inzelzàre ilzenzàre
inzému , nm Definizione cosa chi si narat a briga, a disprétziu Sinonimi e contrari abbruncu, aciociada Frasi sos inzemos los vogades a fiotos e su dinari a sinza: a èssere cumpridos siat! ◊ lassade sos inzemos: aite mi nades "imbainajola"?
inzendràre ingendrài
inzeneràre ingenerài
inzenerassiòne , nf Sinonimi e contrari inzénneru.
inzeniàche , agt: inzeniaghe Definizione nau de ccn., chi s'ingéniat, chi est de ingéniu Sinonimi e contrari arxentziosu, indelletosu, inzegnistu Frasi dogni fizu tou inzeniaghe tribàgliat cun amore su terrinu cun rica passione e fantasia (Budroni)◊ inoghe su piús inzeniaghe ponzat a sos discúidos reparu! (G.Raga) Etimo srd. Traduzioni Francese ingénieux Inglese resourceful, creative Spagnolo ingenioso Italiano ingegnóso, dotato di génio inventivo Tedesco erfinderisch.
inzeniadúra , nf Definizione fàere a ingéniu, arrangiandhosi.
inzeniàghe inzeniàche
inzeniàre ingeniài
inzeniéri ingegnéri
inzeniósu ingeniósu
inzéniu ingéniu
inzenneràre ingenerài
inzennería ingignería
inzénneru , nm Definizione su ingenerare, su cumenciare sa vida de unu fedu nou Sinonimi e contrari inzenerassione Etimo srd. Traduzioni Francese génération Inglese generation Spagnolo generación Italiano generazióne Tedesco Zeugung.
inzenugiàre, inzenujàre ingenugài
inzènza , nf, nm: inzunza, inzunzu Definizione cosa chi si narat a disprétziu, ofendhendho o menguandho su valore de s'àteru; fintzes númene chi si ponet a ingiúliu Sinonimi e contrari afrenta, afrontu, aggràbiu, aggrau, innóriu / agghégiu, incídiu, inzerru, tzítziu / annomíngiu 2. connoschiat sos truvadores a númene, a bortas a inzunzu Etimo srd. Traduzioni Francese injurie, raillerie, injurieux Inglese insult, abusive, banter Spagnolo injuria, broma injuriosa Italiano ingiùria, mottéggio ingiurióso Tedesco Schimpfwort.
inzenzàre ilzenzàre
inzénzu , nm: inzerzu, irgenzu, irghentzu, irghenzu, irgrenzu, irzenzu Definizione genia de neghe, pecu de sa carena, o fintzes de sa manera de fàere de sa persona; cosa chi si narat o chi si faet a befa, po fàere a bregúngia a unu Sinonimi e contrari abbenzu, defeta, dellezu, ilzunzu, isvenzu, mendhea, peca 1 / menisprésiu | ctr. bàntidu Frasi cussu pisedhu tenet irghenzu ◊ cussu zòvanu est s'irghenzu de s'ereu! ◊ teniat s'irghentzu de èssere fitianu cun sos cumpantzos e no poniat aficu a s'istúdiu 2. su canóligu Mele at cumpostu gosos a irzenzu de sos Lodeinos ◊ tribbulei note e die ingullendhe piantu e inzenzos (C.Meridda)◊ as retzidu un'afrenta fata a prou: custu inzenzu no ti l'as a olvidare mai! ◊ cussu at a èssere su risu e s’irgrenzu de totus ◊ isse no si misciaiat a sos befajolos ca pro su piús fit leadu a inzerzu Etimo ltn. ingenium Traduzioni Francese mépris Inglese scorn Spagnolo defecto, desprecio Italiano disprègio Tedesco Mißachtung.
inzèrra , nf, nm: inzerru Definizione cosa chi si faet o chi si narat faendho crepu a s’àteru, portandhodhu a puntu de fàere calecuna cosa po tzacu / fàghere s'inzerra inzerra = arrennega arrennega Sinonimi e contrari gena, ifadamentu, ifadu, impéltinu, incresciu / agghégiu, incídiu, inzenza, tzítziu Etimo srd. Traduzioni Francese incitation, encouragement Inglese incitement Spagnolo instigación Italiano aizzaménto Tedesco Hetze.