma deosi si narat de su terrenu) o àteru materiale chi podet suspire s’abba o àteru deasi; nau in cobertantza, iscumpàrrere, crèdere cun facilidade fàulas puru / pps. ingúrtiu, ingultu
Sinonimi e contrari
ingollire 1,
ingurti
/
crèdere
Frasi
su sàmbene de su mortu si che l'at ingultu sa banchina, in s'istrada ◊ mancari giutas búturu de oca, bae chi de cust'ossu no ndhe ingulles!
Etimo
ctl., spn.
engolir
Traduzioni
Francese
avaler
Inglese
to swallow
Spagnolo
engullir,
tragar
Italiano
ingoiare
Tedesco
verschlucken.
ingullída , nf: ingullita Definizione
su ingullire; tzicu de cosa chi si bufat a una borta
Sinonimi e contrari
acirrada,
angurtia,
bucada,
gropu,
ingúlliu,
intullada,
sulviada,
survusciada,
tasada,
ticada,
tirone,
tumata 1
Frasi
si aiant tumatu mesu litru de bruschete in duas ingullitas ◊ totu cudha cosa si l’at tzérghita in d-un’ingullita
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gorgée
Inglese
sip
Spagnolo
sorbo
Italiano
sorsata
Tedesco
Schluck.
ingullidórzu, ingullidózu , nm Definizione su tretu de sa carena, in buca a parte de asegus, ue si che ingullit su papare; buca de gorropu, tretu inue cumènciat unu buidu chi calat a fundu e in sa terra Sinonimi e contrari aghentolu, bilguzu, gorgobena, gorguzu, ingollidosu, ingrastolu, ingurtidórgiu Frasi deghe litros de binu nachi est pagu, mancu li arrivit a s'ingullidorzu!… 2. su gorropu est prenu de gúturos e de ingurtidorzos Terminologia scientifica crn. Etimo srd.
ingullídu ingollídu
ingullidúra , nf Definizione su ingullire Sinonimi e contrari ingurtorzu Frasi sa pudha manighendhe faghet totu a ingullidura, no màstigat sa cosa Etimo srd.
ingullionàrzu inguglionàlzu
ingulliòne ingugliòne
ingullíre ingollíre 1
ingullíta ingullída
ingullíu ingollídu